Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Managerul Muzeului îşi doreşte mutarea Secţiei de Istorie

  • Written by Diana BUMBENECI
  • Hits: 498

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Ianuarie_2348_6-7-muzeu-sectie-istorie.jpgÎn conferinţa de presă susţinută în primele zile ale anului 2019, cu ocazia noului mandat de cinci ani, câştigat în urma concursului, managerul Muzeului Municipal, Alexandru Oprea, a dezbătut mai multe probleme ale instituţiei pe care o conduce. Printre altele, managerul şi-a exprimat dorinţa de a muta Secţia de Istorie într-o altă clădire, pentru a se permite modificarea structurii clădirii, asta deoarece imobilul în care se află, încă din perioada comunistă, nu permite modificări, din cauza faptului că este monument istoric şi aparţine Ministerului Finanţelor Publice. 

„Situaţia acestei secţii nu este nevoie să o spun, pentru că o ştim cu toţii. Clădirea aparţine Ministerului Finanţelor Publice, Muzeul Municipal Câmpulung este tolerat în acest spaţiu. Este adevărat, nu ni se iau bani, dar de fiecare dată când a fost vorba să reînnoim protocolul de colaborare, ni s-a solicitat de către Administraţia Fiscală încă o cameră şi încă una... şi tot aşa, fiind forţaţi să ne restrângem spaţiile. În continuare, în Muzeu, din totalul de aproximativ 40.000 de obiecte, noi nu suntem în stare, la nivelul tuturor secţiilor, să expunem nici 10% din ele. Am încercat să expunem mai multe, prin anumite expoziţii temporare, le rulăm o lună şi le mai scoatem la cunoştinţa publicului vizitator. Şi am încercat să mai facem simeze din acest hol. Nici atât spaţiul de expoziţie nu ar fi o problemă, cât este spaţiul de depozitare. Dacă suntem puşi în situaţia de a primi o operă de artă plastică, deja nu mai avem unde să o ţinem, pentru că o astfel de operă trebuie ţinută în multe condiţii. Nu mai avem simeze unde să le punem. Nu mai zic faptul că depozitele nu mai sunt la standardele de secolul XXI în materie de microclimat. Nu avem instalaţii de stingere a incendiilor cu gaz inert - nu cu apă sau nu cu extinctor. Nu avem rafturi de metal sau materiale de sticlă în care să ţinem textile, asta din cauza lipsei de spaţiu.”, a declarat Alexandru Oprea. 

Restaurările în continuare depind foarte mult de alocaţiile bugetare, iar accesarea fondurilor europene pentru restaurări nu este posibilă, deoarece Muzeul nu deţine clădirea ca şi proprietate personală.  În anii anteriori, Primăria Câmpulung a preluat mai multe clădiri de la Consiliul Judeţean, însă mutarea Secţiei de Istorie într-una dintre acestea nu a fost posibilă. 

„Am făcut cereri an de an pentru spaţii de depozitare măcar. Răspunsul este că nu sunt spaţii disponibile. Un spaţiu ca acesta nu este chiar adecvat pentru muzeu. Nu poţi să spargi pereţi, nu poţi să aranjezi expoziţii, nu poţi să te joci cu sistemele de iluminat, pentru că este monument istoric şi nu ai voie să faci modificări. Aici, a fost Administraţie Financiară. Aici erau spaţii de birouri, nu spaţii de expoziţie. La fel şi demisolul, unde sunt acum depozitele. Nu au fot gândite ca spaţii de depozitare, ci au fost gândite ca altceva.”, a continuat managerul instituţiei. 

Un spaţiu râvnit de mulţi musceleni şi, eventual, pus pe lista clădirilor în care secţia putea fi mutată este Vila Anastase, edificiul situat pe strada Negru Vodă, un monument istoric construit în 1929 de arhitectul Dimitrie Berechet şi care a aparţinut inginerului Gheorghe Anastase, iar după 1948 a trecut în proprietatea Băncii Naţionale. 

„Am înţeles că Primăria s-a mişcat cu o lună mai târziu când a vrut să achiziţioneze Vila Anastase, de peste drum. Şi mi-a cerut anul trecut o notă de fundamentare, dacă ar fi necesară, am spus că şi ca Muzeu de Artă Plastică, şi ca spaţiu de depozitare, şi datorită locaţiei ultracentrale a clădirii, ar fi mai mult decât adecvată, dar am înţeles că după aceea achiziţia nu s-a mai finalizat, pentru că Primăria nu şi-a utilizat dreptul de preemţiune.”, afirmă Oprea. 

Cei prezenţi la conferinţă i-au mai sugerat clădirea fostei Poşte, dar şi una dintre clădirile din Parcul „Kretzulescu” sau fostul centru de plasament de pe strada Revoluţiei, însă în privinţa clădirii din „Kretzulescu”, managerul a precizat că acolo este vorba de un proiect european nefinalizat şi situaţia juridică nu este clară, iar fonduri europene acolo nu se pot accesa, pentru că nu s-a dus primul proiect la capăt, deci al doilea nu mai are cum să fie implementat. 

Întrebat pe marginea acestui subiect, la finalul discuţiei, despre relaţia actuală cu administraţia locală, mai ales din punctul de vedere al finanţărilor şi al reabilitărilor, managerul a răspuns într-un mod promiţător, făcând referire şi la realizările din mandatul trecut, dar şi la speranţele pentru viitoarele proiecte ce implică din start şi administraţia locală.

„Relaţiile dintre mine, ca manager, şi administraţia locală pot fi descrise ca şi funcţionale. Vă spuneam, după 30 şi ceva de ani după revoluţie, administraţia curentă a reuşit să identifice resursele financiare şi pentru reparaţia Mausoleului, izolaţia, treptele acelea, ştiind că muzeul are permanentă nevoie. Anul trecut, nu s-au găsit resursele pentru ignifugarea acoperişului Secţiei de Etnografie. Să sperăm că în acest an. La „Topârceanu” am reuşit, dar la Etnografie, fiind clădirea mult mai mare, este nevoie de mai mult material.”, a răspuns Alexandru Oprea.

În 2017, consilierul Manuel Zenovie a propus ca Secţia de Istorie să fie mutată în fostul Liceu de fete, însă reparaţiile ar dura mult şi, astfel, propunerea a picat, iar secția rămâne tot în clădirea Ministerului Finanțelor Publice, până se va găsi o soluție concretă și o clădire compatibilă unei astfel de instituții. 

The most visited gambling websites in The UK