Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Ţâroiu a minţit că avizul de la Cultură a ţinut pe loc proiectul Bulevardului „Pardon”. Avizul a fost obţinut într-o săptămână!

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 910

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_noiembrie_2537_33.jpgRăuţoiu jr., preferat de Ţâroiu, pentru că face de toate: proiectează, construieşte, acordă asistenţă tehnică din partea proiectantului

Liviu Ţâroiu şi-a ales ca executant al reabilitării Bulevardului „Pardon” o firmă care a „îmbătrânit” doar pe hârtie, nu în teren, unde trebuia să acumuleze experienţă şi portofoliu de lucrări. Unul impresionant, care să o recomande pentru restaurarea unui sit istoric, protejat prin lege, centrul Câmpulungului fiind inclus în categoria cea mai înaltă a clasificării momentelor istorice. În ciuda preţiozităţii „frontului de lucru”, fostul primar a dat contractul unui SRL debutant, care n-a pus mâna pe-o lopată de la înfiinţare, în 2001, până la sfârşitul lui 2018, când a fost organizată, într-o discreţie întreţinută de sărbătorile de iarnă, licitaţia pentru desemnarea câştigătorului unui contract de 6,6 milioane de lei. În plus, Conteh Barengott era inactivă de cinci ani la data la care a prins al doilea contract desprins din proiectul mare al centrului istoric şi Complexului „Kretzulescu”, lăsat de Călin Andrei la un stadiu de 23%. Reactivarea ei - cod şi TVA - s-a produs în martie, respectiv mai 2019. În ciuda statusului său de firmă „moartă”, pe 25 februarie 2019, Liviu Ţâroiu îi pune pe tavă Bulevardul „Pardon”. Nu numai execuţie, ci şi proiectare, în condiţiile în care asocierea declarată câştigătoare, Conteh Barengott, Group Concif şi Ratelen Construct, nu cooptase, alături de constructorii enumeraţi, nicio firmă de arhitectură. În această ediţie, vom arăta cât de tare s-a străduit fostul primar să îndulcească condiţiile de autorizare a lucrării, ca nu cumva constructorul preferat să fie încurcat cu „birocraţia” care îl „omoară” pe cetăţeanul de rând. 

În martie 2019, s-a emis primul certificat de urbanism. Fără condiţia avizului de la Ministerul Culturii   

După licitaţia câştigată de firma inactivă Conteh Barengott, pe 11 martie 2019, Primăria Câmpulung a emis Certificatul de Urbanism nr.27, în care sunt precizate condiţiile de autorizare a lucrării. Este a doua împrejurare, după licitaţie, care trădează intenţia lui Liviu Ţâroiu de a-l avantaja pe constructor, impunându-i cerinţe mărunte, insuficiente, printre care o documentaţie tehnică în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, avize privind alimentarea cu apă, alimentarea cu energie electrică, gaze naturale, canalizare, aviz de la Agenţia de Mediu Argeş, dovada de la Ordinul Arhitecţilor. Nimic de la Ministerul Culturii, deşi fusese o întreagă tevatură cu lipsa acestui aviz în cazul Pieţei Primăriei. La Bulevard, Primăria a intenţionat să procedeze la fel. 

Potrivit Contractului de proiectare şi execuţie de lucrări Nr.6738/25.02.2019, „proiectantul se obligă să elaboreze toate documentaţiile pentru obţinerea acordurilor şi avizelor necesare executării lucrărilor, cu respectarea prevederilor Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.” Iar costurile aferente obţinerii avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor urmau să fie suportate de către achizitor, adică de Primăria Câmpulung. 

Potrivit legii, „certificatul de urbanism este actul de informare prin care se fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilului, caracteristicile zonei în care se găseşte imobilul (amplasamentul), cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite, precum şi lista avizelor şi acordurilor necesare în vederea autorizării executării lucrărilor de construcţii.” Aşadar, certificatul de urbanism ne spune în ce condiţii se poate executa o lucrare. După îndeplinirea cerinţelor impuse prin C.U., se eliberează autorizaţia de construire.         

Autorizaţia de construire, din decembrie 2019, este urmată de al doilea certificat de urbanism, în februarie 2020

Pentru îndeplinirea condiţiilor din certificatul de urbanism emis în martie 2019 a fost nevoie de nouă luni, la capătul cărora Primăria Câmpulung a emis Autorizaţia de Construire nr.101 din 13 decembrie 2019. Eliberarea acestui document s-a făcut în baza proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire nr.1/2019, realizat de SC Conteh Barengott SRL - inginer George Răuţoiu.

Din acest moment, Liviu Ţâroiu putea emite ordinul de începere a lucrărilor, în locul căruia apare al doilea certificat de urbanism! C.U. nr.10 din 5 februarie 2020 aduce o serie de condiţii omise din primul document, eliberat cu un an înainte: documentaţie tehnică pentru organizarea execuţiei, avizul de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Argeş, studiu geotehnic verificat AF (adâncime de fundare), extras ortofotoplan, plan de situaţie pe suport topografic, vizate de O.C.P.I. Toate aceste cerinţe au fost scăpate din primul certificat de urbanism însuşit prin semnătură de primarul Liviu Ţâroiu, secretarul Ramona Simion şi de cel/cea care a semnat în locul arhitectului şef, care, la data emiterii lui, lipsea din grila de personal a Primăriei.  

Chiar şi aşa, absenţa arhitectului şef nu scuză ori justifică „sărăcia” condiţiilor din primul certificat de urbanism, care lasă impresia de favorizare a partenerului de contract. 

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_noiembrie_2537_2.jpgOrdinul de începere a lucrării s-a dat la şase luni distanţă de obţinerea avizului de la Cultură   

După nouă zile (!) de la emiterea celui de-al doilea C.U., Primăria primeşte avizul din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Argeş. Rapiditatea cu care directorul Cristian Cocea i-a rezolvat lui Liviu Ţâroiu această doleanţă contrazice scuzele pe care permanent primarul le-a găsit afaceriştilor din familia Răuţoiu. Şi anume că sunt împiedicaţi să înceapă lucrarea de lipsa avizului de la Cultură. Care a fost cerut pe 5 februarie 2020 şi a fost eliberat pe 14 februarie 2020. 

Iată ce declara fostul primar la conferinţa de presă convocată pe 25 august 2020, ziua în care ne-a anunţat că a eliberat ordinul de începere a lucrărilor. Ordin care, chipurile, era blocat de avizul forului de cultură. Minciuni! La data la care Ţâroiu a emis ordinul respectiv, avizul de la Direcţia de Cultură era obţinut de şase luni!  „Începând cu data de astăzi - 25 august 2020 - am dat ordin de începere a lucrărilor pentru reabilitarea străzilor Negru Vodă şi Republicii, de la intersecţia cu strada Poenaru Bordea, până la intersecţia cu strada Petre Zamfirescu. Numărul Ordinului de începere a lucrărilor este 20388/25.08.2020. Termenul de execuţie este de 24 de luni. Acest proiect care a fost licitat şi câştigat în urmă cu un an, în 2019, ne-a luat foarte mult timp pentru obţinerea unor avize şi, în mod special, a avizului de la Cultură, pentru că este sit istoric centrul şi în zona centrului avem foarte multe monumente istorice. Le-am obţinut şi de-abia acum am dat drumul la lucrări.”, declara fostul primar Liviu Ţâroiu.  

În realitate, nu avizul de la Cultură, obţinut rapid, într-o săptămână şi două zile, a ţinut lucrarea pe loc, ci investiţia din Piaţa Primăriei, pe care Răuţoii au lungit-o de la şase luni la doi ani şi trei luni. Văzând că partenerii de contract şi-au bătut joc de zona împrejmuitoare a Primăriei, şi ca execuţie, şi ca durată de timp, nerespectată permanent, Liviu Ţâroiu avea posibilitatea să scape de ei, invocând o clauză salvatoare din contractul de execuţie. În condiţiile insuficienţei fondurilor alocate, primarul putea să-i notifice pe patroni cu privire la încetarea de drept a contractului. Cu condiţia de a nu emite ordinul de începere a lucrărilor! Or Ţâroiu s-a grăbit să dea acest ordin, deşi lucrarea beneficia de o alocare de 1,5 milioane de lei dintr-un total de 7,5 milioane lei, conform bugetului pe 2020.  Magda BĂNCESCU

 

The most visited gambling websites in The UK