Menu
TRAFIC

„Aveţi un oraş absolut superb şi trebuie să aveţi grijă de el. Ce se pierde este irecuperabil”

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 765

b_400_250_16777215_10_images_2184_Clipboard09.jpgMărturisiri emoţionante ale artiştilor aflaţi la Câmpulung pe durata primei ediţii a Taberei de Arte şi Meşteşuguri  

Aflaţi la primul contact cu Câmpulungul, despre care nu-l ştiau decât ca loc de obârşie a unor personalităţi marcante ale României, scriitori, artişti, oameni de ştiinţă, participanţii la o premieră culturală au fost copleşiţi de frumuseţea arhitecturală a caselor vechi din municipiu, din păcate, multe aflate în mare suferinţă. Sursa de inspiraţie oferită cu generozitate pe mai toate străzile fostului târg de munte a fost „exploatată” de artiştii cu state vechi ori începători, care au contribuit la îndeplinirea părţii de „obligaţii” a Câmpulungului în cadrul unui proiect cu fonduri europene. Prima ediţie a Taberei de Arte şi Meşteşuguri, organizată în cadrul proiectului A.R.T.E.C. - Arte, Redescoperire, Tradiţii, Eclectic, Contemporan, care a beneficiat de cofinanţare din partea Uniunii Europene, s-a încheiat vineri, 5 mai 2017, la capătul unei săptămâni de muncă intensă pentru invitaţii Muzeului Municipal Câmpulung. Participanţii la acest proiect susţinut financiar prin Programul „Europa Creativă”, potrivit materialului de prezentare asigurat de gazde, au fost aleşi din rândul artiştilor consacraţi în domeniul artelor plastice, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România, artiştilor plastici locali, debutanţilor, elevi ai Liceului de Artă „Nicolae Tonitza” din Bucureşti, cărora li s-au alăturat meşteri în lemn, fier şi tapiserie. Lucrările realizate pe durata taberei au fost prezentate publicului muscelean în cadrul unui vernisaj desfăşurat la Secţia de Istorie a Muzeului Municipal, în prezenţa conducerii administraţiei publice locale, ca susţinătoare a evenimentelor culturale, cărora le asigură finanţarea, integrală ori parţială. 

Europenii, care au pierdut de mult relaţia cu tradiţia, finanţează acţiuni în care meşteşugurile tradiţionale se întâlnesc cu arta contemporană  

Proiectul, care reuneşte, ca participanţi, asociaţii, fundaţii, instituţii din Franţa, Spania, Ungaria şi România, pune accent pe programele care „oferă posibilitatea tinerilor şi artiştilor/meşteşugarilor/actorilor aflaţi la început de carieră să îşi demonstreze abilităţile personale şi dezvoltarea carierei în context internaţional.”, aflăm din materialul de prezentare a evenimentului. În afara manifestărilor de la Câmpulung, acţiuni sub sigla A.R.T.E.C. sunt programate la Castelul Banffy, Bonţida, judeţul Cluj, la Teruel - Spania şi la Paris - Franţa. „Rezultatele proiectului vor fi atinse printr-o serie de activităţi implementate de partenerul principal, Fundaţia „Transylvania Trust”, cu o experienţă vastă în proiecte culturale europene şi completată de parteneri cu experienţă relevantă în domeniul artelor şi al culturii, în ansamblul ei.”, redăm din sursa precizată. 

„Partea” Câmpulungului constă, în anul 2017, în două ateliere pentru copii, Tabăra de Arte şi Meşteşuguri, derulată în intervalul 28 aprilie - 5 mai, şi celebrarea Zilelor Europene ale Patrimoniului. Finalul taberei, după cum am precizat, a fost marcat printr-o expoziţie care, vorba directorului Alexandru Oprea, aşa cum se poartă în arta contemporană, a cărei varietate o face mai atractivă pentru public, a avut de toate: şi schiţă, şi acuarelă, şi acrilic, şi cărbune, chiar şi o instalaţie video, de sorginte interbelică, ce a rulat pe panoul din holul instituţiei. Motivaţia întâlnirii meşteşugului tradiţional cu arta contemporană a fost generată de un fenomen valabil pe aproape întreg teritoriul Europei: pierderea de multă vreme a relaţiei cu tradiţia. Din acest motiv, au fost „împreunate”, în cadrul proiectului european, în care este partener şi Muzeul Municipal, meşteşugul tradiţional, ca sursă de inspiraţie pentru arta contemporană, plastică şi ilustrativă, dar şi pentru a le fi de ajutor meşterilor populari de a-şi recupera o parte din inspiraţie prin intermediul artei contemporane.

Au lucrat sub coordonarea lui Ion Drăghici, membru al Consiliului Director al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Neculai Iorga, Gabriela Drăghici, Sanda Buţiu, Ionuţ Fuscel, Ileana Dragomirescu, Nicodim Iorga, Luca Drăghici, Bogdan Bălăşcău, Aron Iorga, Cătălin Drăghici, Radu Gabriel Ioan, Virgil Parghel şi Bogdan Iorga. Conducătorul taberei, profesorul Drăghici, şi-a exprimat dorinţa ca evenimentul petrecut la Câmpulung „să fie începutul unei relaţii foarte interesante şi de viitor. Să se dezvolte în viitor cel puţin cinci, şase, şapte ediţii.” „A fost o intenţie un pic în grabă - a explicat acesta desfăşurarea taberei la Câmpulung -, ne-am hotărât din mers să organizăm această primă ediţie a Taberei de Creaţie, cu artişti profesionişti, care ne-am dori din tot sufletul să aibă alături de ei şi artişti de la „Tonitza”, de exemplu, sau de la alte licee. N-am văzut-o ca pe o poveste unilaterală, ne întâlnim, mergem la treabă… lucrăm şi, seara, ne strângem şi vedem ce am lucrat, cum am lucrat. Am vrut să se întâmple şi altceva. Şi pentru asta am avut invitaţi speciali de la Bucureşti, pe doamna Doina Badea, care ne-a încântat cu muzica dânsei, a fost o seară de vis. Domnul primar ştie despre ce este vorba, pentru că a fost alături de noi. Am avut invitaţi de la Râşnov, aici aveţi câteva obiecte făcute la atelierul de fierărie, pe loc (n.r. Bogdan Bălăşcău, autorul artefactelor cu totul ieşite din comun în materie de fierărie şi de redescoperire a meşteşugului tradiţional, a folosit ca inspiraţie o piesă aflată în colecţia Muzeului Câmpulung, un vârf de săgeată de arbaletă medievală, găsită în timpul săpăturilor de la Cetăţeni, datând din secolul XIV). Am participat şi noi la minunea topirii metalului şi a esteticii metalului. Abia ieri (n.r. joi, 4 mai), ne-am trezit că suntem într-un loc extraordinar. Până ieri, ne tot minunam de ce se întâmplă în jurul nostru, de câte case frumoase sunt, câte obiective interesante. Mulţumesc domnilor primar şi viceprimar că au fost alături de noi şi că ne-au sprijinit. Arta nu se poate fără mecenat.”, a precizat coordonatorul acţiunii, care intenţionează ca, la toamnă, prima ediţie a Taberei de Creaţie de la Câmpulung să facă subiectul unei expoziţii la Bucureşti.

Câmpulung are „ceea ce le place occidentalilor când vin în România: casă, curte, grădină”

Despre realizarea video, ineditul expoziţiei, care a rulat pe panou cât a durat vernisajul, a vorbit autorul ei, Bogdan Iorga: „Mulţumesc câmpulungenilor pentru primire şi pentru şansă. A fost un moment extraordinar. Ceea ce vedeţi sus reprezintă, practic, începutul Europei. Europa, aşa cum o vedem şi cum o simţim, unitate, diversitate şi putere prin unitate, un îndemn şi o dorinţă de păstrare a fasciilor într-un singur punct. Această Europă începe în Primul Război Mondial, moment al unor zbuciumări, şi înfrângeri, şi convulsii, şi cumplite suferinţe. Au murit atunci 8 milioane de oameni, dar  acest Prim Război Mondial, pe care îl puteţi vedea într-o instalaţie de 52 de secunde, marchează modernitatea aşa cum o ştim. Este ultimul război romantic şi primul război modern. Sunt primele tactici moderne, primele care de luptă, primele bombardamente aeriene, primele gaze chimice utilizate la scară largă. Este un moment pe care nu trebuie să-l uităm şi peste care nu trebuie să trecem cu vederea, pentru a nu se repeta. Ceea ce uităm suntem forţaţi, şi pedepsiţi, şi condamnaţi să retrăim. Europa este şansa pentru o viaţă normală, frumoasă, luminoasă. Mulţumesc încă o dată organizatorilor că mi-au oferit posibilitatea să am acces la arhivă şi am închinat Câmpulungului acest ziar, care apărea în perioada interbelică, imediat după război. Anunţarea intrării în război şi anunţarea păcii sunt într-o singură buclă de 50 de secunde.”

Unii dintre invitaţi au avut primul contact artistic cu Câmpulungul în săptămâna taberei, după cum li se confesa muscelenilor profesorul Neculai Iorga: „Ca persoană, eu n-am cunoscut Câmpulungul, auzisem foarte multe lucruri frumoase despre oameni de cultură, de ştiinţă, scriitori care au provenit de aici. Acum, am fost foarte bucuros să cunosc acest oraş, care seamănă puţin cu un oraş transilvan, Blajul, adică deal-vale, case îngrijite, cochete, chiar dacă nu sunt toate nişte case boiereşti, dar este ceea ce le place occidentalilor când vin în România: casă, curte, grădină, casă, curte, grădină, etc., adică lucruri care au rămas, însemnând o gândire frumoasă pe care au avut-o bunicii şi străbunicii noştri, care au fondat acest oraş. Sunt bucuros că am avut prilejul să cunosc Câmpulungul şi încerc să revin.” 

Atât de impresionată a fost Gabriela Drăghici, specialist în tapiserie, de farmecul orăşelului gazdă, încât: „L-am văzut stradă cu stradă… biserici foarte frumoase, de secolele XVI - XVII, multe case, unele reparate, altele într-o mare suferinţă. Aveţi un oraş absolut superb, cu sute de case superbe, şi trebuie să aveţi grijă de el, pentru că, dacă se pierd lucruri, acestea sunt irecuperabile.” „E.M.”

 

The most visited gambling websites in The UK