Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Maria Rosetti, femeia din celebrul tablou România Revoluţionară, purta ie din Muscel

  • Written by Diana BUMBENECI
  • Hits: 1026

b_400_250_16777215_10_images_2265_ie-roseti.jpgCelebrul port popular din zona Muscel apare purtat de Maria Rosetti în celebrul tablou „România Revoluţionară” al lui Constantin Rosenthal. Cine a fost Maria Rosetti? Un revoluţionar cu o importanţă deosebită în istorie, iar mai târziu, o ziaristă şi publicistă română, de origine scoţiană. Mai exact, prima ziaristă din România. 

Portul popular din Muscel. Preţuit de-a lungul anilor ca fiind cel mai frumos din ţară pentru un aspect deosebit de spectaculos. Poate că nu ştim mulţi, dar printre numele marcante ale istoriei s-au aflat şi personalităţi care au purtat ia din Muscel. Astăzi, vă prezentăm renumitul tablou „România Revoluţionară”, realizat de pictorul Constantin Rosenthal, în anul 1850, la Paris, în care apare o femeie, cu o poveste interesantă. Femeia din tablou este nimeni alta decât Maria Rosetti, prima femeie gazetar din România, în epoca în care această meserie era dedicată exclusiv bărbaţilor. Maria Rosetti a fost şi încă este o figură centrală a întâmplărilor din perioada Revoluţiei de la 1848, devenind unul din simbolurile istoriei noastre, după ce a apărat idealurile naţionale alături de soţul ei, Alexandru Rosetti, membru fondator al Academiei Romane, jurnalist, revoluţionar şi fondator al Partidului Naţional Liberal. 

În istorie găsim scrierea despre momentul când revoluţionarul Rosetti a fost arestat, Maria s-ar fi deghizat în ţărancă şi cu fetiţa în braţe a plecat să îl salveze. Atunci când el era urcat pe o corabie pentru a fi dus în Serbia împreună cu un grup de revoluţionari, Maria a cerut autorităţilor să o lase să îşi sărute soţul de rămas-bun. În acel moment, femeia i-a strecurat acestuia în gură un bileţel pe care era scris locul, ora şi datele unei operaţiuni prin care să fie eliberat. Datorită ei, revoluţionarii au reuşit să scape. 

Printre revoluţionarii de la 1848 refugiaţi după înfrângere la Paris se aflau fraţii Goleşti, fraţii Brătianu, dar şi familia Rosetti. Maria Rosetti s-a întors în România după nouă ani de exil, în 1857, şi a început o carieră jurnalistică, devenind astfel prima femeie ziarist din ţară. „Oacheşă, nu chiar frumoasă, dar cu nurii unei meridionale, expresivă, pasionată, artistă. Scotea frumosul din orice lucru întreprindea şi îl împrăştia în jurul ei. Cu puţine obiecte rânduia o cameră de-ţi era drag, croia o rochie cântând, parcă se juca: credeai că a prăpădit stofa, dar ieşea ceva graţios şi îi punea o mică garnitură, care o deosebea de toate celelalte.”, scria I.C. Brătianu despre Maria Rosetti. 

În faimosul tablou al pictorului Constantin Rosenthal, artist care a aderat permanent la principiile revoluţionarilor de la 1848, Maria Rosetti poartă ie din Muscel. are la gât o salbă, iar opera reprezintă, prin compoziţia sa, un tablou port-drapel cu ideea de realizare a visului de libertate, de revoluţie şi de eliberare. 

b_400_250_16777215_10_images_2265_ie-regina.jpgRegina Maria a purtat ia din Muscel 

Faptul că portul popular din zona Muscel a fost atât de special prin felul în care a fost ţesut a făcut ca şi Regina Maria să îl adopte într-o ţinută de ceremonie desfăşurată la nivel naţional. De altfel, costumul de femeie din Muscel, între anii 1890-1910, a pătruns şi la oraş, în cercurile de intelectuali şi chiar la Curtea Regală. Regina Elisabeta, în 1885, sugera ca la balul curţii toate doamnele să se îmbrace în port popular. În acest fel, Casa Regală lansa o adevărată modă, prin intermediul căreia erau îmbinate elemente de port popular cu piese occidentale. Moda purtării costumelor populare ia amploare mai ales în contextul unirii Principatelor, fiind o formă de manifestare a sentimentelor naţionale.

b_400_250_16777215_10_images_2265_ie-aviatoare.jpgAviatoare internaţională, îmbrăcată în cămaşa tradiţională musceleană

Smaranda Brăescu, un adevărat pionier al paraşutismului românesc şi al aviaţiei internaţionale, ce a stabilit un record mondial de paraşutism, la baza militară americană Sacramento, purta cu mândrie cămaşa românească. La Muzeul Naţional de Istorie a României se găsesc două astfel de costume populare ale Smarandei, expuse pentru prima dată abia acum şase ani. Smaranda purta o ie de Muscel, o cămaşă femeiască cusută cu fir de borangic, încreţită la gât, cusută şi cu arnici. 

De asemenea, mai sunt foarte multe nume importante ale istoriei României care au purtat ie din zona Muscel, însă le vom prezenta în alte ediţii. 

 

The most visited gambling websites in The UK