Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Group Concif a executat două contracte de asfaltări în trei sate ale Stoeneştiului în mai puţin de o lună

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 2083

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Decembrie_2443_14.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Decembrie_2443_15.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Decembrie_2443_16.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Decembrie_2443_17.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Decembrie_2443_18.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Decembrie_2443_19.jpgCei 20 de kilometri de drumuri comunale, DC 24, DC 25 şi DC 26, care străbat comuna Stoeneşti, au fost puşi la punct mai de mult, prin urmare, administraţia locală se concentrează, în prezent, pe asfaltarea căilor de acces de interes local. Uliţe de ţară, care beneficiază, pe rând, în funcţie de buget, de asfalt, rigole betonate, podeţe, dirijări ale apelor pluviale, unde a fost cazul. În această toamnă, le-a venit rândul unor bretele din Piatra, Slobozia şi Bădeni, de reparaţia cărora Group Concif s-a achitat în mai puţin de o lună de la încredinţarea directă a celor două contracte. Mai precis, una dintre firmele familiei Răuţoiu, implicată în reabilitarea Pieţei Primăriei, a Bulevardului „Pardon”, a podului de la Apa Sărată şi a străzilor Ion Ţicăloiu, Drăceşti şi Plăieşi, a obţinut pe 12 noiembrie 2019, prin încredinţare directă, două contracte, acasă, la Stoeneşti. Unul, pentru o modernizare rutieră în zona Morcoveşti, satul Slobozia, şi zona Costică Caliţu, satul Bădeni, în valoare de 390.313,27 lei. Celălalt, pentru asfaltarea în zona Vilson Lixandru, în satul Piatra, în valoare de 303.440,40 lei. Totalul de 693.753,67 lei a constituit un imobil suficient de puternic pentru constructorul care ţine pe loc investiţiile Câmpulungului de a se achita de sarcini într-un timp record. Asfaltul s-a turnat într-o săptămână de la atribuirea lucrărilor, muncitorii fiind acum angrenaţi în acţiunea de execuţie a rigolelor betonate. „Ne-am grăbit ca să nu ne prindă zăpada.”, motivează primarul Paul Marin rapiditatea cu care s-a finalizat investiţia, pe care n-a scăpat-o din ochi cât a durat şantierul.       

De Sfântul Nicolae, oamenii lui Răuţoiu trăgeau tare la rigole    

Primarul Paul Marin a insistat să ne arate în teren ce asfaltări a executat în această toamnă, în a doua jumătate a lunii noiembrie, graţie temperaturilor îngăduitoare. La sfârşitul săptămânii trecute, în ziua Sfântului Nicolae, muncitorii constructorului care a prins contractul de drumuri la Stoeneşti lucrau la execuţia rigolelor în satele Piatra şi Slobozia. Chiar dacă lucrarea proaspăt întreprinsă a fost primită cu critici de opozanţii politici, pe motiv că dirijările de ape pluviale impun traversarea lor cu ajutorul unor maşini puternice, şeful Executivului susţine că n-a avut altă soluţie. Majoritatea uliţelor asfaltate acum sunt înguste, în pante accentuate, şerpuite, întreţinând o curgere violentă a şuvoaielor prăvălite din zona înaltă, având drept consecinţă inundarea sătenilor din vale. Şi-atunci au fost create nişte amenajări pluviale, suplimentare şanţurilor betonate de pe margine, care traversează răscrucile de drumuri, al căror asfalt este protejat astfel prin colectarea şi curgerea controlată a torentelor. 

Aceste suişuri şi coborâşuri în mijlocul drumului au fost soluţia de compromis pentru siguranţa gospodăriilor, dar şi a investiţiei recent executate, căci pâraiele ploilor nu se mai împrăştie pe toată strada. Din acest considerent, al protecţiei căii de acces, Paul Marin a inclus în proiectul reparaţiilor stradale şi o uliţă pe care intenţionează doar s-o pietruiască. Dar a dispus să fie prevăzută cu rigolă cu grătar, pentru a o curăţa cu uşurinţă atunci când puhoaiele pornite de la înălţime o umplu cu pământ şi resturi vegetale.

În satul Piatra, o echipă de lucrători ai firmei Group Concif, mult mai consistentă decât cea care prestează la răstimpuri în Piaţa Primăriei, ajunsese în stadiul realizării rigolei, după turnarea asfaltului pe uliţa Lixandru. Drumul principal care străbate aşezarea a fost asfaltat cap-coadă, în etape diferite, de primarul Marin, care avea de gând să nu îmbunătăţească şi porţiunea din carieră, care face legătura cu Mateiaşul. Dar dacă exploatarea s-a închis, deocamdată, nu sunt riscuri de deteriorare a covorului bituminos, din cauza transportului greu. „Nu s-a făcut o lucrare proastă, dimpotrivă, s-a făcut o lucrare bună, frumoasă. Parcă îţi pare rău când auzi altceva.”, îşi apără investiţia de contestatarii ei, care i-au reproşat şefului autorităţii contractante că nu s-a realizat în condiţii. Iar una dintre condiţiile încălcate ar fi fost nerespectarea celor şapte centimetri, cât este prevăzut să măsoare stratul turnat. Primarul exclude o asemenea posibilitate, pentru că a stat permanent de capul muncitorilor, pe care i-a supravegheat aproape tot timpul zilei, tocmai pentru a se asigura că nu se întâmplă vreo abatere de la proiect. 

Mai cu seamă că banii îi face greu şi îi obţine greu. Atunci când nu-i obţine de la judeţ, cheltuieşte din economiile pe care le înregistrează în fiecare an, fie la capitolul funcţionare a administraţiei publice, fie la capitolul dezvoltare, executând în regie proprie unele lucrări, precum întreţinerea ulicioarelor sau deszăpezirea. „Eu, personal, fac deszăpezirea. Avem tractor la Primărie şi nu cheltuiesc un leu, exceptând o maşină de sare şi motorina pentru tractor. Alţii fac contracte de 2 miliarde (n.r. lei vechi) pe an.”, a adăugat acesta. Şi nici întreţinerea drumeagurilor nu-l mai costă ca altădată, căci, după aşternerea covorului asfaltic, a scăpat de corvoada turnării de pietriş. 

Lucrarea în Piatra se va încheia curând, nemaifiind de lucrat decât 150 de metri de rigolă. Înaintea acestei măsuri de protecţie, Primăria Stoeneşti a mai întreprins una similară, în urmă cu patru-cinci ani, reuşind, prin crearea unui şanţ betonat suficient de mare încât să preia apa ploilor revărsată de pe strada principală, în gospodăria unui cetăţean, să scape zona de inundaţii. 

Intervenţii delicate, care, însă, nu le-au dat bătăi de cap celor de la Group Concif   

Dacă drumurile comunale nu au ridicat probleme deosebite, fiind construite pe un teren mai bun, vorba primarului, în schimb, cele care fac subiectul acestei relatări sunt ulicioare abrupte, printre case bătrâneşti, cocoţate în vechime pe te miri ce coclauri. Noroc că tot acolo s-au găsit diverşi întreprinzători să-şi deschidă câte o pensiune şi aşa s-au ales cu asfalt în dreptul curţilor şi oamenii de rând. Altminteri, investiţia n-ar fi avut un imbold suficient de puternic şi am spus de ce. Multe uliţe taie povârnişuri greoaie, pe unde şi-au ridicat casele bătrânii locului. Drumul care străbate satul Slobozia un pic oblic se interpătrunde cu ulicioare perpendiculare pe principală.

În acest sat, proiectul a inclus şi un pod refăcut corespunzător, în afara suprafeţei carosabile, care, pe unele tronsoane, a necesitat o consolidare serioasă cu pietriş a zonei de lucru, într-un strat gros şi de 30 de centimetri, conform susţinerilor edilului, care a stat cu ochii şi cu gura pe muncitori. “La pod era un tub. Acolo a fost întreruptă canalizarea betonată, dar am continuat-o cu aceeaşi formă. Era o ţigănie, ce să mai! Totul a fost de pământ. Până să se toarne asfalt, vine Inspecţia în Construcţii, face verificarea şi dă ok-ul.”, a completat acesta.

„În Coceşti, în Slobozie, lucrarea a fost foarte delicată. Două pâraie nu sunt regularizate, colectate de torentul din versant. Eu nu am competenţă în versant, pentru că este fond forestier. Lumii nu-i convine, căci, atunci când spală versantul, aduce resturi şi inundă. Trecerea drumului se face peste doi versanţi. Pârâul nu are apă decât atunci când plouă. Dar când plouă, vine cu viitură. Cum să facem trecerea?, ne-am gândit împreună cu proiectantul. Trecerea nu puteam s-o facem de şase metri. Dacă punem 12 metri de tub şi cum prevede proiectul, să pui 30 de centimetri material deasupra, altfel nu-ţi dă voie şi nu-ţi avizează, la prima apă se colmatează, cine mai intră pe el? Şi atunci am făcut treceri prin vad, copăite, de-a lungul pârâului, pe 20 şi ceva de metri. Într-adevăr, acolo trebuie să reduci viteza şi să treci încet. Urmează să plantăm indicatoare. Dacă oamenilor li se pare prea adânc, putem să turnăm un strat de asfalt pe fundul lui, ca să reducem adâncimea, dar deocamdată ni s-a spus că nu atinge. Dacă se depune mizerie când vin apele, poţi să cureţi fără probleme aceste treceri prin vad. N-a fost uşor, dimpotrivă, pentru că acestea sunt zonele.”, a descris edilul complexitatea intervenţiilor care, în acest caz, nu i-au făcut pe cei de la Group Concif să se oprească.           

Primarul a stat cu ochii pe muncitori ca să se asigure că nu fac lucru de mântuială  

Marginea consolidată, care, înainte de intrarea utilajelor de lucru, arăta sălbatic, cum a creat-o natura, a fost realizată în ideea de a se asigura un aspect uniform între calea de acces şi malul care o susţine. „Uitaţi cât material s-a montat! Aici sunt 40 de centimetri, căci aşa a impus zona. Înainte de nivelare, era un dâmb de un metru şi jumătate. Am avut înţelegerea proprietarului terenului, căci altfel nu ştiu cum am fi putut face asfaltul, cum am fi dirijat apa pluvială. Erau numai salcâmi, plute, paltini, pruni şi mărăcini. Noi i-am scos, i-am tăiat şi i-am dus acasă, iar omul a fost mulţumit că i-am făcut lemne de iarnă.”, a povestit primarul cum a aranjat marginea drumului, neregulată, înălţată şi acoperită de vegetaţie sălbatică. Aici ar mai fi de montat indicatoarele, în special, cel care limitează tranzitul la maxim 7,5 tone, ca să fie sigur că nu se alege praful de lucrare. De voie, de nevoie, o răspântie aflată în zona de lucru s-a ales cu un sens giratoriu, străjuit de un stâlp de electricitate, care, în opinia edilului, este util şoferilor, ca să poată să întoarcă în îngustimea străduţelor pornite din nodul respectiv în toate cele patru puncte cardinale. În special, era necesar angajatului care colectează gunoiul cu tractorul Primăriei de pe ulicioarele pe care nu poate pătrunde maşina operatorului Financiar Urban. 

Pe o pantă mărginită de case, rămasă, momentan, fără asfalt, primarul tot le-a făcut un podeţ şi un canal betonat, plus o umplutură a porţiunilor lăsate, pentru a direcţiona apa în şanţ, întrucât pârâul venit cu repeziciune de sus le rupea drumul de ţară, oamenii nemaiputând să ajungă acasă cu maşinile. „Drumul îl strica apa, care nu este dirijată cum trebuie. Acum, o dirijăm şi-i dăm pantă, ca să se scurgă şi să nu se mai împrăştie pe pământ.”, a mai spus acesta. 

Ultima oprire a fost la marginea Bădencii, unde s-au îmbunătăţit câteva braţe ale drumului principal din Bădeni. Edilul n-a încheiat asfaltarea, de care este nevoie şi în capătul satului, deoarece mai are de canalizat un pârâu cu probleme. Şi aici a fost nevoie de umplutură, pe alocuri şi de o jumătate de metru, concomitent cu „îndulcirea” pantei. „Trebuie să-i urmăreşti. Oricât ar fi de buni, dacă nu-i urmăreşti, îţi dau peste ochi.”, ne împărtăşea primarul motivul pentru care se declară mulţumit de lucrare: inspectarea zilnică, chiar de câteva ori pe zi, a şantierului. Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK