Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

S-au comemorat la Biblioteca Municipală 292 de ani de la moartea lui Dimitrie Cantemir

  • Written by Ana Maria Zărnescu
  • Hits: 1648

b_400_250_16777215_10_images_2031aa.jpgLa Biblioteca Municipală, săptămâna trecută şi la jumătatea săptămânii acesteia, la dispoziţia cititorilor sunt puse cărţi şi documente despre viaţa şi opera lui Dimitrie Cantemir. 

Născut pe 26 octombrie 1673, dintr-o familie de nobili, în localitatea Silişteni, comuna Fălciu, a fost o personalitate plurivalentă, autor, cărturar, istoric, om politic, geograf, muzicolog, enciclopedist, lingvist chiar şi etnograf. La o vârstă fragedă, de doar 15 ani, a fost nevoit să plece la Constantinopol, între 1688-1690, unde stă 22 de ani ca zălog al tatălui său, pentru Înalta Poartă, înlocuindu-l pe Antioh, care a devenit ulterior domnitor al Moldovei.

După 1963, când tatăl său s-a stins din viaţă, este domn al Moldovei, dar Înalta Poartă nu-l confirmă, astfel încât se întoarce la Constantinopol, pentru a-şi continua studiile la Academia Patriarhiei Ecumenice. În timpul războiului turco-austriac, finalizat cu bătălia de la Zenta, Cantemir este nevoit să traverseze Banatul, unde fratele său mai mare profită de această situaţie şi îi ia toată moştenirea. Din această cauză, este nevoit, în 1695, să se întoarcă la Constantinopol, ca ambasador. Fratele său, Antioh, a fost ales domn. Se căsătoreşte cu fiica lui Constantin Cantacuzino, Casandra, cu care are 5 copii. După moartea acesteia, se recăsătoreşte cu fiica unui general rus. În anul 1710, este înscăunat la Iaşi, de către Imperiul Otoman, oferindu-i încredere turcii, dar noul domn încheie o alianţă în Rusia, cu ţarul, pe 2 aprilie 1711, un tratat secret de alianţă cu Petru cel Mare, prin care el dorea să elibereze ţara de sub dominaţia turcă. Erau precizate în acest tratat garantarea graniţelor Moldovei şi faptul că vor fi apărate de o armată naţională. Devine un adept al domniei autoritare, împotriva transformării ţăranilor liberi în ţărani dependenţi. Imigrează în Rusia, unde se stabileşte cu familia sa. În această perioadă, devine consilier al ţarului rus Petru I, este ajutat de ambasadorii Franţei şi Olandei la Înalta Poartă, desfăşoară o intensă activitate ştiinţifică, devine principe serenissim al Rusiei, pe 1 august 1711.

Primul român al Academiei de la Berlin

Dimitrie Cantemir are o serie de hârţi scrise în limba latină, care sunt acum depozitate în arhiva Petru cel Mare, din Sankt Petersburg. A scris „Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor”, în care afirmă latinitatea poporului român şi menţionează că limba română are 4 dialecte. Primul român ajuns membru al Academiei din Berlin, corespondează cu personalităţile din vremea respectivă şi încearcă să pună bazele unei academii ruse, însă moare în refugiu după expediţia lui Petru cel Mare la Marea Caspică, în 1723. Este înmormântat în Rusia, la Biserica “Sfântul Nicolae”, construită după planurile sale. Osemintele îi sunt luate şi mutate la Biserica “Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, graţie lui Nicolae Iorga. În numele său a fost creată şi o lojă masonică, din care a făcut parte scriitorul Mihail Sadoveanu şi s-au acordat unor străzi numele său. Opera sa era influenţată de gândirea avansată din Imperiul Ţarist. În continuare este numit unul dintre cei mai mari umanişti ai Europei. Prima lucrare filozofică românească îi aparţine tot lui Dimitrie Cantemir, intitulată „Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţul sufletului cu trupul”. Cea mai importantă lucrare a sa şi care a ajuns la noi e „Descrierea Moldovei”.

În memoria sa i s-a dat numele unui parc în Instanbul în 2003 şi preşedintele României a inaugurat, în 2007, Muzeul “Dimitrie Cantemir”, tot aici. 

The most visited gambling websites in The UK