Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Viitorul PUG măreşte zona construibilă pentru cei interesaţi să ridice case ori hale de producţie

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 757

b_400_250_16777215_10_images_2305_pug.jpgŞefa echipei de arhitecţi din Bucureşti, care lucrează Planul Urbanistic General al Câmpulungului, actualizat la o distanţă de aproape 20 de ani de precedentul, s-a arătat uşor nedumerită de una dintre propunerile cetăţenilor prezenţi la dezbaterea despre dezvoltarea municipiului. Primul - căci n-a fost singurul, ideile acestuia fiind adoptate, în parte, şi de primar - care a vorbit despre necesitatea extinderii intravilanului a fost Nicolae Ghinea, actual consilier al lui Liviu Ţâroiu. Arhitectul Irina Popescu Criveanu a vrut atunci să afle pentru ce-i trebuie municipalităţii un intravilan mărit. Căci dacă raţiunea măsurii priveşte nevoia construirii de locuinţe, atunci acest argument nu se corelează cu numărul locuitorilor aflat într-o scădere accentuată. Fostul secretar al Primăriei susţine, însă, că motivaţia locuirii rămâne în picioare, cu atât mai mult cu cât în vechiul PUG au dispărut anumite zone locuibile. Dar nu numai pentru considerente rezidenţiale se pretează un intravilan mai generos, fiind valabile şi cele industriale. Şefa de proiect părea la curent cu faptul că suprafeţele industriilor dezafectate sunt de ajuns eventualelor solicitări de spaţii, în privinţa cărora n-am remarcat să curgă în cascadă peste Câmpulung. Au susţinut acelaşi punct de vedere şi oamenii de afaceri Adrian Cicu şi Dan Şipoteanu, potrivit cărora la fosta ARO este spaţiu „gârlă”. Investitorii lipsesc. La privat, aşadar, s-ar găsi imobile pentru producţie, nu şi în proprietatea Primăriei, care, după cum a susţinut Liviu Ţâroiu, nu mai are niciun teren de oferit întreprinzătorilor.

Şipoteanu, ca proprietar de teren în extravilan, solicită extinderea zonelor construibile   

Pe cei care şi-au orientat planurile de dezvoltare către zona Grui, unde există un platou îndestulător, Liviu Ţâroiu îi informează că proprietatea Obştii Moşnenilor nu este o soluţie de dezvoltare industrială, pentru că Oştea are un regulament aparte, potrivit căruia pământurile sale sunt destinate exclusiv păşunatului. Oştea nu vinde, nu închiriază, nu concesionează, prin urmare, spre norocul proprietarilor de vile din noua zonă rezidenţială, înnoită cu drum şi canalizare, pică varianta (re)industrializării Gruiului. „Iar municipalitatea chiar nu mai are teren de dat. Suprafeţele dezafectate din fosta industrie sunt acoperitoare dacă creăm nişte condiţii de parcuri industriale sau alt loc de dezvoltare.”, susţine şeful Câmpulungului. 

Punctual, pe tema nevoii de mărire a suprafeţei municipiului pe care este permis să se construiască a luat cuvântul Dan Şipoteanu, dând un exemplu personal. De fapt, special pentru a face propunerea de extindere a zonelor pentru construcţii a venit la Primărie, săptămâna trecută, când s-a ţinut dezbaterea cu specialiştii firmei Quattro Design, care elaborează PUG. „Eu deţin o proprietate în zona fix limitrofă a oraşului, de la Podul Gobej, la 200-300 de metri mai sus, utilităţile sunt până acolo, numai că în toată zona aceea nu mai este construit nimic. Este în extravilan. Trebuie gândit cumva, pentru că toată partea aceea şi Creţişoara sunt libere, acolo se poate construi o grămadă, mai ales că utilităţile merg la zona limitrofă.”, a recomandat Şipoteanu. 

„Automotive a mai dezvoltat o hală, Lear vrea să mai dezvolte, dar au o singură problemă: forţa de muncă”

Şi tot pentru locuinţe ar putea servi, în opinia acestuia, platoul Gruiului, dar, vorba arhitectei Criveanu, cine ar locui-o? „De ce nu se face o înţelegere cu proprietarii Obştii, o concesiune pe 100-200 de ani, prin care urmaşii să aibă şi un beneficiu, pentru că în zona Gruiului, chiar dacă n-ar fi industrială, acolo s-ar putea face un cartier cât un oraş. Referitor la zona industrială, cred că avem destule spaţii în zona ARO, dar pentru mine rămâne o enigmă de ce, de atâţia ani… cunosc foarte mulţi investitori care au vrut să vină la noi şi li s-a spus că nu există terenuri ca să li se dea.”, şi-a continuat ideea fostul consilier local. „Eu spuneam că municipalitatea nu mai deţine terenuri foarte mari, pentru zone industriale, l-a lămurit pe Şipoteanu Ţâroiu. Mai are lângă blocurile din Grui, între blocuri şi bazinul de înot, unde am dat tot ca o dezvoltare de blocuri, un cartier pentru tineri şi un bloc de locuinţe sociale. De regulă, dezvoltatorii industriali nu fac concesiuni de teren, vor să fie proprietari de teren. Şi trebuie să vinzi. Landmark, care are suprafaţa lui ARO, în mod normal… eu am mai avut discuţii cu dânşii, dar acum fiecare… unul vrea nu ştiu câţi euro, altul mai puţin. Dar ca zonă industrială, ştiţi foarte bine, e Foresta. ARO are 40 de hectare. Noi n-am reuşit să-i dăm verdictul să facă parc industrial, dar infrastructura o are în totalitate.”, a căutat să explice cât de evaziv a putut Liviu Ţâroiu că aceia care au avut, în timp, interes să deschidă o activitate la Câmpulung n-au agreat tarifele percepute de deţinătoarea fostei platforme industriale.        

„De ce toate investiţiile majore s-au oprit la Piscani?”, a punctat Dan Şipoteanu, căruia, în ciuda faptului că întrebarea sa conţinea răspunsul, primarul Ţâroiu a ţinut să-l expună şi public: „Fiindcă toate investiţiile sunt pe componente auto, legate de Dacia. Zona industrială este construită în jurul Dacia. Dacă cumva reuşeam atunci şi băieţii deştepţi de la Guvern dădeau şi ARO lui Renault, se învârteau şi aici. Dar s-a dezvoltat, n-a rămas pe loc. Automotive a mai dezvoltat o hală, Lear vrea să mai dezvolte, dar au o singură problemă pe care o avem toţi: forţa de muncă.”

Primarul s-a contrazis cu istoricul Carmen Oprescu, pe tema zonei industriale, care, la începuturi, ar fi fost în Sud, nu în Nord   

Dialogul despre industria câmpulungeană, mai mult trecută decât prezentă, căci în privinţa celei viitoare avem îndoieli puternice, a generat un schimb de replici între Liviu Ţâroiu şi istoricul Carmen Oprescu. După ştiinţa acesteia din urmă, industria Câmpulungului, la începuturile sale, s-a concentrat în Sud, nu în Nord. „Am cercetat zona aceea din jurul anilor 1930, când a existat o măsură la nivel naţional de scoatere a industriilor din oraşe către periferia lor. Şi atunci zona industrială, care cred şi acum că are aceleaşi avantaje până la urmă, a fost cea din Sudul oraşului, unde era legătura directă cu calea ferată, unde era teren suficient şi unde este intrarea în oraş, care ar putea fi reamenajată. Inclusiv structura de beton care a fost a funicularului şi care ar putea să devină un punct de atracţie turistică cu totul special, cu o investiţie corespunzătoare, evident. Nu neapărat din partea oraşului.” Primarul, însă, ţine la opinia sa, cum că Nordul Câmpulungului a fost zonă industrializată puternică. „Exemplul pe care l-am dat a fost cel istoric, graţie legăturii cu calea ferată.”, insistă profesorul Carmen Oprescu. 

Mărcuşul n-are gaz şi canalizare, în ciuda atractivităţii lui pentru bucureşteni      

În afara îngrijorărilor imobiliare legate de industria care a fost, în privinţa căreia ne îndoim c-o să mai fie, au existat şi frământări „locative”: mai multe zone rezidenţiale, deşi inclusiv primarul şi-a manifestat îndoiala că are cu cine le popula. „Din punctul meu de vedere şi al câtorva pe care îi cunosc, ar trebui să ne gândim la agroindustrie şi, în acelaşi timp, la ceea ce este tradiţional zonei noastre. Avem pomi fructiferi în zona cunoscută pentru ţuica de Muscel, pe care toţi o vor. Putem să ne gândim la ceva în acest sens, să dezvoltăm industria pe partea tradiţională, vedeţi cât de mult se caută acum. Să vă gândiţi la nişte zone rezidenţiale, pentru că deja din ce în ce mai mulţi, din alte părţi, mai ales din Bucureşti, au început să vină înspre noi. Partea estică (n.r. Flămânda, Creţişoara) este destul de liberă, se poate dezvolta şi, mai ales, din acea zonă avem un peisaj extraordinar. La fel, zona Mărcuşului. Au venit foarte mulţi în Mărcuş. Foarte mulţi bucureşteni şi-au făcut vile acolo. Poate trebuie să sprijinim mai mult şi acea zonă, unde nu sunt gaze, canalizare (n.r. primarul a confirmat). Ne gândim la un oraş turistic până la urmă, industrie câtă să mai facem?!”, este de părere inspectorul ITM Lorin Smărăndoiu. 

În replică, Liviu Ţâroiu susţine că zonele rezidenţiale sunt atractive pentru tineret, pentru forţă de muncă, pentru altceva. Or, la Câmpulung, media de vârstă e foarte crescută, foarte mulţi având peste 65 de ani. 

 

The most visited gambling websites in The UK