Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Cezar Neacşu şi măţăuanii din istoria Câmpulungului

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 894

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Septembrie_2416_Clipboard08.jpgReputatul profesor şi om de litere muscelean Cezar Neacşu este, cu certitudine, una dintre personalităţile marcante ale Măţăului, care şi-a pus din plin amprenta, de-a lungul anilor, asupra organizării sărbătorii tradiţionale a „Fiilor satului”. A fost prezent şi la ediţia din acest an, vorbind oamenilor strânşi la Căminul Cultural despre măţăuanii care au lăsat urme în istoria Câmpulungului.

Născut pe 7 septembrie 1944, în satul Măţău, Cezar Neacșu a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română din cadrul Universităţii Bucureşti. A publicat în revistele Îndrumătorul Cultural, Argeş, Flacăra, în ziarele Secera şi Ciocanul, Evenimentul Muscelean, în plachetele de cenaclu „Coline sub stele”, „Ora cuvintelor”, în antologiile judeţene „Arc de triumf”, „Liberi, independenţi şi suverani”, „Ţara din inimi”, „Arc peste timp”, „Un cântec de-o viaţă”. „Trăim o zi mai plină, mai puternică şi bogată în semnificaţii, pe care evenimentele ce urmează o să le pună în lumină. Eu mi-am propus să motivez cumva care să fie semnificaţia drumului atât de numeros al câmpulungenilor la Măţău. Astăzi sau demult, Măţăul n-a fost doar un reper geografic, vorbesc despre aceasta atâtea cărţi de călătorie pe care câmpulungenii, de-a lungul anilor, le-au scris. Aş vrea să remarc faptul că, de-a lungul istoriei, măţăuanii şi-au lăsat urme în istoria Câmpulungului. E adevărat, prima mare mărturie este aceea că noi, măţăuanii, am fost ocrotitorii „năpăstuiţilor” din Câmpulung. Cea mai frumoasă statuie din oraşul Câmpulung este „Ostaşul Român la Pravăţ”, o lucrare a sculptorului Dumitru Măţăuanu. Ţin minte că domnul colonel Toma a venit cu o maşină plină de documente muscelene, pe care le-a donat Muzeului Câmpulung, legate şi de domnul profesor Ion Şucu. El a făcut şi monografia Liceului „Dinicu Golescu” şi a lăsat atâtea documente pentru toată ţara. În fiecare dimineaţă, noi, maţăuanii, când privim spre Câmpulung, blocurile de pe Grui îşi descoperă parcă fruntea şi privesc vesele soarele, ele sunt opera arhitectului Ştefănescu. Gabriel Ştefănescu, arhitect care bine ar fi să-l vedem odată, aici, pe pereţii noştri, câte blocuri în Piteşti, câte şcoli a realizat. Trec în timp unul dintre marii profesori ai Câmpulungului, cu două doctorate luate în Germania, în Fizică şi Chimie. A fost domnul profesor Gheorghe Mitu, a cărui stradă se întinde spre Câmpulung, prietenul lui Ghiţă Bâlea, un excelent orator, un om care strângea mulţimea în zece secunde şi o energiza. De la Pedagogică, profesorul Marian Ştefănescu, un excelent pedagog, iar astăzi, dacă noi ducem lipsă, nu ducem lipsă de oameni de ştiinţă, ducem lipsă de adevăraţi educatori. Avem în pictură pe doamna Mariana Răduţ ale cărei flori minunate merită să ne încălzească sufletul aşa cum cândva am văzut picturile domnului Pleşaru de la Suslăneşti. Domnul nostru ambasador Ion Jinga vine de mai multe ori pe an la Măţău şi, când vine, nu uită să se ducă să discute la mormânt cu străbunicii lui. În toate am avut oameni care au lăsat urme luminoase, repere morale, repere sociale, repere profesionale. Pentru aceste motive cunoscute sau necunoscute, noi am văzut în drumul dumneavoastră un omagiu şi, pentru că am auzit de omagiu, cred că ştiţi cu toţii că biserica noastră românească a instituit anul acesta Anul Omagial al Satului Românesc, Anul Omagial al Învăţătorului şi Preotului, şi de aceea dumneavoastră aţi venit în număr atât de mare. Un fir de respect pentru ceea ce a însemnat şi Măţăul ca aşezare luminată de soare, de lună şi luminoasă prin oamenii care au plecat şi care se bucură astăzi că sunt împreună cu dumneavoastră.”, a declarat Cezar Neacşu la ultima manifestare cultural-artistică dedicată „Fiilor satului”. Ama IVAN

The most visited gambling websites in The UK