Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Razi jegul cu cuţitul în Primărie, iar pe femeile de serviciu nu le deosebeşti de directoare!

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 2566

Imagini din WC-ul primitiv al primarului, care împarte un spaţiu foarte strâmt cu o chicinetă 

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_noiembrie_2534_6.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_noiembrie_2534_7.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_noiembrie_2534_8.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_noiembrie_2534_9.jpgSenzaţia de „horror” trăită de Elena Lasconi în timpul turului dat prin încăperile unei clădiri pe care primari gospodari ar fi dat orice să o aibă, ca sediu de Primărie, a fost completată rapid cu o concluzie ruşinoasă: „jeg” descrie perfect halul de îngălare găsit inclusiv în biroul de primar, incompatibil cu starea de întreţinere şi curăţenie pe care, teoretic, fiecare dintre noi se asigură că le are acasă. Cum ţii acasă, aşa ţii şi la serviciu. Sau, altfel spus, dacă-ţi place să trăieşti în curăţenie în propria casă, sigur nu accepţi să stai în mizerie la locul de muncă. Teoria nu are corespondent în realitate în cazul colectivului preponderent feminin care lucrează la Primăria Câmpulung, pe care se pare că nu l-a deranjat vreodată jegul strâns până la lipirea mâinilor de suprafaţa mobilierului, după cum descrie Elena Lasconi stadiul de murdărie găsit în instituţia numărul 1 a oraşului. Cea mai grăitoare probă a lipsei de preocupare pentru o igienă fără cusur o reprezintă toaleta primarului, în care, odată pătruns pentru întâia oară, aveai impulsul de a face un pas în spate. Primitivă, rudimentară, neîntreţinută cu deceniile, încăperea menită să asigure utilizatorului intimitate şi confort a şocat-o pe primăriţă, care, la sfârşit de săptămână, a dispus reabilitarea şi înnoirea WC-ului. 

În WC găseai o vechitură dispărută de mult din casele câmpulungenilor: bazinul din fontă cocoţat pe perete!   

Dacă vi s-a părut că iazul din pod, un decor parcă rupt din platoul de filmare al unui film de groază, spunea totul despre nepăsarea primarilor Călin Andrei şi Liviu Ţâroiu pentru bunul încredinţat de câmpulungeni în administrare, ei bine, urmează ceva şi mai şi! WC-ul, locul dintr-o casă care trebuie să sclipească de curăţenie şi prospeţime, te făcea să te gândeşti de două ori înainte de a-l folosi, de teamă ca nu cumva să te pricopseşti cu vreo boală intimă. Şi nu ne referim la grupul sanitar destinat personalului sau contribuabililor, ci la toaleta din biroul primarului. Senzaţia de antic, care se putea limita la pardoseala din bucăţi mici de mozaic, datând din perioada construcţiei, se extindea şi la instalaţia sanitară. Sigur prin casele câmpulungenilor preocupaţi de schimbarea obiectelor sanitare nu mai găseşti bazine de fontă cocoţate deasupra „tronului”. În schimb, găseai, până săptămâna trecută, la Primărie!

Vă daţi seama cu ce strângere de inimă a intrat Elena Lasconi într-o toaletă folosită de o serie de primari bărbaţi, nederanjaţi de vechitura uitată pe perete, căci funcţională nu mai era. Câtă nesimţire la ultimii doi primari care ne-au prostit cu regenerarea urbană, cu reabilitarea urbană, cu „smart city” şi ei îşi făceau nevoile într-un WC întrecut de privatele rurale, pe care oamenii satelor le-au pavoazat inspiraţi de ce-au văzut pe afară. Cei mai făloşi primari ai Câmpulungului, Călin Andrei şi Liviu Ţâroiu, plini de ei cum alţii n-am văzut, n-au fost în stare să repare Primăria, începând cu cele mai sensibile zone: podul, din cauza căruia infiltraţiile au ajuns în pereţii încăperilor de la etaj, şi grupurile sanitare. Păi, dacă buda primarului, cu bazin şi conductă legată la scaun, se încadrează în noţiunea de „jeg”, care a frapat-o pe noua şefă a Executivului, realizaţi în ce hal se găsesc celelalte! În această mizerie completată de faianţa lipsă de pe pereţi şi mozaicul mişcându-se pe pardoseală, probabil, desprins prin căderea sticlelor de băutură, a fost amenajată chicineta. Tot în spaţiul băii extrem de strâmte.       

Mare mirare să nu auzim din gura lui Ţâroiu că nu s-a putut atinge de WC-ul „istoric”, fiindcă nu avea aviz de la Cultură. Aviz pe care nu l-a cerut când s-a apucat de batjocorirea Pieţei Primăriei cu un amator în materie de reconstituiri de zone monument istoric. 

Ţi se lipeau mâinile de mobilierul din biroul primarului, atât de mizerabil era!  

Ieşim din WC şi revenim în biroul primăriţei, care a înghiţit cu noduri „jegul” din locul în care cel mai important om al oraşului concepe dezvoltarea lui. Adică dintr-o cocină, locul cu care asociem maximul în materie de mizerie, pe care îngrijitoarele de curăţenie ale Primăriei - femeile de serviciu, în limbaj popular - n-au lustruit-o nici măcar la cerinţa repetată a primarului Elena Lasconi. Bănuiţi de ce. Pentru că nu sunt învăţate să şteargă praful zilnic de pe mobilier, mai ales că prin biroul primarului se perindă, zi de zi, lume din instituţie şi din afară. Cu atât mai mult în aceste vremuri teribile, când trebuie să ştergi şi să dezinfectezi încontinuu camerele Primăriei, pentru protecţia personalului şi a cetăţenilor din afara instituţiei. 

Că nu se face deloc curăţenie, nici din bun simţ, nici de teamă de virus, reiese din următoarea afirmaţie publică a Elenei Lasconi: „Am descoperit jeg. M-a frapat că, atunci când am pus mâna, în biroul primarului, pe scaunele din jurul mesei de şedinţe, mi s-a lipit mâna de ele. Totul este murdar. Nu ai cum să lucrezi în mizerie. Trebuie să facem curăţenie pe bune şi în Primărie.”

Plus păienjeni în spatele mobilelor, pe generaţii, care, cel mai probabil, au murit de bătrâneţe, nu de lavetele femeilor de serviciu, plus pereţi nezugrăviţi, care au făcut-o pe Elena Lasconi să-i crape obrazul de ruşine în faţa unui musafir de la Sinaia, city managerul Primăriei, Marian Panait, venit pentru a doua oară la Câmpulung. În schimb, Andrei şi Ţâroiu nu s-au jenat în faţa zecilor de personalităţi naţionale care le-au trecut pragul.  

Femeile de serviciu, învăţate de primar să stea la masa principală la festivităţile oficiale, reacţionează foarte greu la ordinele de şmotru    

Călin Andrei le-a obişnuit pe femeile de serviciu cu protocoalele de Zilele Municipiului, la care acestea luau parte an de an, fiind plasate la masa imediat următoare, dacă nu chiar în rând cu personalităţile de onoare, invitate la festivitate. Asta în timp ce ziariştii erau ascunşi în fundul sălii, ca ciumaţii, obicei păstrat şi de Liviu Ţâroiu. Or, dacă acestor angajate, pe care nu le deosebeşti de directoarele Primăriei, atât de moţate sunt, li s-a dat atâta importanţă, este impertinenţă să ai pretenţia de şmotru de la ele! Când ele arată dimineaţa, când vin la serviciu, ca ieşite de la salonul de frumuseţe! Acum nu zice nimeni să se întoarcă la halatul de tercot bleumarin al înaintaşelor de la coada măturii, dar, odată cu coafura, unghiile şi ţinutele la concurenţă cu şefele de direcţii şi servicii, s-a zis cu cheful de muncă!  

Primăriţa Lasconi are viaţă grea cu îngrijitoarele de curăţenie, titulatura îndulcită a clasicei „femei de serviciu”, care nu percutează dispoziţiile şefei. Sesizând murdăria, s-o razi cu cuţitul, Elena Lasconi a cerut curăţenie în birou, unde, dacă s-a făcut ceva, s-a limitat la un simplu aspirat al covorului. Mobilierul, la fel de slinos. Altă zi, alt ordin. Al doilea, tot fără efect. Aşa că a fost nevoie de al treilea. V-am spus de ce. Pentru că doamnele de la Administrativ iau masa cu notabilităţile, la festivităţile oficiale, şi nu mai reacţionează de mult la sarcinile de serviciu. Remunerate cu un salariu de bază de 3.300 de lei, fără alte beneficii. Cel mai important fiind siguranţa locului de muncă, la Primărie, un job călduţ într-o instituţie extrem de călduroasă, în care, iarna, stai în mânecă scurtă.  

Budoar la etajul Primăriei   

Încheiem cu podul despre care aflăm că ascundea secrete mai mari decât eleşteul din folie. Cum dai să urci în mansardă, în partea dreaptă, o cămăruţă se pare că servea drept cuibuşor de nebunii unora extenuaţi de nebunia de la serviciu. Cel puţin, asta se bănuieşte despre încăperea cu pricina, pe ai cărei pereţi erau lipite postere deocheate, cu femei goale, pentru inspiraţia momentului, departe de tumultul sarcinilor şi frecuşul aplicat salariaţilor de contribuabili stresanţi. În Primăria Câmpulung, cineva se giugiulea cu cineva! Acum, cine o fi fost beneficiarul „iatacului” desfiinţat rapid după câştigarea alegerilor de către Elena Lasconi… doar se vorbeşte, se bănuieşte, dar se tăinuieşte, deşi, cu siguranţă, colegii utilizatorului ştiu cine îl frecventa. Şi cu cine.  Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK