Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Potrivit specialiştilor care au lucrat Strategia de Dezvoltare a GAL Câmpulung Muscel, Gruiul, mai sărac decât Rotunda

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 6299

b_400_250_16777215_10_images_2251_Clipboard10.jpgÎn majoritatea relatărilor despre cele trei teritorii, pentru dezvoltarea cărora GAL Câmpulung Muscel şi-a propus să atragă 7 milioane de euro de la Uniunea Europeană, am insistat asupra succesului Gruiului în faţa zonei de legătură între Vişoi şi Rotunda, strada General Simonescu, pe care sunt amplasate blocurile sociale 9 şi 10 şi sărăciile de imobile de pe dreapta, cum mergi spre Rotunda. Gruiul a ieşit, în studiul firmei care a conceput Strategia de Dezvoltare Locală, în baza căreia va lucra Grupul de Acţiune Locală al Câmpulungului, mai sărac, mai defavorizat, mai marginalizat decât Vişoi-Rotunda, care a picat testul. Ce-i drept, o parte a Vişoiului a fost „agăţată” în celălalt proiect care vizează sărăciile municipale, „Schimbă-ţi viitorul”, susţinut cu peste 4 milioane de euro de la UE. În această ediţie vom prezenta ce „scor” a scos Gruiul la analiza specialiştilor firmei Ascedo, din partea căreia consilierul primului-ministru, Cornel Bertea Hanganu, a bătut drumul de mai multe ori la Câmpulung, în două ocazii oficiale fiind pus în postura de a expune comunităţii locale şi aleşilor municipali rezultatele muncii în cele cinci teritorii, din care au fost selecţionate trei: Grui, Pescăreasa şi Cazărmilor. Au fost respinse Mărcuş şi General Simonescu, nefiind suficient de vitregite pentru a beneficia de investiţii în cadrul programului proaspăt accesat. Mai spunem că proiectul depus pe 4 decembrie 2017 la Ministerul Dezvoltării Regionale a reprezentat o reuşită a administraţiei publice câmpulungene, fiind acceptat în timp record. Pe 28 decembrie 2017, primarul Liviu Ţâroiu a dat vestea la ultima şedinţă a Consiliului Local: a fost aprobată Strategia de Dezvoltare Local a GAL Câmpulung Muscel.  

De ce este Gruiul teritoriu al GAL-ului 

Chiar în Consiliu, în momentul în care consultantul Cornel Bertea Hanganu a prezentat strategia, au existat aleşi contrariaţi de includerea Gruiului, mult mai bine pus la punct decât majoritatea străzilor din Vişoi. Totuşi, Gruiul e, iar General Simonescu, nu. Şi nici Mărcuşul, care, după primar, ar fi trebuit să fie, dar e vina mărcuşenilor, care câştigă bine şi au bani şi, astfel, s-au „autoexclus” dintre defavorizaţi. Unul dintre locuitorii Gruiului, care este şi consilier local, a fost curios să afle cum a ajuns cartierul lui între cele defavorizate, pe aceeaşi treaptă cu Pescăreasa, de pildă, în opinia lui, Gruiul fiind cel mai dezvoltat, după centru. „Nu este tot cartierul - i-a răspuns consilierul premierului lui Bogdan David -, este o parte a cartierului.” Deşi, din enumerarea străzilor pe care o aveţi în acest articol, par incluse cam toate. Inclusiv principala Gruiului, căreia nu-i lipseşte nimic. „A trebuit, din punct de vedere al metodologiei de exemplificare a zonei urbane marginalizate, să ne folosim de străzi, pentru a le determina ca areal. Nu puteam lua locuinţe punctuale de pe aceste străzi.”, a replicat Cornel Bertea Hanganu. „Dacă mergem pe datele pe care ni le-aţi oferit, Gruiul are la tot ce vreţi, apă, canalizare, energie, peste 98%. De ce n-am luat o zonă cu adevărat marginalizată din Câmpulung, pentru a o pune în acest program? Sunt o grămadă!”, zice David, deşi corect era peste 90%, întrucât sunt capitole la care este plasat sub 95%, la gaze şi canalizare, de pildă.  

„Dacă extindem reţeaua de canalizare pe Poligonului, Măgurii şi reţeaua de gaze, este suficient că avem ce face acolo.”, a răspuns Liviu Ţâroiu în momentul în care a fost întrebat, concret, ce se face în Grui pe programul GAL-ului. Cam puţinel, la cât de stufoase sunt propunerile din strategia acceptată de minister.                                

În Grui, Zona Urbană Marginalizată studiată se compune din: 

=Străzile dezavantajate pe ocupare: Revoluţiei, Gruiului, Iezer, Ion Ţicăloiu. 

=Străzile dezavantajate pe capital uman: Gruiului, Măgurii, Poligonului, General Dragalina, Ion Ţicăloiu, Locotenent colonel Nicolae Popp, Privighetorii.

=Străzile dezavantajate pe locuire: Revoluţiei, Gruiului, General Grigore Grecescu.

=Străzi care nu sunt cuprinse în Atlas Zone Urbane Marginalizate: Bucovinei, Dragoş Vodă, Matei Drăghiceanu, Plevnei, Transilvaniei, Zăvoiului.            

Ca puncte tari ale Gruiului, au fost identificate: distanţa de 2 kilometri până în centru, la Primărie, şi faptul că, spre deosebire de celelalte două teritorii, acest cartier nu este cel mai tânăr doar din punct de vedere al construcţiei lui, dar şi ca vârstă a locuitorilor. Gruiului a fost definit de specialiştii care au redactat Strategia de Dezvoltare, pe care o va aplica GAL Câmpulung Muscel, „printr-o pondere mai mare a copiilor (0-17 ani) decât a persoanelor vârstnice.” În rest… o grămadă de minusuri.  

În ceea ce priveşte infrastructura de utilităţi, zona Grui, inclusă în aria vizată de strategia Grupului de Acţiune Locală, stă astfel. De apă curentă beneficiază 98,7%; de sistem de canalizare, 94,6%; de gaze naturale şi energie termică, 93,3%; energie electrică, 99%; iar de serviciul de salubrizare locală, 98,1%. Deşi pare greu de crezut, oamenii firmei de consultanţă au găsit gospodării lipsite de unul sau mai multe tipuri de utilităţi, absolut obligatorii unui trai civilizat. 1,3% nu sunt branşate la reţeaua de apă curentă, 5,4%, la sistemul de canalizare, 6,7%, la reţeaua de gaze naturale şi energie termică, 1% nu au energie electrică, iar 1,9% sunt lipsite de contract la gunoi. 

În Grui, din punct de vedere al populaţiei, pe sexe, 52,3% sunt femei şi 47,7%, bărbaţi; după etnie, 99%, români, 1%, romi; după starea civilă, 61,6% sunt căsătoriţi, 29,2%, necăsătoriţi, 5,7%, văduvi, 2,6%, divorţaţi, iar 0,9% trăiesc în concubinaj; după vârstă, 35,4% au între 30-54 ani, 24,8%, între 55-64 ani, 21,3%, între 0-17 ani, 12,7%, peste 65 de ani, iar 6%, între 18-29 ani.

Nivelul de studii este reflectat de următoarele procente: liceal - 55%, gimnazial - 18,4%, universitar - 22,8%, primar - 1,8%, postuniversitar - 1,8%, fără studii - 0,2%. Din punct de vedere al calificării adulţilor, în 75,5% dintre gospodăriile din zona Grui există adulţi care au cel puţin o calificare, însă există un procent însemnat, 24,5%, de cetăţeni necalificaţi. În privinţa nivelului de educaţie al populaţiei din Grui, concluziile consultanţilor sună astfel: „13% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani nu au absolvit mai mult de 8 clase; 2,2% dintre adulţi nu au absolvit învăţământul minim obligatoriu; la nivelul eşantionului analizat, nu există adulţi care nu au fost niciodată înscrişi la şcoală.”

Pe partea de programe sociale de care beneficiază copiii din Grui, 69,1% primesc „Cornul şi laptele”, 9,9% sunt înscrişi în „Programul de rechizite”, 7,4%, la „Centrul de Zi”, 4,9% au bursă socială, iar 1,2%, „Bani de liceu”. 

Sectoarele de activitate identificate în zona Grui: servicii - 68,7%, producţie - 8,4%, industrie - 9,1%, comerţ - 8,1%, construcţii - 4,7%, agricultură - 10%. „Proporţia persoanelor de 15-64 de ani care nu sunt încadrate pe piaţa formală a muncii şi nici nu urmează o formă de învăţământ este de 23,3%”, au concluzionat oamenii firmei de consultanţă la acest capitol. 

Aceştia au fost interesaţi să afle şi din ce trăiesc gruienii. Principalele surse de venit ale locuitorilor străzilor care urmează a fi modernizate cu fonduri europene sunt: venitul salarial - 60,9%, pensie - 47,8%, alocaţie a copiilor - 27,2%, indemnizaţie de handicap - 7,1%, bursă socială şcolară - 1,3%, ajutoare sociale - 1%, alocaţie de sprijin - 0,6%, ajutor de şomaj - 0,6%. „În zona Grui, venitul mediu pe gospodărie este de 2.361,8 lei, indiferent de sursa de provenienţă a acestuia.”, adaugă cei care au analizat sursa de câştig declarată de cei intervievaţi. „În cazul a 57,5% dintre gospodării, veniturile lunare ajung doar pentru strictul necesar. Veniturile nu ajung pentru strictul necesar în cazul a 37,3% dintre gospodăriile din zona Grui. În 5,2% dintre gospodării, veniturile lunare permit cheltuieli peste strictul necesar.”, continuă materialul prezentat comunităţii câmpulungene.

Pe partea de locuire, 89,7% trăiesc în apartament sau garsonieră de bloc, iar 10,3%, la casă. „12,2% dintre gospodării prezintă nesiguranţă locativă. În 6,9% dintre gospodării, persoanele care locuiesc la casă nu deţin acte de proprietate asupra terenului. 10,5% dintre locuinţele din zona Grui sunt supraaglomerate. În cadrul acestora, suprafaţa medie care revine unei persoane este de 13 metri pătraţi.”, redăm din proiectul de strategie, înainte de a fi depus la minister. 

Ca o concluzie finală desprinsă din analiza problemelor comunitare din acest teritoriu: „56,7% dintre persoanele din zona Grui se confruntă cu o deprivare materială severă; 19,7% se află în risc de sărăcie; 10,6% trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii.”   

The most visited gambling websites in The UK