Menu
TRAFIC

Din istoria nespusă a antisemitismului muscelean: În 1928, la Schitu Goleşti. Botez cu scandal, din cauza unui naş evreu

  • Written by Alex BARBU
  • Hits: 416

Urmând exemplul mai multor țări europene, în care exista o puternică atitudine antisemită, în special antievreiască, încă din perioada medievală, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, prind contur şi încep să se consolideze teorii şi mişcări rasiste, naţionaliste, xenofobe şi şovine. Bineînţeles, cei vizaţi au fost evreii, care erau priviţi ca un „ţap ispăşitor” pentru toate relele petrecute în lume. Antisemitismul românesc a atins apogeul în perioada interbelică, sub influenţa modelelor fasciste din Italia şi Germania, atunci când au apărut mişcări şi organizaţii profund antisemite, precum Legiunea Arhanghelului Mihai sau Liga Apărării Naţionale Creştine (LANC). Şi în zona Muscel au existat puternice cuiburi legionare care au militat, cu preponderenţă, împotriva evreilor, aşa după cum reiese şi dintr-un articol publicat, pe 1 septembrie 1928, de ziarul „Înfrăţirea Românească”, „organ al Ligii Apărării Naţionale Creştine”, în baza informaţiilor preluate de la publicaţia câmpulungeană „Idealul Nostru”.
Materialul face referire la gestul unui evreu, Jean Beligrădeanu, proprietarul minei „Beligrădeanu şi fiii”, din Poienarii de Muscel, cu exploatări şi la Schitu Goleşti şi Godeni, de a boteza un copil. Un gest creştinesc pe care, însă, presa legionară de la Câmpulung  şi din ţară l-a catalogat ca o insultă la adresa ortodoxiei. Asta pentru că, în timpul slujbei religioase, naşul ar fi evitat să se lepede de Satana! N-a scăpat de critici şi ameninţări voalate nici preotul Andreescu, parohul de la Schitu Goleşti, cel care a săvârşit Taina Sfântului Botez. „Aducem la cunoştinţa publică următorul fapt petrecut în judeţul Muscel, aşa cum îl istoriseşte ziarul „Idealul Nostru”, ce apare la Câmpu Lung sub conducerea Dlui Gh. Chiţulescu. Ne întrebăm, cum s’a putut găsi un preot creştin, care prin participarea sa a devenit complice la un act de natură să jignească adânc sentimentul religios, pe care el are misiunea duhovnicească să-l apere, să-l cultive şi să-l întărească? Preotul Andreescu are cuvântul. Dacă tace înseamnă că este vinovat, şi dacă este vinovat nu merită să mai poarte haina preoţească. Părinte Andreescu, ne datorezi răspuns clar şi făţiş nouă dela „Înfrăţirea Românească” Cluj, str. Bob No. 7. Iată faptul, iubiţi cititori:
„Scandalul din Schitu Goleşti judeţul Muscel. Un Evreu naş la un copil creştin
Într’o Duminică, din luna trecută, la Schitu-Goleşti, s’a petrecut un fapt, prin care, s’a adus o gravă insultă populaţiei creştine din acea comună. D-l Jean Beligrădeanu, proprietarul minei de cărbunicu acelaşi nume din Schitu Goleşti, a botezat copilul locuitorului Nicolae Vanghelidi, creştin ortodox, în asistenţa câtorva credincioşi. Taina sf. Botez a fost săvârşită de preotul I. Andreescu. D-l Beligrădeanu, evreu, şi-a îndeplinit toate atribuţiunile de naş după prescripţiile canonice ortodoxe, afară de confirmarea lepădării de satana, unde, în locul naşului a răspuns dascălul Brănescu. Se ştie, naşul este garanţia că noul botezat va fi un bun creştin. Canoanele opresc de a fi naş chiar pe un catolic sau protestant. Fapta fără precedent a revoltat adânc populaţia comunelor Schitu Goleşti şi Poenari. Noi, în faţa acestui caz, ne permitem deocamdată să credem că la mijloc poate fi o eroare, d. Beligrădeanu fiind botezat între timp, căci nu putem admite ca d-sa care şi-a făurit o frumoasă avere în acest judeţ, să aibă curajul a insulta populaţia de baştină în tot ce are ea mai sfânt: credinţa strămoşească. D-l Beligrădeanu este dator să dea relaţiunile cuvenite”. (Înfrăţirea Românească, nr. 21, 1 septembrie 1928).

The most visited gambling websites in The UK