Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Logo

Liviu Ţâroiu are un procent la încasări care n-a fost atins de Călin Andrei: 97,71%

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_februarie_2362_Clipboard11.jpgJumătatea de mandat în care administraţia condusă de Liviu Ţâroiu nu s-a ridicat la standardele Fiscului - doi ani consecutivi cu venituri proprii realizate în procent de 97% -, motiv de întoarcere a bugetului local, în 2018, pentru raportarea previziunilor la nivelul realizărilor anului precedent, sunt de domeniul trecutului. Cel puţin de asta doreşte să ne convingă informarea lui Liviu Ţâroiu aferentă anului trecut, când s-a depăşit pragul impus de lege, pentru a-ţi fixa ţinte mai înalte decât ceea ce ai atins cu un an înainte. 97,71% este realizarea anului trecut, care şterge gustul amărui al lui 2016 şi 2017, când economistele lui Liviu Ţâroiu au fost pe aproape cu planul de încasări. Dar nu suficient de aproape de cutezătorul 97% impus de Legea finanţelor publice dacă intenţionezi planificări bugetare peste cele îndeplinite.   
Nici în 2016, nici în 2017, Primăria n-a reuşit ţinta ideală de 97%
Cele două voturi, date anul trecut, pentru bugetul Câmpulungului au avut la bază lipsa de prudenţă a Primăriei Câmpulung, care nu a ţinut cont de legea ce permitea lăfăirea autorităţilor în cifre numai dacă, doi ani consecutiv, aveau încasări de 97%. Barem care n-a fost atins nici de Primărie, nici de Spitalul Municipal, responsabil în aceeaşi măsură ca administraţia publică locală pentru întoarcerea bugetului de către Finanţele Publice Argeş. Amintim că, în 2018, greşeala comună a Primăriei şi a celor două spitale a constat în nesocotirea unei prevederi a Legii 273/2006 privind finanţele publice locale: „În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în ultimii doi ani este mai mic de 97% pe fiecare an”, fundamentarea veniturilor proprii pentru anul curent se face cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent. Or atât Primăria, cât şi spitalele, care n-au atins pragul de 97% impus, s-au raportat nu la realizările anului anterior, ci la estimări.
„Dacă depăşeam 97%, nu mai aveam probleme de limitare în buget.”, spunea, la acel moment, Liviu Ţâroiu, potrivit căruia nici în mandatul predecesorului său nu s-a atins vreodată 97%. „N-a fost niciodată mai mult de 92%.”, a punctat acesta gradul cel mai mare de încasări atins de Primăria Câmpulung. Dar nu 97%. Primarul PSD susţinea, anul trecut, cam pe această vreme, că realizările lui în materie de venituri proprii au depăşit 89%, cu opt procente mai puţin decât avea nevoie ca să-şi permită ţinte înalte. Cu condiţia ca realizările lui 2016 să fi fost la aceleaşi cote semeţe, pe placul Fiscului.
Venituri proprii, încasate într-un procent în premieră
În raportul primarului pe anul trecut, găsim şi câteva menţiuni ale celui mai important serviciu din Primărie, însărcinat cu strângerea banilor de la cetăţeni şi firme. După cum remarcăm în macheta execuţiei bugetare la 31 decembrie 2018, incluse în raportarea lui Liviu Ţâroiu, administraţia publică municipală şi-a propus să aducă la bugetul Câmpulungului venituri proprii în sumă de 13.936.150 lei. Până la final de an, s-a  reuşind o colectare efectivă de 13.616.777 lei. Cu 319.373 lei mai puţin, dar destul de bine, cât să mulţumească Finanţele Publice Argeş când vor vedea bugetul pe 2019. Diferenţa rezonabilă între prevederile bugetare provenind din taxe şi impozite de la persoane fizice şi juridice şi încasarea propriu-zisă conduce, potrivit autoarelor acestor socoteli, la o realizare a veniturilor de 97,71%, pe anul 2018.
Performanţele Serviciului Taxe şi Impozite Locale, cuprinse în raportul lui Ţâroiu, sunt reflectate de următoarele cifre: „Din totalul veniturilor proprii, provenite din impozite, taxe şi alte venituri, s-au încasat:
8impozit pe clădiri - 4.163.000 lei;
8impozit pe teren - 1.251.000 lei;
8impozit pe mijloace de transport - 1.865.000 lei;
8alte venituri din închirieri şi concesiuni - 1.501.000 lei;
8venituri din impozite şi taxe - taxă firmă 59.000 lei;
8alte venituri - 2.816.000 lei;
8încasări on line prin GHIŞEUL. RO - 569.973,7 lei.
8taxa de salubrizare - 1.962.000 lei.
S-au înregistrat în evidenţa noastră - continuă prezentarea Serviciului Taxe şi Impozite Locale -, în baza declaraţiilor de impunere, un număr de 22.259 de contribuabili plătitori de taxă de salubrizare, din care 21.796 de contribuabili au plătit integral taxa de salubrizare, 1.503 persoane fiind scutite, conform regulamentului aprobat de Consiliul Local.
Pentru recuperarea debitelor restante de la persoanele fizice şi juridice, s-au făcut demersurile legale prevăzute de Codul de procedură fiscală, în vederea recuperării acestora, respectiv notificări, adrese la diverse instituţii pentru solicitare de informaţii necesare executării silite, somaţii, titluri executorii, adrese de înfiinţare de poprire pe salarii, popriri pe conturile bancare, au fost instituite sechestre.
În vederea recuperării creanţelor fiscale de la debitorii care se află în stare de insolvenţă, potrivit Legii nr. 85/2014, organul fiscal a solicitat înscrierea la masa credală a impozitelor şi taxelor existente în evidenţa fiscală la data declarării insolvenţei. De asemenea, au fost soluţionate 99 de dosare de înlesnire la plată, conform HCL nr.148/31.10.2018, încasându-se restanţe în sumă de 102.460 lei, fiind scutite majorări de întârziere la plată în sumă de 62.890 lei. Totodată, au fost anulate creanţe, în baza art.266(4) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscal, în sumă de 1.797.700 lei, creanţe datorate de persoanele juridice radiate din Registrul Comerţului, şi 31.610 lei, creanţe datorate de persoane fizice. A fost evidenţiată separat suma de 396.090 lei aferentă contribuabililor insolvabili.”
Per ansamblu, situaţia veniturilor nu este roză. Realizare de 41,7 milioane lei, faţă de o prevedere de 71,8 milioane lei   
Însă, veniturile per ansamblu, punând la socoteală, în afara a ceea ce colectează Primăria de la populaţia şi societăţile comerciale ale Câmpulungului, şi alocările de fonduri de la centru, nu se prezintă la fel de bine. Prognoza anului trecut, în materie de încasări la modul general, a fost de 71.850.240 lei, din care realizarea efectivă a fost de 41.680.619 lei. Deşi ce ni s-a dat pentru echilibrarea bugetului şi finanţarea cheltuielilor descentralizate pare aproape de planificarea Economicului Primăriei. Cotele defalcate din impozitul pe venit au fost încasate chiar într-o sumă mai mare decât cea previzionată: 14.260.576 lei, faţă de 13.509.580 lei.
Sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit, pentru echilibrarea bugetelor locale, au venit în cuantumul prevăzut: 540.000 lei. La fel şi sumele defalcate din TVA pentru finanţarea învăţământului particular: 1.744.000 lei. Puţin mai jos faţă de ce au anticipat economistele Primăriei s-au situat sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor: 8.057.516 lei, faţă de 8.110.600 lei. „E.M.”

Evenimentul Muscelean