Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Preotul Diniţoiu a interzis Primăriei să construiască zidul de susţinere a Bisericii „Flămânda”

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 1391

b_400_250_16777215_10_images_2304_preotul-dinitoiu.jpgPericolul de distrugere a Bisericii „Flămânda” şi permisiunea acordată de administratorul cimitirului parohial pentru construirea de morminte pe marginea drumului, când e loc destul în vale, au îndreptăţit-o pe istoricul Carmen Oprescu să-l atenţioneze pe primarul Liviu Ţâroiu în privinţa acestor lucruri. O fi această parte a aşezământului religios a Parohiei „Flămânda”, dar biserica şi întreg complexul deasupra căruia se înalţă reprezintă un bun al comunităţii, iar Primăria, ca gestionar al bunurilor comunităţii, trebuie să intervină. Aceste idei au răzbătut din mesajul profesorului Carmen Oprescu, la întâlnirea de săptămâna trecută, în cadrul căreia s-au prezentat direcţiile Planului Urbanistic General, întocmit de arhitecţii firmei bucureştene Quattro Design. Chiar dacă trăieşte la Piteşti, reputatul cadru didactic universitar petrece mult timp la Câmpulung, locul natal, ale cărui transformări, în rău, au determinat-o să ia cuvântul şi să-i ceară conducătorului municipiului să intervină. Una dintre situaţiile în care este nevoie ca autoritatea publică să se impună în faţa clerului este, după cum consideră câmpulungeanca iubitoare de plimbări pe Dealul „Flămânda”, în toate anotimpurile, fragilitatea malului pe care stă (încă) locaşul de cult. De partea cealaltă, Liviu Ţâroiu îşi apără poziţia de întâi gospodar al localităţii, prin faptul că parohul Marian Diniţoiu a interzis Primăriei să pună în practică proiectul de consolidare a terenului. Proiect despre care însuşi edilul recunoaşte că avea o doză crescută de abuziv, deoarece administraţia locală întreprindea o investiţie din bani publici pe proprietatea Bisericii. Iar dacă Parohia „Flămânda” ar fi dat Primăria în judecată, pentru lucrarea de întărire a malului sever măcinat, sigur ar fi câştigat. 

„Nu se mai poate înconjura biserica. Eroziunea solului a ajuns până aproape de trotuar”

La dezbaterea cu arhitecţii bucureşteni interesaţi să afle viziunea localnicilor de dezvoltare a Câmpulungului, cea mai virulentă alocuţiune i-a aparţinut distinsului istoric Carmen Oprescu, pregătită cu mai multe teme destinate mai mult primarului decât specialiştilor care actualizează PUG. Un subiect abordat şi cu alte ocazii în discuţiile cu Liviu Ţâroiu, asupra căruia a revenit cu insistenţă, întrucât doreşte să-l vadă realizat, îl reprezintă punerea în valoare a zonei din jurul Bisericii „Flămânda”. Altfel spus, edilul să-şi pună oamenii la muncă, pentru a studia cum s-ar putea, în primul rând, reabilita complexul religios, fie că aparţine Bisericii, fie că aparţine municipalităţii, iar apoi îmbunătăţit vizual. Asta pentru că cel mai important cimitir al oraşului constituie o istorie veritabilă a locurilor, istorie afectată de maniera haotică de amenajare a celor mai recente construcţii funerare, unele deasupra altora, „încălecate”, ca să fie cât mai la înălţime şi cât mai aproape de marginea drumului. 

Postarea mormintelor „la şosea” a inspirat-o pe Carmen Oprescu să folosească exemplul dat de Dan Şipoteanu la aceeaşi întâlnire: din comoditate combinată cu fală de om simplu, o grămadă dintre ai noştri parchează pe bulevard fix în faţa magazinului de la care îşi fac cumpărăturile şi de la această meteahnă se ajunge la sufocarea circulaţiei în „buricul târgului”. Aşa şi la cimitir: concesionarii au ajuns cu locurile de veci în „buza” drumului, ca nu cumva rudele răposatului să facă doi paşi pe jos, ci să parcheze la căpătâiul dispărutului.

Iată ce a avut de spus profesorul universitar dr.Carmen Oprescu despre micşorarea însemnătăţii istorice şi culturale a acestui edificiu în favoarea interesului financiar. „Zona din jurul Bisericii „Flămânda” este emblematică pentru oraş. Cum intri în oraş, vezi turla bisericii şi pâlcul de arbori, ce-a mai rămas din ei. Îmi pare rău că nu este niciun preot aici, dar probabil că sunt cetăţeni care merg la „Flămânda” de Înviere. Nu se mai poate înconjura biserica. Pentru că eroziunea solului a ajuns până aproape de trotuar. Acolo s-au distrus deja - vorbesc ca istoric - două biserici din cauza terenului. Trebuie consolidat acel teren, trebuie păstrată această imagine pentru tot ceea ce înseamnă imaginea peisajului urban câmpulungean.”, a afirmat istoricul. 

Mândrie de om simplu: a ajuns să parcheze la căpătâiul dispărutului  

Ce propunere are aceasta la autorităţile laice şi bisericeşti, care, dacă nu s-au pus de acord în privinţa salvării bisericii de la pierire, s-ar putea înţelege măcar pe probleme gospodăreşti. Când a avut nevoie, Biserica a acceptat intervenţia Primăriei, aşa cum a fost drumeagul care străbate cimitirul, pe care Primăria l-a asfaltat până sus. Dar amenajarea trebuie continuată, consideră profesorul Oprescu. „Trebuie amenajată măcar o promenadă, dacă nu chiar drumul acela care duce prin pădure către Valea Româneştilor sau unde duce el. Drumul de la baza vârfului pe care este amplasată Biserica „Flămânda” trece printre din ce în ce mai multe morminte şi treci printre ele ca să vezi un peisaj superb al oraşului, o panoramă unică. Nu ştiu dacă există în România un oraş care să ofere un asemenea punct de observaţie pentru panorama oraşului. Decât dacă este ridicat un turn, cum este cel al mănăstirii. Dar acolo, în fiecare primăvară, vară, toamnă, este o plăcere, cele mai frumoase imagini din oraş, cu munţii din jur, au fost luate de pe „Flămânda”, până să apară dronele. Acolo este un haos, o mizerie de nedescris, lăstăriş de-o parte şi de alta a drumului, nu mai vorbesc de aprobări pentru morminte care, dacă vor citi câmpulungenii numele scrise pe ele, sunt numai ale familiilor cu bază economică ale oraşului.”, a continuat mesajul istoricului câmpulungean, ajutat de primarul Liviu Ţâroiu cu varianta scurtă a posesorilor de morminte care au prins locuri bune: „Bogaţi.”

„Nu ar fi existat dreptul să blochezi un asemenea drum cu morminte, şi-a continuat ideea Carmen Oprescu. În toate peregrinările mele de peste an, am fost să văd panorama oraşului de acolo. Şi de fiecare dată am găsit foarte mulţi tineri. Sau familii cu copii, care se întreceau să recunoască case, să identifice locuri din oraş, să-şi identifice propria locuinţă. Dar ca să ajungi acolo, treci printre morminte şi pe un drum care, pe timp de ploaie, este absolut impracticabil. Trebuie făcută o promenadă, nu zic un parc, ar fi investiţia prea mare, probabil, dar măcar o promenadă pentru acel loc. Şi stopate autorizaţiile pentru construirea locurilor de veci acolo. Este loc în vale, cât se doreşte, pentru extinderea cimitirului. Se poate cumpăra şi aşa este fâneaţă, altceva n-am văzut să fie în acea zonă. De ce cimitirul pe marginea drumului? Pentru că vrem, cum spunea cineva, să ieşim din maşină în faţa mormântului!” 

„Dacă erau preoţii Diniţoiu şi celălalt prezenţi, ar fi trebuit să plece ruşinaţi!”

Liviu Ţâroiu, care a perceput intervenţia profesorului Oprescu drept un afront personal, a direcţionat responsabilitatea pentru inconvenientele reclamate de aceasta către preoţii Marian Diniţoiu şi Vasile Miloiu. „Este important să ştim că acea suprafaţă de teren aparţine Parohiei „Flămânda”. Acolo e o promenadă, scările pe care se urcă, pe care Primăria Câmpulung a făcut-o cu eforturi, din sponsorizări şi altele, căci n-avem voie noi, ca Primărie, să facem investiţii pe terenul Bisericii. Tot ce este deasupra drumului este al Bisericii. Până la scări, a fost cimitirul municipalităţii. Am avut un proiect deosebit şi bine aţi spus că dacă erau preoţii Diniţoiu şi celălalt (n.r. Vasile Miloiu) prezenţi, ar fi trebuit să plece ruşinaţi, pentru că am avut un proiect cu strada care duce până la biserică, dânsul a pus o barieră şi a zis: Nu,  de aici încolo nu mai e al tău, e al meu! Şi am avea un zid de sprijin făcut lângă biserică, în partea stângă, care să susţină acel grup şi să nu mai fie alunecări. Dar ne-a interzis să facem. Consiliul Parohial de acolo ar fi trebuit să intervină şi ei ar trebui să intervină.”, a precizat primarul Ţâroiu. 

„Nu cred că biserica ar putea să asigure cu forţele ei proprii acea sprijinire care să evite crăparea şi surparea acelei din urmă biserici, în 20-30 de ani.”, a intervenit Carmen Oprescu. „Înţelegeţi că am avut proiect.”, a insistat şeful Executivului, care a recunoscut că proiectul încălca dreptul de proprietate al Parohiei „Flămânda”, care ar fi putut da Primăria în judecată. Potrivit primarului, investiţia era abuzivă, nefiind pe domeniul public. „Noi, de făcut investiţia, n-o putem face, dar el trebuie să ceară sprijin, să găsească soluţii. Le-am acordat sprijin şi a băgat centrală termică, am acordat sprijin la toate bisericile să facă ceva. Dacă nu vine şi nu cere, nu pot să mă duc eu la el: domnul preot…”, a conchis primarul, nu înainte de a primi recomandarea de la profesorul Carmen Oprescu de a merge el la preoţi, dacă preoţii nu vin la el, scopul fiind salvarea unui edificiu valoros. 

The most visited gambling websites in The UK