Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Crucile votive, predate Muzeului, momentan, fără bani de restaurare

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1296

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Decembrie_2447_31.jpg

Preocupare târzie pentru o avere istorică ce ne face unici în România 

De mai bine de doi ani, Liviu Ţâroiu anunţă întreprinderea unui proiect pentru salvarea unei avuţii istorice, care ne face unici în ţară: crucile votive, 37 la număr, din cele 39, câte au fost iniţial montate pe teritoriul municipiului. Dar ce atâta grabă, căci nu se mutau crucile nicăieri, după sute de ani de nemişcare! Aproape de finalul mandatului său, în care a promis preocupare şi pentru valorile rămase de la ctitori adevăraţi, care au cultivat cultura, bunul gust şi calitatea, Ţâroiu şi-a amintit de angajamentul de protejare a monumentelor beneficiare, în timpul lui Andrei, de un pliant de informare cu privire la amplasamentul crucilor datând din 1576-1868, cea mai veche şi cea mai nouă dintre mărturiile cioplite în piatră de Albeşti, care ne fac unici în ţară. Agenţii lui Liviu Ţâroiu, îmbuibaţi cu salarii de inspectori de Poliţie Naţională, nu sunt în stare, deşi sunt 37 la 37 de cruci, s-o păzească de popourile rudarilor prăvălite pe simbolul creştin nici măcar pe cea din Piaţa Jurământului. Darămite să aibă grijă de toţi „bolovanii”, trântiţi în braţe lui Alexandru Oprea, ca să aibă grijă de ce n-a fost în stare Primăria să aibă grijă. Pentru şedinţa din această după amiază, Executivul a pregătit un proiect de hotărâre, care prevede că municipalitatea dă în administrare Muzeului Municipal „bunurile imobile” enumerate, „în vederea întreţinerii, conservării, consolidării, restaurării şi punerii în valoare, prin mijloace adecvate, a acestor monumente istorice”.                       

Muzeul primeşte în administrare 16 cruci din cele 37 

Persoana care i-a scris referatul lui Ţâroiu, cu rol de susţinere şi justificare a proiectului de hotărâre, punctează identificarea celor 37 de cruci din calcar de Albeşti, pe durata cercetărilor întreprinse în intervalul 2014-2018. Aceste simboluri ieşite din dalta meşterilor pietrari vestiţi în zonă, care au dăinuit până astăzi, au fost amplasate în vechile cartiere ale târgului. Mutarea lor a fost impusă de urbanizarea Câmpulungului. 

„Din cele 37 de cruci, 17 sunt identificate în jurul bisericilor, una se află în curtea Muzeului Municipal, cea mai importantă se află încastrată în fosta casă a arhitectului D.I. Berechet, fiind numită „Crucea Jurământului”. O alta, numită „Crucea Pârgarilor”, se află amplasată în Piaţa Centrală a oraşului, iar celelalte, prin cartiere, la intersecţiile străzilor. Textele acestor cruci sunt formate din trei părţi: prima este o invocare a Sfintei Treimi, a doua parte pomeneşte sărbătoarea cu ocazia căreia au fost ridicate (Naşterea Domnului, Sfântul Nicolae, etc.), a treia parte cuprinde privilegiile de scutire ale orăşenilor, privilegii de care se bucura oraşul încă de la întemeierea Ţării Româneşti şi privilegii pe care domnitorii Ţării Româneşti le înnoiau periodic sau la începutul altei domnii.”, sunt argumentele lui Liviu Ţâroiu, inspirate din ziarul „Lumina”, unde s-a publicat un interesant articol, „Câmpulung, oraşul celor 39 de cruci votive”, din care s-au luat fragmente şi s-au inserat în referatul primarului, pentru convingerea aleşilor să-i voteze propunerea tardivă. 

Pornind de la considerentul că în Primărie nu există „o structură funcţională distinct, care să se ocupe de paza, întreţinerea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare, prin mijloace adecvate a monumentelor istorice”, primarul consideră „oportun şi necesar” ca instituţia condusă de Alexandru Oprea să se ocupe de administrarea crucilor. „Muzeul Municipal Câmpulung poate elabora un proiect de intervenţie în sensul protejării, restaurării, punerii în valoare a acestor monumente, în condiţiile legii, cu finanţare de la bugetul local. Anual, Consiliul Local va aloca Muzeului sume necesare protejării, restaurării, întreţinerii şi punerii în valoare a acestor monumente, funcţie de disponibilul bugetar şi de un calendar al priorităţilor. Muzeul Municipal va elabora periodic materiale informative şi de promovare a acestor monumente istorice, cu accent pe valoarea lor istorică şi identitară, sau le va include în publicaţiile proprii.”, este textul rece, ca de piatră, despre „ce poate” Muzeul, ce „poate” Consiliul, în cazul acestor simboluri abandonate, degradate, devastate, care pentru aceste autorităţi cu capul tare n-au nicio valoare. 

Stă mărturie „graba” includerii monumentelor ce fac din Câmpulung un unicat în rândul aşezărilor istorice din România într-un proiect, care, după o gândire a lui Călin Andrei, nu conţinea numai restaurare, ci şi un traseu pentru turiştii pasionaţi de istorie. Din cele 37 de cruci, Muzeul primeşte 16:

Cruce de piatră situată la intersecţia străzii Vasile Alecsandri cu strada Sfântul Gheorghe (1596-1597);

Cruce de piatră localizată la intersecţia străzii Negru Vodă cu strada Zlătian (vis-a-vis de magazinul Pelmuş, lângă gară), (1632-1654);

Cruce de piatră localizată pe strada Mărăşeşti, nr.15, vis-a-vis de Colegiul Pedagogic „Carol I” (1662);

Cruce de piatră situată pe Bulevardul Ion Mihalache, în faţa casei nr. 78 (1756-1757);

Cruce de piatră denumită „Crucea Pârgarilor”, localizată în Piaţa oraşului Câmpulung (1790);

Cruce de piatră localizată la intersecţia Gruiului cu Calea Bughii (1667);

Cruce de piatră localizată la intersecţia străzii Negru Vodă cu strada Revoluției (1697);

Cruce de piatră localizată la intersecţia străzii Negru Vodă, nr.256, cu strada Locotenent Oncica (1593-1601);

Cruce de piatră localizată la intersecţia strada Colonel Stănescu cu strada General Dragalina (sec. XVII);

Cruce de piatră localizată în cartierul Vişoi (1668-1714);

Cruce de piatră localizată pe strada Traian, nr.101 (1576);

Cruce de piatră localizată pe strada Fraţii Goleşti, nr.68 (1657)

Cruce de piatră localizată la intersecţia străzilor Matei Basarab şi Mihai Bravu (1724);

Cruce de piatră localizată pe Şoseaua Naţională DN73, în cartierul Apa Sărată, în spatele staţiei de autobuz Păsărica, lângă calea ferată (1660-1673);

Cruce de piatră localizată pe Şoseaua Naţională DN73, în cartierul Apa Sărată, în staţia de autobuz spre Câmpulung, la 250 m de la Biserica „Tuturor Sfinţilor”, în fața ultimei case până la pod (1660-1673);

Cruce de piatră localizată pe Şoseaua Naţională DN73, în cartierul Apa Sărată, la răscrucea cu intrarea pe strada Fraţii Săndescu, vis-a-vis de intrarea pe strada Valea Unchiaşului (1661). 

Potrivit hotărârii de Consiliu, pregătite pentru astăzi după amiază, asupra căreia vom reveni pentru a vă informa dacă s-a aprobat sau s-a amânat, bunurile prezentate sunt monumente istorice, identificate conform unui Ordin din 24 decembrie 2019, care a modificat un act similar al ministrului Culturii privitor la aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute. Termenul de predare - primire este 31 ianuarie 2020.  “E.M.”

The most visited gambling websites in The UK