Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Trezit în miez de noapte de un apel care îl anunţa că are o „situaţie de urgenţă” cu blană, în magazia unei cetăţene, primarul Nicolae Tarbă a răbufnit:   „Am primit un telefon de la Jandarmerie, de parcă primarul poate să ia o nuia şi să izgonească ursul

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 637

 

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Iulie_2403_Clipboard14.jpgCa mesajul partidului să ajungă mai uşor la oamenii de rând, de care politicienii au nevoie în următorul an, şi la alegerile prezidenţiale, şi la cele locale, PNL Argeş l-a avut invitat la conferinţa de presă de la Piteşti, de săptămâna trecută, pe primarul de la Bughea de Sus, Nicolae Tarbă. N-a fost ales întâmplător acest edil pentru a participa la dialogul liberalilor argeşeni cu presa, în această perioadă preelectorală, în care formaţiunile politice se bazează pe primarii din teritoriu, pentru a le face intrare la electoratul din fiecare localitate. Deputatul Dănuţ Bica, pe care, cu siguranţă, nu-l cunoaşte multă lume la Bughea de Sus, a beneficiat de un sprijin substanţial în promovarea ideilor liberale, apărând în compania primarului Tarbă. Curioşi să-şi vadă primarul la televizor, sătenii - cei care posedă calitatea răbdării - au fost obligaţi să-l asculte o jumătate de oră pe parlamentarul, care a lăsat impresia că l-a plictisit şi pe musafirul său. Şeful administraţiei publice locale din Muscel i-a recomandat alt tip de speech, care să nu-i alunge pe telespectatori din faţa micului ecran: vorbiţi dumneavoastră câteva minute, vorbesc şi eu un minut… Cel puţin, aşa a crezut (dar s-a înşelat) că va decurge prezentarea temelor propuse în faţa jurnaliştilor obişnuiţi cu monologurile prea lungi ale lui Bica. Mărturisirea tranşantă a lui Nicolae Tarbă nu i-a picat bine liderului judeţean, care ar fi trebuit să-şi comprime discursul în favoarea primarului muscelean, a cărui popularitate în teritoriu profită organizaţiei argeşene. S-a văzut la alegerile europarlamentare, când localitatea condusă de Tarbă a scos pentru PNL cel mai bun scor din întreg judeţul: aproape 52%, rezultat care îl îndreptăţea să ţină conferinţa de presă fără Bica.

O aberaţie ca taxa de salubritate să fie considerată venit al Primăriei, când ea se colectează pentru prosperitatea unor afacerişti 

Performanţa înregistrată de Bughea de Sus, comună condusă de un primar liberal aflat la al doilea mandat, a deschis strategia PNL Argeş de a se folosi de primarii din teritoriu, în această perioadă de campanie electorală neoficială, cu Nicolae Tarbă. Musceleanul este bine văzut nu numai în localitatea al cărei şef este, ci şi la judeţ, deţinând funcţia de vicepreşedinte al PNL Argeş. „Este un primar foarte bun - l-a prezentat deputatul Dănuţ Bica pe oaspetele său ziariştilor de la Piteşti -, ca dovadă cetăţenii comunei l-au ales şi reales în această funcţie de demnitate publică. Dar este un lider politic la fel de bun şi argumentul suprem îl constituie procentajul obţinut de Bughea de Sus cu ocazia alegerilor europarlamentare: 51,94%, cel mai bun scor pe care l-am înregistrat în judeţul Argeş. Din aceste motive, ţin să-i mulţumesc şi să-i aduc şi felicitări publice. În particular, între noi, în partid, am făcut astfel de analize, dar poate că dumneavoastră nu ştiaţi această performanţă obţinută sub responsabilitatea domnului primar.”

După ce au aflat şi mass-media judeţene despre puterea de convingere a lui Tarbă în faţa consătenilor, pierduţi din mână de PSD, după mandate bune de conducere la Bughea de Sus, primarul muscelean a abordat patru teme simple, pe înţelesul celor mulţi: banii de care comuna are nevoie ca să se dezvolte şi pe care nu-i primeşte, urşii, lemnele de foc şi pensiile speciale încasate de primari şi viceprimari, pe care el le speră anulate până în momentul în care îşi va înceta activitatea. Asta ca să nu fie obligat să cedeze tentaţiei de a încasa o sumă enormă, necuvenită prin raportare la principiul echitabil al contributivităţii.

Prima sa nemulţumire, ca lider de Primărie, despre care a vrut să vorbească public, a constituit-o subfinanţarea, care împiedică investiţiile în localitate. „Cu toate că pe toate canalele auzim că se finanţează în funcţie de numărul de locuitori, în realitate, suntem subfinanţaţi. Faţă de valoarea pe care trebuia s-o primim de 3,1 - 3,2 milioane de lei, noi am primit, cu veniturile noastre proprii, undeva la 2,8 milioane de lei. Deci suntem subfinanţaţi, suntem la limita de funcţionare. Dezvoltare, mai puţin. Încă o problemă de care eu am rămas surprins şi pe care am ridicat-o la Colegiul Prefectural, când ne-au chemat pentru această discuţie: au pus în vedere că inclusiv taxa pentru salubritate, care este o taxă specială, ar face parte din venituri, ceea ce, din punctul meu de vedere, este total aberant. Este o obligaţie pe care ne-au dat-o nouă, administratorilor comunităţilor, ca să colectăm aceşti bani pentru nişte domni care fac afaceri - aşa mi se pare mie -, fără să aibă prea multe responsabilităţi. Responsabilităţile din punct de vedere al mediului şi toate responsabilităţile respective cad asupra noastră. Iar beneficiile, asupra domnilor de la nivelul societăţilor comerciale. Asta ar fi una dintre problemele pe care le avem noi, care nu avem resursele ca să ne autofinanţăm şi trebuie să stăm la mâna domnilor care ne dau banii, pentru a putea să funcţionăm.”, a sesizat primarul Nicolae Tarbă. 

„Vin eu cu o nuia, ca să dau după urs?! V-a sunat pe voi ca să-l îndepărtaţi cu arme, cu ce vreţi dumneavoastră!” 

Incidentul consumat în urmă cu câteva săptămâni, când primarul de la Bughea a fost trezit, în miez de noapte, de un telefon primit de la Jandarmerie, cum că are în comună o „situaţie de urgenţă” îmblănită, care ronţăie cerealele unei sătence, l-a făcut pe Nicolae Tarbă să reia un subiect care a disperat Muscelul: urşii care hălăduiesc prin gospodării, după hrană. „Există în Ţara Românească o mare problemă cu animalele sălbatice. Eu vreau să vă spun că nu doresc autorităţile îndreptăţite să ia măsurile care se impun. De ce spun acest lucru? Vedem foarte bine - nu vreau să spun neapărat, punctual,s de comuna Bughea de Sus, unde am destul de mari probleme atât cu urşii, am făcut şi intervenţii, cât şi cu porcii mistreţi -, că, în diverse pensiuni, urşii circulă ca şi când ar fi vizitatori. Există un cadru legal. Se numeşte Hotărârea 1679/2008, în care se spune foarte clar despre fondul cinegetic, ce obligaţii au responsabilii fondurilor cinegetice şi tot acolo spune şi cine ar trebui ca să se răsfrângă chiar, Doamne fereşte!, şi cu alte activităţi nepopulare. Pentru că nu este corect ca cetăţeanul, ţăranul şi, până la urma urmei, nu discutăm numai despre ţăran, căci şi în oraşe se plimbă, pe bulevarde, urşii şi porcii mistreţi, nu-i corect să suporte toate rigorile şi toată spaima sau paguba, mă refer la fermieri. Aşteaptă până nu ştiu când, iar acei responsabili ai fondurilor cinegetice aflate în administrare să nu răspundă. Au obligaţia fermă să asigure hrana. Au obligaţia fermă ca, în cazul în care fac una sau două pagube, să-l reloce sau să-l extermine. Trebuie să ia măsurile ce se cuvin. Nu se doreşte. Am avut „n” adrese la nivelul Prefecturii, am avut adrese la Ministerul Pădurilor şi am luat şi 200-300 de semnături pe mai multe zone, pe baza cărora, după o anumită perioadă, mi-au luat un exemplar de urs. Dar noi avem patru-cinci. Oamenii sunt stresaţi. Primesc telefoane, pentru că oamenii sună la 112… Am primit, domnilor, un telefon, de parcă primarul poate să ia o nuia, să bată şi să izgonească ursul de acolo. În jurul orei 0.00 - 0.30, am primit un apel de la Jandarmerie: domnul primar, situaţie de urgenţă! Nu ştiu dacă şi animalele au devenit situaţie de urgenţă. Ştiu de cutremure, focuri, inundaţii ş.a.m.d. Să ne scoale pe noi! Măi, tinere, nu ştiu ce vârstă ai tu. Nu se poate să mă suni pe mine! Te-a sunat doamna de acolo, că i-a intrat în gospodărie, undeva într-o magazie. I-a rupt o uşă şi este foarte stresată. Ce să facă primarul? Vin eu, iau o nuia, ca să dau… v-a sunat pe voi ca să-l îndepărtaţi de acolo, cu arme, cu ce vreţi dumneavoastră, aveţi nişte atribuţii şi nişte responsabilităţi. Aşa stau lucrurile în momentul de faţă în România.”, a relatat conducătorul localităţii păţania mai mult cu Jandarmeria decât cu ursul mulţumit şi cu sacul de tărâţe găsit în magazia bughencei, dacă cărniţă… ioc!   

„Dacă, totuşi, m-a trezit, am luat-o pe doamna de la Situaţii de Urgenţă şi am mers şi noi în zona respectivă.”, este deznodământul tărăşeniei rezolvate tot de jandarmii care au alungat sălbăticiunea.  

În loc să i se permită săteanului să-şi procure tot anul lemnul pentru foc, este împins către iarnă, când preţul este mai mare 

A treia temă cu care Tarbă a mers la sentimentul omului simplu, cu venituri limitate, care se gândeşte cu groază că vine iarna şi trebuie să-şi încălzească locuinţa, o reprezintă procedura anevoioasă, pentru ambele părţi, primării + cetăţeni, a procurării lemnului de foc. „Vreau să vă mai aduc la cunoştinţă o altă problemă destul de însemnată la nivel de ţăran român şi nu numai la nivelul ţăranului român. Al cetăţeanului român. Încălzirea locuinţei, pentru că nu mâine, ci poimâine vine din nou sezonul rece. De fapt, în România, pe perioada verii, a cam fost tot sezon rece. Ne pun pe noi, ca primari, să luăm de la populaţie cereri pentru masă lemnoasă. Noi luăm cererile, le nominalizăm şi, lună de lună, le trimitem către Fondul Forestier, către organele abilitate. Nu am auzit, până în momentul de faţă, să spună: măi primare, trimite pe cutare să ia un metru de lemn. Nu. Se aşteaptă sfârşitul perioadei de vară, căci, în perioada septembrie - decembrie, preţul masei lemnoase va fi destul de însemnat, iar ţăranul care are o pensie… nu ca a domnilor care au pensii speciale. Îmi pare rău, dar eu, chiar dacă sunt primar, n-am primit-o şi nu vreau s-o primesc sub nicio formă. Nu sunt pentru pensia specială, toţi suntem cetăţeni ai acestei ţări, toţi contribuim şi să primim la ceea ce dăm. Acel ţăran n-are decât o pensie de 600-700 lei şi cum poate să ia dacă nu periodic? O dată pe lună, o căruţă de lemne sau un metru cub, care se duce spre 400 de lei. Este o problemă destul de dură pentru omul de rând, nu pentru oamenii aceştia, care sunt undeva prin nori. Nu prea văd ce se întâmplă pe jos mulţi dintre cei care sunt trimişi acolo de noi.”, şi-a încheiat primarul Tarbă „răfuiala” cu guvernanţii şi parlamentarii.  Magda BĂNCESCU  

The most visited gambling websites in The UK