Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Logo

19 posturi noi în Primărie, deşi nu sunt bani de salarii în bugetul acestui an

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Octombrie_2425_Clipboard11.jpgPână la şedinţa ordinară a Consiliului Local Câmpulung, care se va ţine, cel mai probabil, pe 31 octombrie 2019 - ultima zi de joi din lună coincizând cu ultima zi a lunii -, Liviu Ţâroiu a hotărât că-i va convoca pe aleşi la o întrunire extraordinară. O dată, pentru a vota o rectificare a bugetului local cu sume pe care le aşteaptă de la bugetul de stat. A doua oară, pentru a-şi trece, la fel ca în cazul blocului social, din a treia încercare, statul de personal al Primăriei, umflat cu 19 posturi faţă de precedentul, votat în toamna lui 2016. Numărând poziţiile propuse a fi înfiinţate pe noua grilă de salariaţi, constatăm că acestea totalizează 18 locuri de muncă în plus. În realitate, numărul corect al job-urilor ivite suplimentar listei de acum trei ani este 19, căci aceasta este diferenţa de la 119 posturi în instituţie, în 2016, la 138, câte doreşte Liviu Ţâroiu să aibă în 2019. Unul lipseşte, aşadar, din enumerarea la vedere a slujbelor de care Executivul susţine că are nevoie ca să-şi eficientizeze activitatea. Deşi, dacă primarul angajează unii după asemănarea actualilor subalterni, rezultatul deciziei iresponsabile de a spori cheltuiala de personal este sinonim cu falimentul Câmpulungului. 

19 posturi noi, în vigoare de 1 noiembrie 2019, în condiţiile în care salariile lipsesc din bugetul local   

După cum v-am informat, primarul a înregistrat, la dezbaterea Consiliului, de la sfârşitul lunii septembrie, al doilea eşec în încercarea de a-şi împrospăta şi majora colectivul cu 19 angajaţi noi. Angajări posibile de la 1 noiembrie 2019, căci de la acea dată intrau în vigoare noile organigramă şi stat de funcţii. Şi este posibil să intre, căci, până atunci, Liviu Ţâroiu intenţionează să-i cheme din nou pe aleşi la o şedinţă, ca să-i aprobe ceea ce susţine el că este obligatoriu prin lege. Ajunşi la punctul 12 al ordinii de zi a întrunirii din 26 septembrie 2019, opozanţii edilului social-democrat i-au cerut să retragă proiectul de hotărâre din discuţie. Gest care nu mai era posibil, deoarece retragerea unor subiecte din dezbatere nu se poate produce decât la începutul şedinţei, înainte de a se aproba ordinea de zi. 

„Nu-l retrag - s-a încăpăţânat Liviu Ţâroiu -, respingeţi-l dumneavoastră, ca să nu mai avem niciun fel de probleme cu retragerea. Dar să plătiţi şi amenzile necesare.” Aluzie la sancţiunile pe care le riscă, în teorie, pentru nesocotirea obligaţiei impuse de A.N.R.S.C. - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, de înfiinţare a unui serviciu de iluminat public. Sarcină de care municipalitatea trebuia să se achite încă din 2017. Şi dacă a întârziat doi ani, ce mai contau două luni, până la conturarea bugetului pe 2020, ca să vadă cum stă cu banii la anul?! Probabil, acest considerent i-a determinat chiar pe unii dintre colegii de partid ai primarului să fie rezervaţi în chestiunea acceptării mai multor salariaţi ai Primăriei decât sunt în prezent, ale căror lefuri depăşesc cu mult încasările din taxe şi impozite achitate de câmpulungeni. În 2018, le-au depăşit cu 2 milioane de lei sau 20 de miliarde de lei vechi, situaţie imposibilă într-o familie sau într-o firmă, care îşi limitează cheltuielile în funcţie de venituri. Nu este cazul bugetarilor Primăriei, care au luat salarii de 15,6 milioane de lei, deşi au avut încasări proprii de doar 13,6 milioane de lei. 

Revenind la organigrama privită îndoielnic inclusiv de PSD-işti, în condiţiile în care posturile propuse a fi înfiinţate nu aveau un corespondent în cheltuiala salarială, Liviu Ţâroiu a adoptat următorul mesaj de convingere. „Iniţial, v-am făcut o propunere şi l-am amânat. V-am rugat să faceţi nişte amendamente, dacă credeţi că ceea ce v-am prezentat nu a fost corect. Mi-am refăcut eu nişte amendamente şi am revenit cu noua structură. Sunt două compartimente pe care trebuie să le înfiinţăm. Unul este Serviciul de Iluminat Public, pentru care controlul pe care l-am avut din partea A.N.R.S.C. stabileşte că suntem obligaţi să-l înfiinţăm. V-am mai propus un compartiment format din cinci persoane, în momentul în care vom avea proiecte cu derulare pe fonduri europene. Ele nu vor fi angajate decât în momentul în care avem aceste proiecte. Avem depuse două proiecte pe fonduri europene. Dacă vom primi finanţare, vom completa acest compartiment. Asta înseamnă 13 posturi (8+5). V-am propus şi data trecută câteva posturi. Unul la Serviciul Juridic şi trebuie să ne argumenteze doamna secretar care solicită un post. La Resurse Umane se solicită un post şi, conform normativelor la nivel naţional, suntem obligaţi să-l avem. Am cerut un city manager, pe care îl au majoritatea municipiilor. La Serviciul de Investiţii, ne trebuie un şef de serviciu, căci nu funcţionează aşa cum ne dorim. Să fie constructor, drumar, în construcţii civile, industriale.”, a fost pledoaria primarului, lipsită de aplauze chiar şi-n propria tabără politică.  

Grabă mare de a înfiinţa posturile în 2019, dar salariile vor fi calculate în 2020   

În afara celor 13, chipurile, obligatorii prin lege, Serviciul de Iluminat Public şi Compartimentul cu fonduri europene, mai sunt propuse şase, care şi acestea sunt indispensabile primarului şi colaboratorilor săi. Executivul vorbeşte despre şase poziţii în completarea celor 13, dar, la vedere, sunt cinci: un consilier debutant (!) la Compartimentul Resurse Umane, Registratură; un inspector la Compartimentul Guvernanţă Corporativă şi Sprijinire Asociaţii de Proprietari; un inspector la Compartimentul Evidenţa Patrimoniului şi Fond Locativ; un administrator public, pe care îl numeşte primarul, în cadrul Cabinetului său; un şef al  Serviciului Dezvoltare Locală. Aşadar, cinci în plus, deşi, în mod normal, trebuie să fie şase, ca să iasă la număr cei 19 (diferenţa între 2016 şi 2019). 

Cele mai aprinse discuţii le-au generat cele opt posturi din cadrul viitorului Serviciu de Iluminat Public, care conţine un şef de serviciu, un inspector, un maistru, patru muncitori calificaţi şi un şofer. Cheltuiala, cerută de Consiliu a-i fi prezentată la următoarea întâlnire, nu se rezumă la chenzinele plătite celor opt, căci un serviciu al Primăriei înseamnă şi achiziţie de utilaje. „Avem două variante: ori să facem o structură la Primărie, ori delegăm unei societăţi care este specializată în aşa ceva. Atunci, facem un compartiment în care băgăm o singură persoană care să creeze toate documentele necesare, să facem caiet de sarcini şi restul, până când delegăm acest serviciu. Vă propun cele două variante. Serviciul este obligatoriu, am luat toate oraşele şi toate municipiile din ţară şi serviciul este de 8 persoane. Aşa e legea. Autoritatea ne cere expres să avem Serviciu de Iluminat Public.”, susţine Liviu Ţâroiu, care a pledat să-i fie acceptate toate cele 19 propuneri, cu încadrarea în bugetul anului 2019. „Anul viitor, vom discuta partea de salarii. Eu sunt obligat să răspund la A.N.R.S.C. privind iluminatul public.”, a fost tentativa eşuată a şefului Executivului de a obţine votul înainte de a le aduce aleşilor un calcul estimativ al cheltuielii salariale.

În afara existenţei unui serviciu propriu al Primăriei, soluţia cea mai păguboasă, şi delegarea activităţii unei societăţi comerciale cu acest profil, ar mai fi posibilitatea autorizării ADP pentru activitatea de iluminat public. Dar şi în acest scenariu, municipalitatea trebuie să investească în dotarea ADP cu utilajele de lucru necesare. Magda BĂNCESCU

Evenimentul Muscelean