Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Primarul Ţâroiu l-a rugat pe directorul Banu să-l scape de deşeurile de la ARO

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 340

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Iulie_2405_Clipboard13.jpgÎn fiecare an, primarii vecini Combinatului de Ciment se întâlnesc cu directorii, care vor să afle ce-şi doresc de la Holcim 

Primarul a vorbit despre „incinerare”, termen pe care, tragem nădejde, l-a folosit greşit, în loc de „neutralizare”   

 

După cum a decurs sporovăiala în Consiliul Local, pe tema otrăvurilor lăsate în urma sa de afaceristul de la Iaşi, parcă acum descopereau aleşii ale cui sunt deşeurile, a cui este platforma. Şi că, teoretic, este treaba companiei Landmark Management să-şi degajeze proprietatea de moştenirea toxică ce-i ţine la distanţă pe potenţialii investitori, cărora li se oferă spaţiu pe săturate pe fosta platformă ARO. Dar cine s-ar putea arăta interesat de o vecinătate care l-ar putea băga în boală, la propriu, în condiţiile în care lipsa de securitate a spaţiului din care se evaporă şi se scurg otrăvurile este recunoscută, cu o foarte mare întârziere, şi de Ministerul Mediului?! Probabil, tot unii din aceeaşi branşă în care a activat Global Eco Center, situaţie în care le amintim liderilor comunităţii, cunoscându-le memoria scurtă, ce-au votat în mandatul trecut: o hotărâre care interzice activitatea de depozitare/stocare a deşeurilor periculoase pe întreg teritoriul municipiului Câmpulung sub o rază de 3 kilometri de la ultima casă. 

Consilierilor aflaţi la primul mandat, dar şi „bătrâiorilor” în funcţie le recomandăm citirea sau recitirea conţinutului Hotărârii nr.28 din 31 martie 2014, care punctează clar propria răspundere a celor care încalcă interdicţia distanţei de 3 kilometri de ultima aşezare locuită. Şi interdicţia înfiinţării de depozite şi incineratoare pentru deşeuri şi reziduuri periculoase pe raza municipiului. Asta ca să nu le mai scape prostii în Consiliu, fie şi în glumă, cu înfiinţarea unui incinerator la Edilul, ca să facă şi Edilul bani cum face firma de pe teritoriul comunei Valea Mare Pravăţ. Între casele oamenilor, la doi paşi de centru! Hotărârea de acum cinci ani, dată de aleşii din care jumătate încasează şi acum indemnizaţie de pomană, îl restricţionează şi pe directorul Sergiu Filip, în caz că avea oferte din partea unor colegi de breaslă ai lui Tofan. „Activitatea pe fosta platformă ARO, proprietatea SC Landmark Management SRL, poate continua doar pentru expedierea deşeurilor existente şi neutralizarea celor provenite de la fosta SC ARO SA.”, este prevederea pe care managerul companiei este obligat s-o respecte. 

Din gură, demers comun al Primăriei şi Landmark Management, pentru accesarea unor fonduri de mediu

Din punctul nostru de vedere, viitorul este clar, în caz că următorii care vor ajunge la putere nu vor anula interdicţiile punctate în deschiderea acestui articol: incineratoare, doar la spitale şi depozite doar de deşeuri nepericuloase şi numai pentru cele rezultate din activitatea economică desfăşurată pe teritoriul Câmpulungului. Excepţie face staţia de transfer din Grui, de unde gunoiul se transportă masiv către incineratorul firmei Geocycle, de la Valea Mare Pravăţ. 

Acum că am împrospătat informaţiile pentru legiuitorii locali, care bâjbâie serios în subiectul atât de important încât n-ai voie, ca lider al comunităţii, să nu-l reciţi dumnezeieşte, să aflăm ce-i frământă. Bine că şi-au amintit de reziduurile majoritar periculoase, abandonate de moldovean la Câmpulung, inspiraţi de recentele relatări din presă. Cine goleşte hala de otrăvuri?, este cea mai proaspătă grijă a consilierilor, care, în teorie, au răspunsul. Dacă Landmark Management vrea investitori, ar trebui să şi-o degajeze singură. Dar cum nu este bătaie pe obiectivul de la Câmpulung, pentru dezvoltarea unor activităţi industriale sau imobiliare, cum umblă un zvon, că ar apărea nişte reşedinţe pe spaţiul dinspre fosta cantină a uzinei, sarcina este direcţionată către Primărie.       

Cum bucureştenii care au cumpărat ARO au venit să facă bani, nu să prăpădească bani curăţând amplasamentul de ororile abandonate de Vasile Tofan în curtea lor, Liviu Ţâroiu vorbeşte despre o implicare a Primăriei în treaba privatului, din cauza consecinţelor care depăşesc cadrul particular al problemei. Altfel spus, fiind expusă populaţia, e normal ca Primăria să nu stea ca „muta în păpuşoi”. Problema buzunarelor publice, prin care bate vântul, ar putea fi eliminată prin accesarea unor fonduri de mediu, despre care primarul recunoaşte că sunt disponibile la minister. Pe de altă parte, tot primarul recunoaşte că, atunci când a mers la Bucureşti şi a vorbit şi la Ministerul Mediului, şi la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, ca să-l ajute să scape de beleaua toxică de la ARO, oficialii s-au cam fofilat. „Eu am făcut toate intervenţiile posibile la Ministerul Mediului şi peste tot, ca să intervină. Le-am cerut să-mi aprobe - şi Landmark a solicitat să le aprobe - o sumă, ca să neutralizăm noi acele deşeuri. Împreună cu domnul director general de la Landmark, vrem să facem o solicitare, să cerem Mediului, că au fonduri de mediu, ca să facă el, împreună cu noi, neutralizarea deşeurilor care se găsesc acolo. Îi dăunează numai lui (n.r. lui Sergiu Filip), că nu face dezvoltare acolo din cauza acestor deşeuri periculoase.”, este punctul de vedere al primarului, pe care îl contrazice, într-o informare scrisă, chiar directorul Landmark Management, în care punctează pericolul real pentru sănătatea angajaţilor firmelor de pe fosta platformă şi a locuitorilor din zonă, reprezentat de vaporii substanţelor care se degajă prin recipientele corodate. 

„L-am rugat pe domnul director, care mi-a promis că studiază posibilitatea, să mă ajute, să sponsorizeze incinerarea acelor deşeuri de la Landmark”

Prin alocuţiunea sa despre celălalt punct „nevralgic” al zonei, incineratorul de deşeuri, colegul de partid al primarului l-a făcut pe Liviu Ţâroiu să „deconspire” o discuţie purtată cu directorul Holcim Câmpulung, Cornel Banu, în care acesta vede un sprijin pentru a scăpa de reziduurile de la ARO. Dar mai înainte, iată ce a declarat public, la şedinţa de joi, 25 iulie 2019, consilierul Nicolae Dumitrescu. „Ce se întâmplă pe platforma Landmark va fi de durată şi nu ştiu care va fi finalitatea. Aş vrea să mai atrag o dată atenţia asupra unei chestiuni nu chiar similare, dar pe aproape. În calitatea pe care o am (n.r. inspector control trafic rutier la I.S.C.T.R. Argeş), am nominalizat de mai multe ori un punct de control de trafic, acolo, în Argeşel, lângă Holcim. Până când oamenii mei au venit şi mi-au spus: „Nu ne mai daţi acolo, pentru că nu se poate sta! După o oră, ne ustură ochii, ne ustură nasul, mirosul este insuportabil.” Norocul este că nu sunt case pe acolo, ceea ce înseamnă că ce se arde în incinerator sunt numai şi numai mizerii. Eu nu spun că au nuanţă radioactivă, sunt organice. Dar, pe de altă parte, puterea calorică, şi asta putem dovedi, că mai ştim şi noi un pic de carte, a unor asemenea materiale de incinerare, în procesul de producţie… trebuie să ne creadă proşti, că materialul acela organic, pe care îl bagă ei acolo, are o putere calorică, să facă treabă la cuptoare. Nici vorbă! Dar este o afacere extraordinară. Cei care au depozite de asemenea materii plătesc foarte bine celor care le iau şi le incinerează. Este o afacere fabuloasă. Foarte bine, băieţi deştepţi! Hai s-o luăm şi altfel. Vii şi arzi mizeriile pe nasurile noastre, pe plămânii noştri, dă-ne şi nouă la profit! Nu la cineva nominal. Participă şi dumneata la ceva! Au participat, să fim corecţi. Dar e cam puţin pentru cât profit fac din activitatea de incinerare a materialelor organice urât mirositoare. Ar trebui să dea ceva mai mult pentru comunitate.”, susţine consilierul Dumitrescu, pentru care Liviu Ţâroiu a avut un răspuns legat de tratativele pe care le poartă cu directorul fabricii, pentru implicarea mai substanţială solicitată de camaradul de partid. 

„În fiecare lună aprilie sau mai, toţi primarii din zonă, Câmpulung, Valea Mare, Lereşti, Boteni, Stoeneşti, care suntem pe acţiunea Holcim, ne întâlnim şi stabilim ce ne dorim fiecare să facă acolo. La întâlnirea de anul acesta, eu l-am rugat pe domnul director, care mi-a promis că studiază posibilitatea, să mă ajute, să sponsorizeze incinerarea acelor deşeuri de la Landmark.”, a afirmat Liviu Ţâroiu. 

Numai că maniera în care plănuieşte primarul să scape de reziduurile de la ARO nu ne linişteşte deloc. Dimpotrivă. Să arzi miile de tone de deşeuri periculoase, fie şi într-un incinerator controlat, e aproape acelaşi lucru cu incendiul din 2 octombrie 2013, ca efect asupra mediului. Primarului, în schimb, nu i se pare gravă înlocuirea operaţiunii de „neutralizare” cu „incinerare”. „Ce credeţi că fac eu cu anvelopele care se uzează? Cu bateriile?”, i-a aţâţat acesta pe ecologiştii din partid, Consiliu şi urbe. Că doar n-o să le ducă în Oceanul Pacific, zice el, situaţie în care îşi punea în cap şi ONG-urile de pe mapamond. 

Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK