Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Logo

S-au comemorat 140 de ani de la moartea lui Iancu Lerescu

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2325_89-iancu-lerescu3.jpgNimic nu-i leagă mai mult pe oameni decât conştiinţa unui trecut comun... aşa şi în comuna Lereşti, acolo unde vineri, 5 octombrie 2018, administraţia locală l-a omagiat pe boierul Iancu Lerescu, la 140 de ani de la trecerea sa în nefiinţă, chiar în locul în care a pierit. La slujba de pomenire a participat primarul comunei Marian Toader, viceprimarul Adriana Cicu, un sobor de preoţi, profesorul Ion Oană, autorul Monografiei Lereşti şi Gheorghe Niţică, preşedintele subfilialei Lereşti a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor "Regina Maria", alături de „Cetăţeni de Onoare” ai comunei Lereşti.

Pe 5 octombrie 1878 avea să piară, împuşcat cu două focuri de puşcă, boierul Iancu Lerescu, stăpânul moşiei Lereşti. În locul unde acesta a pierit a fost ridicată o cruce comemorativă, iar el a fost înmormântat, pe atunci, în faţa Bisericii "Sfinţii Voievozi", dovadă a importanţei sale în Lereşti. Tot atunci, pe latura de Sud a Bisericii a fost zidită cea de-a doua cruce, cu aceleaşi înscrisuri, în memoria boierului. Administraţia locală din comuna Lereşti a descoperit crucea. Era acoperită cu pământ şi a adus-o la nivelul drumului printr-un soclu de doi metri şi jumătate de piatră zidită, plus o platformă betonată, împrejmuită cu gard de lemn. Acum, la 140 de ani de la moartea boierului, s-a organizat o slujbă de pomenire chiar la monumentul reabilitat pe Dealul Măgura, în "Vârful lui Iaru". Mai întâi, cei prezenţi au depus jerbe de flori şi au aprins lumânări la monument, iar apoi, un sobor de preoţi a oficiat o slujbă specială de pomenire pentru omagiul boierului Lerescu, chiar în faţa crucii rescrise cu minuţiozitate. 

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2325_89-iancu-lerescu2.jpg

 Primarul Marian Taoder a fost primul care a povestit despre boierul Lerescu, în acelaşi timp menţionându-i şi pe cei care au contribuit din plin la reabilitarea monumentului.  "Astăzi, chiar la ora 14.00, acum 140 de ani, a fost asasinat, aşa cum spune şi mărturia care este scrisă pe cruce, Ion Iancu Lerescu, boierul Lereştiului la acea vreme şi proprietarul comunei Lereşti, după cum se spune în hrisoavele şi mărturiile istorice. Această cruce a fost aici, căzută în râpă. Mulţumesc domnului Marian Voicu, cel care a avut iniţiativa şi s-a ţinut de capul nostru ca să facem această lucrare, mulţumesc Consiliului Local, domnişoarei viceprimar, băieţilor de la Serviciul de gospodărire comunală şi celor de la 416, care, prin efort comun, au reuşit să facem acest lucru, să aducem crucea la nivelul drumului, domnului Puiu Dumitrescu, cel care a rescris crucea, şi tuturor celor care s-au implicat. Se pot spune multe despre ce s-a întâmplat şi ce ştim, ştim din cărţi, din auzite. Ceea ce am făcut noi, astăzi, este un gest creştinesc, un gest de aducere aminte şi de recunoştinţă pentru ceea ce a reprezentat în comuna Lereşti Iancu Lerescu.", a povestit primarul Toader. 

„Călători, staţi şi citiţi. Aici este locul unde mi-am dat sfârşitul, eu, Ioan Lerescu, proprietarul Comuni Lereşti, în etate de ani 43, la 5 octombrie 1878, ora 2, după amiezi. Am fostu omorât de tâlhari prin două focuri de puşcă, cu al doilea glonţ am fost străpuns în partea dreaptă căzutu mortu. Spre aducerea aminte, ziceţi Dumnezeu să-l ierte.”, este mesajul scris pe crucea reabilitată şi rescrisă după însemnele vechi, însă şi pe crucea de la Biserică se află acelaşi mesaj. 

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2325_89-iancu-lerescu.jpg

Cel care cunoaşte bine istoria comunei Lereşti, profesorul Ion Oană, autorul Monografiei comunei, a vorbit despre primele sale cercetări legate de Iancu Ioan Lerescu, despre cum a aflat că a murit boierul şi ce credeau oamenii despre el. "Singura sursă scrisă este cea care se află aici, pentru care suntem şi noi aici, şi este destul de reală, de adevărată, pentru că este scrisă de oameni în momentul acela şi nu puteau să omită ceva sau să exagereze. După cum se lecturează bine ceea ce este scris este multă sinceritate, acurateţe şi nimic abatere de la regulă. Eu, pe la începutul anilor ’70, am vrut mai multe informaţii, am şi o poză în care crucea se vedea doar puţin, doar 40 de centimetri se mai vedea din pământ această cruce. În vremea aceea mai erau bătrâni care, în anii ’70, oameni care apucase timpurile din secolul XIX, la sfârşit, şi aveau informaţii mai calde de la ai lor. Au mai fost discuţiile în casă, la gura vetrei, poveştile bunicilor, au făcut mult în crearea conceptului uman în Lereşti. Se pare că acest boier era destul de intransigent, aspru şi nu admitea nicio abatere de la regula ce trebuia respectată. Ca proprietar al aşezării, oamenii aveau obligaţia de a contribui la vistieria domniei sale. O familie nu a putut să îşi achite obligaţia şi, atunci, au fost confiscate lucruri din casă. Venind acasă capul familiei şi soţia neavând ce să-i pună pe masă, spunându-i ce s-a întâmplat, omul a avut un exces de furie, nu avea el armă, a luat-o de la un altul, l-au pândit pe Iancu Lerescu, ştiind că acesta este drumul lui şi l-au ucis. Cu primul foc l-au dat jos de pe cal şi cu al doilea l-au omorât. El a fost ucis în locul acesta şi înmormântat în faţa Bisericii pe vremea aceea şi crucea, mai stilizată, are acelaşi conţinut literar. Acum, mormântul este prins în pronaos, pentru că s-au făcut acele lucrări de reabilitare după ’90. Din punctul meu de vedere, ca profesor de istorie şi ca analist al istoriei acestei aşezări, este prima şi singura formă de nesupunere şi de revoltă împotriva stăpânului aşezării. Cum timpul a trecut, acest Iancu Lerescu face parte din istoria aşezării, iar sfârşitul vieţii sale, de asemenea, face parte din istoria acestei comunităţi. Denumirea aşezării Lereşti nu vine de la el, ci vine de la muntele Lerescu, din N-E Pecineagului, care a fost proprietatea unor boieri în această comunitate.", povesteşte profesorul Ion Oană. 

La final,  toţi cei prezenţi au mai rămas, în tăcere, câteva clipe la crucea lui Iancu Lerescu, pentru a se reculege şi în semn de omagiu, acum, la 140 de ani de la asasinarea boierului.

Evenimentul Muscelean