Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Pârtia de schi din zona Lereştiului, posibilă şi nu prea în situl protejat

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 1011

b_400_250_16777215_10_images_2304_partia-de-schi-leresti.jpgUnul dintre susţinătorii proiectului pârtiei de schi din zona Lereştiului, Edmond Negulici, a fost interesat să afle părerea reprezentantului Fundaţiei „Conservation Carpathia” despre investiţia propusă de mai mulţi investitori. Întrebarea i-a fost lansată de omul de afaceri câmpulungean în momentul în care discuţia purtată la Primăria Lereşti, între oamenii fundaţiei şi proprietarii de pădure, a ajuns la subiectul „turism”, în privinţa căruia „Carpathia” are o viziune diferită de cea a investitorilor care urmăresc profitul. Nu mai mult de atât. În schimb, fundaţia urmăreşte ca activităţile umane, inclusiv cele în scop de divertisment, să nu creeze inconveniente florei şi faunei protejate. Diplomat, directorul tehnic Mihai Zotta a afirmat că, teoretic, nu este împotriva pârtiei de schi, dar până nu vede proiectul, nu poate spune mai multe. În schimb, colegul Daniel Bucur, managerul proiectului prin care se urmăreşte întocmirea unui plan de management pentru aria protejată Râul Târgului - Argeşel - Râuşor, a fost mult mai direct: „Pentru comunitate este un lucru bun, dar pentru sit, care este constituit pentru protecţia speciilor şi a habitatelor, n-ar fi un lucru bun.”

„Profitul este legat de zăpadă, nu cred că există constant zăpadă”

Dacă tot s-a invocat din nou sloganul dezvoltării Muscelului prin turism, directorul tehnic al F.C.C., Mihai Zotta, a indicat una dintre cauzele pentru care „suferă” acest sector de activitate în zona de Nord a Argeşului. „În privinţa numărului de turişti, nu putem să promitem noi ceva care se va întâmpla sau nu. Pensiunile care au clienţi au şi această problemă: vin turiştii, mănâncă, beau, se simt bine, fac un grătar, dar n-au suficiente oportunităţi ca să se plimbe. Atunci, trebuie să lucrăm împreună, să creăm trasee, plimbări, că sunt cu căruţe, cu biciclete, cu ce vreţi, observaţii la animale. Dacă turiştii au mai multe atracţii în zonă, o să stea mai mult la pensiuni, că n-o să stea la „Carpathia”.”, a afirmat acesta. 

Un proiect care ar aduce profit Lereştiului şi Câmpulungului, gândit de mai mulţi întreprinzători privaţi, a cărui realizare s-ar putea să fie zădărnicită de amplasarea lui în aria declarată protejată de Ministerul Mediului, este cel al pârtiei de schi. „Dacă se face o pârtie de schi, ce opinie are fundaţia? Se opune? Deranjează buburuzele, fluturii, păsările? O pârtie ar aduce profit întregii comunităţi, Lereşti - Câmpulung. De asta s-a şi făcut drumul.”, a precizat reprezentantul grupului de investitori la dezbaterea de la Lereşti. „Este o problemă sensibilă, nu din cauza fundaţiei. Am încercat să studiem un pic ce se întâmplă în Europa şi, din câte ştiu eu, de exemplu, în Austria, sub 2.000 de metri nu mai susţine niciun finanţator proiecte de creare de pârtii. De ce? Din cauza schimbărilor climatice. Vorbim de schi alpin. Profitul este legat de zăpadă, nu cred că există constant zăpadă. Nu suntem contra.”, i-a răspuns directorul Zotta. 

Este problema investitorilor dacă fac profit sau nu, a replicat Negulici. „Teoretic, nu avem nimic împotriva unui proiect care nu afectează foarte mult zona de care răspundem noi sau proprietăţile noastre. Ce vreţi să faceţi dumneavoastră pe proprietatea care nu este în situl Argeşel nu are nicio relevanţă.”, a continuat dialogul liderul fundaţiei. Problema iniţiatorilor proiectului este că o parte este în sit, moment în care proprietarul de pădure şi-a manifestat nemulţumirea faţă de maniera de constituire a sitului, fără consultarea cetăţenilor, operaţiune care aparţine în totalitate Ministerului Mediului. 

b_400_250_16777215_10_images_2304_partie-leresti.jpgLegat de pârtie, un studiu de evaluare adecvat va stabili dacă pârtia de schi afectează sau nu. „Trebuie să luaţi în considerare că pentru zonă există oportunitatea de a se face schi de tură, care poate să aducă venituri la fel de importante. Problema cu pârtiile, până la urmă, este problema dumneavoastră, se face o investiţie, dacă nu e zăpadă, asta e.”, a mai spus Zotta, completat de Negulici, cum că investiţia ar fi un lucru bun şi pentru sit, pentru că s-ar aduce turism, şi pentru comunitate. Nu şi în opinia specialistului în Arii Protejate, Daniel Bucur, potrivit căruia deranjul provocat în zona alpină, fie numai pe durata iernii, va avea efecte negative. 

Argumentul lui Negulici este şi reabilitarea drumului principal, care străbate comuna Lereşti, până la Cabana Voina, care pentru realizarea acestui deziderat, pârtia de schi, a fost reparat. Stau mărturie că fundaţia este de bună credinţă avizele acordate de „Carpathia” pentru punerea în practică a unui proiect al primarului Marian Toader, care doreşte reabilitarea drumului de la Barajul Râuşor. Reamintim că proiectul de un milion de euro, prin care s-a solicitat susţinere financiară Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 3 Sud Târgovişte, pentru asfaltarea a cinci drumuri de interes local, conturul Barajului Râuşor, pe malul drept, de la coronamentul barajului, până la coada lacului, strada Pahonţu, strada Muşetoiu, strada Ţarină (Cimitirul Eroilor) şi Valea Foii (pe lângă biserică, cu ieşire în DN 73, la staţia TRAFO), a fost pe locul 17 din 50 de proiecte pe Măsura 7.2, fiind eligibil. Toamna trecută, primarul Lereştiului ne spunea că a semnat contractul de finanţare şi că a primit avansul de 500.000 de euro de la CNFIR Târgovişte, fiind la acel moment în stadiul procedurii de achiziţie a proiectării, urmând procedura de achiziţie a lucrărilor de execuţie.

Drumul, care ocoleşte Barajul Râuşor, pe partea dreaptă, până la Voina, are 9 kilometri, dar în proiectul accesat de Primăria Lereşti se va repara doar o treime din el, aproximativ 3,3 kilometri, până la coada lacului, spre Portăreasa. În prezent, calea de acces este distrusă, mai ales că nu a fost în niciun fel întreţinută în cele aproape trei decenii trecute de la Revoluţie.

„Nu este vorba despre dorinţa noastră. Este vorba că se face o procedură legală, pe care o coordonează Ministerul Mediului şi Agenţia de Mediu Argeş, care vor stabili dacă această activitate are impact sau nu.”, a încheiat directorul Zotta.

 

The most visited gambling websites in The UK