Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Logo

Întrunirea Consiliului Ştiinţific a debutat cu o informaţie despre decizia lui Liviu Ţâroiu de a scurta colaborarea cu directorul Muzeului Primarul i-a încheiat contractul de management lui Oprea pe trei ani, în loc de cinci, cât prevedea caietul de sarc

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_februarie_2358_Clipboard02.jpgÎntâlnirea anuală a membrilor Consiliului Ştiinţific al Muzeului Municipal Câmpulung, consumată în ambianţa caldă a Secţiei de Etnografie, a debutat cu o parte publică, rezervată prezentării lor jurnaliştilor locali, fiind pentru prima dată când presa primeşte o invitaţie la lucrările acestui for colegial, cu atribuţii de susţinere a activităţii managerului. Alexandru Oprea a plusat, în cadrul dialogului, cu câteva informări realizate de doi dintre oamenii de bază ai Muzeului, Consuela Grecu şi Sanda Safta, în ideea de a deschide şi altfel instituţia pentru publicul muscelean şi nu numai. O informaţie pe care o reţinem în deschiderea acestui articol priveşte maniera curioasă în care municipalitatea a înţeles să continue colaborarea cu directorul Muzeului, care are, de data aceasta, un mandat de trei ani, în loc de cinci, cât era legal. Din raţiuni de neînţeles, în lipsa unor explicaţii coerente din partea şefului administraţiei publice locale, în subordinea căreia funcţionează instituţia de cultură, Primăria a decis să-i semneze contractul lui Alexandru Oprea pentru trei ani, deşi caietul de sarcini pregătit pentru recrutarea managerului prin concurs prevedea o durată a mandatului de cinci ani. 

Directorul Muzeului Ţăranului Român, fost secretar de stat la Ministerul Culturii, cooptat în Consiliul Ştiinţific al Muzeului Câmpulung 

Revenind la subiectul zilei, întrunirea Consiliului Ştiinţific, gazda, Alexandru Oprea, a făcut precizările care se cuveneau într-un subiect care reprezenta o noutate  pentru auditoriu. „Consiliul Ştiinţific funcţionează, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al Muzeului Municipal Câmpulung, ca un organism colegial, format din specialişti şi din interiorul Muzeului, şi din afara lui, pe arii de competenţă specifice, şi din domeniul istoric, şi din domeniul etnografic, şi muzeal, şi juridic.”, a arătat managerul Oprea. Celor şapte membri li se alătură cea care asigură Secretariatul, conservatorul Consuela Grecu. Cei şapte sunt: managerul Alexandru Oprea, muzeograful Mihai Ionescu, Sanda Safta, şef de serviciu, iar din afara Muzeului sunt Virgil Ştefan Niţulescu, director al Muzeului Ţăranului Român, fost secretar de stat la Ministerul Culturii, membru al Ordinului Artelor şi Literelor din Franţa, Claudiu Tiţa, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Goleşti, şi Pârvu Ionică, preşedintele Asociaţiei „Sinaptica”. 

„Fiind un organism colegial şi consultativ, Consiliul Ştiinţific are, în cea mai mare parte, atribuţii legate de a-l ajuta pe manager în a derula o bună parte din activitatea ştiinţifică, de specialitate, a unui muzeu: cercetarea, conservarea, restaurarea, tipurile de acţiuni, priorităţile de la an la an în materie de activitate ştiinţifică, de expunere, de interpretare a patrimoniului, de achiziţii, etc.”, a continuat Alexandru Oprea, după care a lăsat-o pe colega Consuela Grecu să expună un rezumat al activităţii de conservare.

Patru depozite depind de două dezumidificatoare, care, săptămânal, sunt mutate dintr-un loc într-altul 

Potrivit acesteia, în cadrul Departamentului Conservare - Restaurare, activitatea s-a derulat zi de zi, fără întrerupere, „pentru că nu se poate face muzeologie dacă nu există conservare. Conservatorii conservă, restauratorii trebuie să restaureze, iar muzeografii trebuie să cerceteze şi să expună bunurile culturale mobile. În perioada anilor 2013-2017, s-au efectuat foarte multe fişe de conservare. Iniţial, am avut în plan câte 500 de fişe de conservare, dar, fiind prea multe, s-a scăzut la 250, pe care le-am îndeplinit. La Colecţia de Artă Plastică am realizat 92 de fişe, la Iconografie, cinci, la colecţia „George Topârceanu” s-au realizat 100 de fişe de conservare, la Istorie şi Personalităţi, 201, la colecţia de Ştiinţele Naturii, o singură fişă, la colecţia numismatică, 255, la Arheologie, 109. În total, în aceşti ani, s-au realizat 400 de bucăţi.”, a afirmat Consuela Grecu.

În cazul câtorva obiecte care necesitau restaurare s-au propus măsurile cuvenite pentru salvarea lor, dar, cum Muzeul nu deţine un restaurator atestat, nu s-au putut aplica procedurile specifice. „Sperăm ca, după obţinerea atestatului, restauratorul nostru să restaureze un număr de 54 de inele medievale, care au fost retrase din expoziţia de bază, şi câteva arme de foc.”, a adăugat aceasta. Din punct de vedere al dotărilor pentru respectarea conservării, Consuela Grecu spunea că, în ultimii ani, s-au achiziţionat câteva termohidrometre, dezumidificatoare, umidificatoare, dar „încă avem nevoie, pentru că depozitele, cel puţin în Secţia de Istorie, sunt situate în demisolul clădirii, unde, mai ales pe timpul verii, creşte umiditatea. Eu am în gestiune patru depozite, în care funcţionează două dezumidificatoare. Şi, în fiecare săptămână, trebuie să le mut dintr-un depozit într-altul, pentru a scădea valorile umidităţii sub 65 de procente. Monitorizăm în permanenţă valorile temperaturilor şi umidităţii relative şi suntem cu aceste valori în parametrii normelor de conservare. Am propus şi pentru anul acesta să achiziţionăm măcar două dezumidificatoare, pentru a putea menţine un climat optim în conservare.” 

Lipsa fondurilor nu a permis dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare decât o singură dată, în 2018

În responsabilitatea Consuelei Grecu se află Secţia de Istorie şi Casa Memorială „George Topârceanu”, în timp ce colega Rodica Niţu răspunde de Secţia de Etnografie şi Mausoleul de la Mateiaş. „S-au făcut proceduri de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare de două ori pe an, acum doi ani, iar anul trecut, din cauza lipsei fondurilor, s-a efectuat o singură dată, în primăvară.”, a mai precizat aceasta, completată de directorul Oprea, potrivit căruia, în urmă cu doi ani, a reuşit să achiziţioneze un congelator pentru carantina obiectelor afectate. „O ladă frigorifică pentru criogenarea obiectelor, pentru că, în prima fază, atunci când se depistează un atac, se procedează la criogenarea obiectelor, o dată sau de două ori.”, a mai spus Consuela Grecu.

Şefa Etnografiei, Sanda Safta, s-a referit la fişele analitice întocmite de cei cinci muzeografi, în sarcina cărora intrau câte 500 de fişe, anual, de fiecare. În timp, numărul s-a redus la 250. „Noi, an de an, lucrăm mult mai multe fişe analitice, pentru că, de când funcţionează instituţia, foarte multe obiecte au fost înregistrate în registrul de evidenţă analitică decât cu o simplă descriere, neavând fişa obiectului respectiv în amănunt. Anul trecut, au fost realizate peste 1.200 de fişe analitice, din diverse domenii, textil, fototecă, istorie, medalistică, artă plastică. Fiecare muzeograf şi-a ales un domeniu, având mai la îndemână obiectul cultural, pentru a-i face această fişă.”, a afirmat aceasta. 

Aflat într-o legătură video cu colegii din Consiliul Ştiinţific, Pârvu Ionică, preşedintele Asociaţiei „Sinaptica”, a lăsat impresia ascultătorilor din rândul presei că este bine pus la punct cu împrejurările dificile în care funcţionează muzeul. „Şi în clădirea principală, şi în clădirea Muzeului de Etnografie, ca şi la Casa Memorială, nu mai zic de Mateiaş. Problema cea mai mare este lipsa banilor, de acolo vin toate. Fără bani, este dificil să păstrezi sub control ce se întâmplă în muzeu. Ca şi în ceea ce priveşte dotările. Tehnica este învechită, se fac tot felul de eforturi ca să fie ţinute sub control, dar în condiţiile date, nu ştiu cât de mult s-ar mai putea obţine. Ar trebui, probabil, anul acesta, să vedem, printr-un schimb de experienţă cu alte muzee din ţară, totuşi, în ce măsură pot fi găsite soluţii de ventilare, cel puţin, a spaţiilor. Altfel, sunt condiţii pentru umiditate, atac biologic ş.a.m.d.”, a fost o primă recomandare inspirată de expozeul Consuelei Grecu. Iar după cel al Sandei Safta, a propus să se verifice în ce măsură informaţia de tip foto-documentar mai corespunde realităţii. În special, la Ştiinţe ale Naturii, unde au tot apărut degradări normale, fireşti, cel puţin în ceea ce priveşte animalele împăiate, dar nu numai acestea. Tot ce se află în expunere şi care, prin forţa împrejurărilor, poate suferi modificări ale înfăţişării, preciza Pârvu Ionică.

Ca răspuns, Consuela Grecu a susţinut că există fişa anexă de conservare, care se realizează după venirea unui obiect dintr-o expoziţie itinerantă sau atunci când specialiştii Muzeului consideră că obiectul şi-a schimbat  starea de conservare. A completat-o Sanda Safta, potrivit căreia: „Multe dintre bunurile culturale au fost înregistrate din 1952, având o stare de conservare foarte bună sau bună, dar, cu trecerea anilor, piesele au suferit modificări. Muzeografii au o bună colaborare cu Departamentul Conservare - Restaurare. Noi, când realizăm aceste fişe, luăm legătura cu conservatorul care se ocupă de secţia respectivă.” 

Evenimentul Muscelean