Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Monedă romană, din bronz, descoperită la „Termele” de la Voineşti

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1526

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Septembrie_2422_Clipboard04.jpgComuna Lereşti are potenţialul de a ajunge unul dintre principalele puncte de atracţie din zona Muscel şi din judeţul Argeş, după ce, încă de la începutul anilor ’70, au fost scoase la iveală ruinele unor terme romane. Autorităţile locale au demarat procedurile în vederea accesării fondurilor europene pentru continuarea săpăturilor, restaurarea, conservarea acestora, astfel încât să fie introduse în circuitul turistic. Descoperirea arheologică de la Voineşti făcea parte, potrivit specialiştilor, dintr-un lung sistem de apărare împotriva popoarelor migratoare, marele val antic Limes Transalutanus, mai cunoscut sub denumirea de Valul lui Traian sau Troianul. În ciuda numelui popular, acesta nu are mare legătură cu împăratul Traian, fiind adus la dimensiunea completă pe vremea lui Septimiu Sever (secolele II - III). El porneşte tot de la Dunăre, dar din zona Teleormanului, şi urmează de departe malul stâng al Oltului, trecând prin Argeş, până la culoarul Rucăr - Bran, spre Transilvania, unde se aflau cele mai multe oraşe romane ale provinciei Dacia. Ultimele săpături efectuate în această perioadă au scos la iveală o monedă foarte valoroasă, care datează din anul 119.

Planul edificiului termal, aproape complet

Descoperirea arheologică din punctul Măilătoaia, situat pe Malul lui Cocoş, din satul Voineşti, făcută de elevii şcolii din localitate, sub directa îndrumare a profesorului de Istorie Marin Bădescu şi a învăţătorului Constantin Becleanu, în cadrul concursului „Căutătorii de comori”, din toamna anului 1969, duce istoria comunei Lereşti până în perioada daco-romană, mai exact în secolul II după Hristos. De atunci şi până în prezent, s-au efectuat săpături sporadice, de cele mai multe ori, tot cu copii de la şcoală, în perioadele de practică, dar rezultatele n-au fost prea concludente, pentru că nu s-a găsit înţelegere la proprietarul terenului. Săpăturile au fost reluate la începutul lunii septembrie 2013, într-un cadru organizat, la iniţiativa vicepreşedintelui CJ Argeş de-atunci, Constantin Polexe, originar din Lereşti, sub supravegherea reprezentanţilor Institutului Naţional de Arheologie şi ai Muzeului Judeţean, iar rezultatele s-au văzut, fiind descoperite ruinele unor terme romane, parte integrantă dintr-un castru. „Încet, încet, începem să avem planul aproape complet al edificiului termal şi am reuşit, de asemenea, să stabilim, în linii destul de precise, funcţionalitatea fiecărei încăperi, plecând, evident, de la principiul binecunoscut al operelor arhitecţilor romani, potrivit căruia un edificiu termal trebuia să servească, în primul rând, circuitului de îmbăiere tipic pentru un cetăţean roman. Şi anume se intra în prima încăpere, un fel de vestiar i-am putea spune, de acolo se intra în camera unde era bazinul cu apă rece, se trecea apoi în camera cu apă mai puţin rece, mai degrabă călduţă, astfel încât corpul să se obişnuiască, iar circuitul se încheia cu baia în Caldarium. Practic, am reuşit să stabilim şi aici, la Voineşti, circuitul de îmbăiere care pleacă dinspre nord spre sud. Încă din anii trecuţi, reuşisem să dezvelim atât bazinul cu apă rece, cât şi bazinul cu apă caldă, iar anul acesta am reuşit să stabilim că în zona de vest se afla şi încăperea cu apă mai puţin rece.”, a declarat Florian Matei Popescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, din Bucureşti.

O monedă care contrazice istoria

Arhitecţii au făcut acum o descoperire nouă şi anume o monedă din bronz, care datează din anul 119 şi care atestă faptul că romanii erau încă pe teritoriul nostru la acea vreme, deşi istoricii susţineau că se retrăseseră. „Marea surpriză de anul acesta, pe lângă lucrurile pe care le ştiam din anii trecuţi, şi anume că aici au staţionat detaşamente din Legiunea a XI-a „Claudia” şi o cohortă de arcaşi sirieni, a fost că, în cursul săpăturilor din zona de alimentare a cuptorului care încălzea bazinul cu apă caldă, am găsit o monedă. Fiind într-un sit roman, ne aşteptam să existe monede, numai că aceasta pe care am descoperit-o este cu totul deosebită. Este ultima monedă, din punct de vedere cronologic, din Muntenia, găsită în context roman, din anul 119. Până acum se ştia, cunoşteam din literatura de specialitate şi pe baza săpăturilor şi descoperirilor arheologice, că această zonă a Munteniei, inclusiv Voineştiul, a fost abandonată de romani, prin înţelegere cu sarmaţii, încă din primul sau chiar al doilea an de domnie al lui Hadrian, adică a doua parte a anului 117 şi anul 118. Anul acesta, am găsit o monedă care datează din anul 119, ceea ce arată că această zonă a fost părăsită cândva spre anul 119 sau chiar 120. Încă o dată se confirmă ceea ce ştiam din sursele literare, că acest teritoriu nu a fost cucerit de către barbari, ci a fost lăsat de către romani în bună ordine, prin înţelegerile pe care le-au avut cu sarmaţii, popor care s-a aşezat apoi în Câmpia Munteniei şi pe dealurile subcarpatice, inclusiv pe cele pe care le vedeţi aici. De aceea, această descoperire este cu totul excepţională, pentru că ne demonstrează că ultimii romani au plecat de-aici în anul 120 şi nu în anii 117-118, sub presiunea sarmaţilor, la sfârşitul domniei lui Traian, la moartea acestuia, pe 9 august 117, după cum se credea până în acest moment.”, a mai precizat Florian Matei Popescu.

Moneda din bronz poartă titulatura imperială, iar pe revers se află zeiţa Felicitas, care ţine în mână un corn al abundenţei. De asemenea, se poate citi faptul că Hadrian era consul pentru a treia oară, ceea ce ne duce în anul 119. Cel mai probabil, moneda va ajunge la Muzeul Judeţean Argeş. Mărturiile arheologice din punctul Măilătoaia, din zona Lereştiului, alături de altele din ţară, sunt în măsură să dovedească, încă o dată, continuitatea daco-romană în acest spaţiu până în faza de încheiere a procesului formării limbii şi a poporului român. Ama IVAN

 

The most visited gambling websites in The UK