Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Banii de Zilele Municipiului, sacrificaţi pentru Spital. Pentru tabletele copiilor săraci se pot dona indemnizaţiile aleşilor

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1109

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_mai_2480_2.jpgPentru bugetul Câmpulungului, 400 de copii lipsiţi de posibilitatea de a face şcoală on-line n-ar fi un număr extraordinar de mare, cugetă primarul, nevoit să caute bani pentru tabletele şcolarilor. Dar mare e, în condiţiile în care COVID-19 l-a forţat pe Liviu Ţâroiu să taie alocări cu destinaţie stabilită, în lipsa unor rezerve pentru „zile negre”. Cum puţinele economii rămase dintr-un excedent, pe care actualul conducător s-a concentrat să-l cheltuiască, potrivit devizei de la începutul mandatului, sunt blocate în contracte neîncepute şi contracte nefinalizate, se ia de unde se poate. Pe 22 aprilie, s-au luat 200.000 lei de la Zilele Câmpulungului, care vor lipsi în 2020. Capitolul pe care au pus ochii economistele Primăriei, pentru a-l sacrifica, de vreme ce acţiunile cu public vor fi interzise, cel mai probabil, până la sfârşitul anului, îl constituie evenimentele, care beneficiau de o prevedere de 430.000 lei. Aproape jumătate, adică sumele pentru sărbătoarea municipiului, s-au direcţionat către Spitalul Municipal, ca să aibă cu ce achiziţiona aparatul de testare COVID-19. Ar mai fi disponibili 313.000 lei, finanţarea nerambursabilă pe care Primăria o atribuia organizatorilor de evenimente din Sport, Cultură, Tineret şi Social, care, la fel, „pică” în acest an. Banii se pare că nu ajung, judecând după mina măcinată de frământări a primarului, etalată la şedinţa Consiliului Local de joi, 30 aprilie, la care cel mai mult s-a discutat despre costurile şcolii on-line.           

2.661 de copii din Muscel n-au computer, tabletă, telefon şi/sau internet. 367 dintre aceştia sunt din Câmpulung 

În ziua întrunirii aleşilor municipali, Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş a expediat hârtii tuturor Primăriilor din judeţ, cu situaţia copiilor de şcoală generală şi liceu aflaţi în imposibilitatea de a participa la cursurile on-line, în lipsa computerului, laptopului sau telefonului performant, dar şi a conexiunii la internet. În judeţ, în această situaţie se află 6.644 de copii (3.730, la ciclul primar, 2.422, la cel gimnazial şi 492, la cel liceal). Muscelul domină primele zece locuri ale topului elevilor nevoiaşi din Argeş, în care Câmpulung figurează pe a doua poziţie, cu 367 de copii, după satul Vrăneşti al comunei Călineşti, cu 818 elevi. Pe poziţia a cincea se află Valea Mare Pravăţ, cu 256 elevi, pe a şaptea, Berevoeşti, cu 228 elevi, urmată de  Davideşti, cu 221 elevi, şi Schitu Goleşti, cu 202 elevi. Iată cum arată situaţia şcolarilor nevoiaşi din Muscel, cărora primarii trebuia să le asigure, în această perioadă, acces la educaţia on-line, achitându-le costurile tabletelor.        

Municipiul Câmpulung: 367 elevi (140 în ciclul primar, 75 în ciclul gimnazial şi 152 în ciclul liceal);

Bălileşti: 52 elevi (35 - primar şi 17 - gimnaziu); 

Berevoeşti: 228 elevi (156 - primar şi 72 - gimnaziu);

Boteni: 19 elevi (14 - primar şi 5 - gimnaziu);

Bughea de Jos: 111 elevi (60 - primar şi 51 - gimnaziu);

Bughea de Sus: 99 elevi (61 - primar şi 38 - gimnaziu);

Cetăţeni: 67 elevi (29 - primar şi 38 - gimnaziu);

Coşeşti: 114 elevi (69 - primar şi 45 - gimnaziu);

Dârmăneşti: 22 elevi (16 - primar şi 6 - gimnaziu);

Davideşti: 221 elevi (141 - primar şi 80 - gimnaziu);

Dragoslavele: 70 elevi (30 - primar şi 40 - gimnaziu);

Hârtieşti: 100 elevi (41 - primar şi 59 - gimnaziu);

Lereşti: 49 elevi (36 - primar şi 13 - gimnaziu);

Mihăeşti: 148 elevi (102 - primar şi 46 - gimnaziu);

Podu Dâmboviţei: 9 elevi (5 - primar şi 4 - gimnaziu);

Poienarii de Muscel: 36 elevi (22 - primar şi 14 - gimnaziu);

Rucăr: 41 elevi (14 - primar, 21 - gimnaziu şi 6 - liceu);

Schitu Goleşti: 202 elevi (71 - primar şi 131 - gimnaziu);

Stâlpeni: 29 elevi (20 - primar, 4 - gimnaziu, 5 - liceu);

Stoeneşti: 154 elevi (110 - primar şi 44 - gimnaziu);

Ţiţeşti: 121 (gimnaziu);

Valea Mare Pravăţ: 256 elevi (155 - primar şi 101 - gimnaziu);

Vlădeşti: 50 elevi (27 - primar şi 23 - gimnaziu);

Vultureşti: 19 elevi (13 - primar şi 6 - gimnaziu).

În total, 2.294 de copii din mediul rural, iar dacă adăugăm municipiul, totalul „dezastrului” saltă la 2.661 de şcolari, de generală şi liceu, care trebuie ajutaţi de Primării cu logistica necesară.

Primarii de la ţară, care nu plătesc nimic spitalelor, se fofilează şi de costurile şcolii on-line, pentru elevii lor, care învaţă la Câmpulung  

La şedinţa Consiliului Local din ultima zi a lunii aprilie, inspectorul şcolar adjunct Cristi Creţu l-a atenţionat pe şeful administraţiei câmpulungene în privinţa adresei expediate cu câteva ore înainte să-şi încheie serviciul, având şi confirmarea de primire din partea destinatarului, Primăria Câmpulung. Liviu Ţâroiu a negat că ar fi primit ceva până la debutul şedinţei de Consiliu, dar s-a angajat să-şi verifice e-mail-ul, după epuizarea dezbaterilor în plen. A fost trimisă şi pe fax, i-a uşurat căutarea documentului liberalul Cristi Creţu. Primarul, căruia i se solicita sprijin financiar, a avut cuvintele la el: „Dacă e şi pe fax înseamnă că n-a intrat în timp util.” De intrat, intrase, dar ce era să-i spună lui Creţu? Tai indemnizaţiile voastre, că din buget nu mai am ce tăia! 

Deşi asta înţelegem prin solidaritate, în special, cu elevii dezavantajaţi material: ca primarul, care are şi pensie, viceprimarul şi restul consilierilor, care fie au serviciu, fie sunt pensionari, să-şi cedeze indemnizaţiile, două luni, cât ţine starea de urgenţă, şi să ajute copiii nevoiaşi din oraş să nu rămână în urmă cu materia, până la revenirea fizică în clase, odată trecut pericolul pandemiei.      

Mai ales că nu este vorba doar despre cei din oraş, ci şi despre cursanţii de la ţară, care studiază la liceele din Câmpulung. Chiar şi şcolile generale au început să se populeze cu elevi de la rural, atraşi de reputaţia unităţilor şi a cadrelor didactice. De venit, vin la Câmpulung elevii buni, nu cei slabi, care vor să facă şcoală şi care, după cum au admis politicienii din Consiliu, aduc prestigiu instituţiei şi municipiului atunci când obţin trofee la olimpiade şi concursuri. Şi care ar merita, pentru strădaniile lor reflectate în performanţa şcolară, să fie ajutaţi cu o tabletă conectată la internet. 

Pentru cei aproximativ 400 de elevi ai Câmpulungului, Liviu Ţâroiu admite că poate suporta „nota de plată” a şcolii online. „Pentru Câmpulung, 400 de copii nu este o cifră extraordinar de mare. Problema noastră vor fi cei de la comune. Chiar dacă copiii de la ţară învaţă la Câmpulung, noi n-o să putem să acoperim cheltuielile. (…) Din sumele pentru evenimente, o parte am alocat spitalelor. De la Zilele Câmpulungului am luat 200.000 lei. Altfel, bugetul local n-are de unde să susţină. Într-adevăr, trebuie să fim solidari cu tot ce se întâmplă în zona Muscelului, dar când vine vorba de Spital, noi susţinem cheltuielile cu COVID şi noi n-avem decât 5-6% din pacienţi. Dăm cheltuieli suplimentare la salariaţi, dăm cazare la doctori, la asistenţi… o parte vin de la Ministerul Sănătăţii. Dar va trebui să fim echilibraţi, ca să vedem unde ne ducem cu sumele respective. Nu sunt contra, Doamne fereşte! Am avut discuţia între noi, ca să vedem de unde luăm bani. (…) Îi vom aloca, probabil, în funcţie de numărul de elevi, după o anchetă socială, pentru cei care nu au posibilităţi. Pe mine mă îngrijorează de unde iau banii”, nu cum ajung banii la şcoli şi cine face „cumpărăturile”, le-a replicat Liviu Ţâroiu celor care ajunseseră cu discuţia până la licitaţia pentru procurarea device-urilor. 

Nici cumpărarea tabletelor de către Primărie nu-l încântă pe Ţâroiu, care speră ca Inspectoratul Şcolar să realizeze o achiziţie centralizată. Problema rămâne ce pune la bătaie municipalitatea, al cărei şef nu se lasă doborât de COVID. Adică… „mai avem şi alte posibilităţi, de sponsorizări, de donaţii. Sunt mai multe soluţii, care nu mai generează cheltuieli, dacă nu sunt prezenţi copiii la şcoală. Prima este de la Consiliul Judeţean (n.r. care scapă de costurile cu „laptele şi cornul”). Avem şi din deplasările profesorilor.”, a conchis Liviu Ţâroiu, care se fereşte, deocamdată, să pronunţe cuvântul „salarii”. Poate după al doilea vârf. Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK