Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Încercare eşuată a celor de la „Carpathia” de a captura cel mai periculos urs de la Rucăr

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 673

b_400_250_16777215_10_images_2300_urs-carpatia.jpgUrşii, mistreţii, împuţinarea rezervelor de lemn de foc ca urmare a reducerii exploatării pe proprietăţile Fundaţiei „Conservation Carpathia” şi alte nemulţumiri ale rucărenilor, discutate, pe parcursul întâlnirilor private, de autorităţile locale cu oamenii organizaţiei de protecţia mediului, au constituit subiectul unui dialog purtat într-un cadru oficial între viceprimarul Ion Pârnuţă şi Mihai Zotta, directorul tehnic al fundaţiei. Şi n-a fost rău că s-au abordat, pe lângă munca fundaţiei în zonă, şi doleanţele muscelenilor, întrucât, în acest context, al inconvenientelor resimţite de o parte a localnicilor, cei de la „Carpathia” au avut şansa de a prezenta, suplimentar temelor de discuţie propuse, ce au făcut ei pentru Rucăr şi restul aşezărilor din Nordul Argeşului, în special cele cuprinse în Situl Natura 2000 Râul Târgului - Argeşel - Râuşor. Alocuţiunea secundului lui Ionel Dulamă, care a declanşat riposta directorului tehnic al fundaţiei, a pornit de la una dintre concluziile studiului socio-economic realizat pe suprafaţa aferentă ariei protejate şi anume scăderea accentuată a numărului de locuitori, fenomen valabil la nivelul întregii ţări. Vicele Pârnuţă a dorit ca ascultătorii să înţeleagă că sătenii au pus bocceaua în băţ şi au plecat în lumea largă, nemaiavând ce să exploateze, de când cu intrarea „Carpathia” în rândul proprietarilor de pădure, întrucât fundaţia protejează, nu taie pădurea. În replică, directorul Mihai Zotta a susţinut că nicio exploatare nu a fost oprită în situl Râul Târgului - Argeşel - Râuşor şi, mai mult decât atât, fundaţia şi-a făcut datoria faţă de localnici - ce-i drept, insuficient, după cum a recunoscut - de a le asigura lemnul de foc, datorie care nu revine numai fundaţiei. În plus, în ciuda statutului său de ONG de protecţie a florei şi faunei, „Carpathia” a obţinut aprobarea de a împuşca mistreţi şi de a muta ursul care a băgat în sperieţi Rucărul şi Dâmbovicioara. 

Vicele Pârnuţă: „Animalele au venit peste noi, porcii… peste tot, urşii, să nu mai vorbim! Conservăm pădurile, le facem frumoase, dar noi din ce trăim?”

Reţinând din prezentarea oficialilor Fundaţiei „Conservation Carpathia” tendinţa de scădere a populaţiei în Muscel, reieşită din studiul socio-economic întocmit de o firmă specializată, viceprimarul de la Rucăr a speculat această sensibilitate a României, în general, asociind-o cu dispariţia locurilor de muncă, în special, în domeniul exploatării forestiere. „(…) Oare, de ce-a scăzut populaţia? Sursa de venit a dispărut. De la 20.000 de hectare erau 60.000 de metri cubi de lemn în regim silvic. A dispărut această sursă de venit. Am pus ceva în locul ei? Eu n-am văzut. Până când vor apărea surse de venit, peste zece ani… conştiinţa, la noi, trece prin stomac. Animalele au venit peste noi, porcii… peste tot, urşii, să nu mai vorbim! Dezvoltăm pădurile, le conservăm, le facem frumoase, dar noi din ce trăim? E dreptul dumneavoastră ce faceţi cu pădurea. Sunteţi proprietari, faceţi ce vreţi! Treaba este că a dispărut o sursă de venit pentru zonă. S-au închis fabrici, s-au închis fabrici de mobilă, peste tot. Nu trebuie să stăm numai în lemn. Stăm şi în turism. Dar când vin venituri ca să acopere acest gol? După ce-om ajunge ghetouri, nu mai avem ce face! A apărut pesta porcină. Porcii s-au înmulţit. Sunt turme de porci peste tot. A fost iarna cum a fost, n-au avut ce mânca. Trebuie găsite soluţii, eu asta vreau prin acest plan de management. La câmp, prin A.P.I.A., terenul produce în fiecare an. Pădurea îţi produce o dată la o sută de ani. La o sută de ani o pui în valoare. Cu ce acoperim noi acest gol, mă interesează pe mine! Înlocuirea acestor surse de venit cu altceva. Ca să nu ajungem o zonă părăsită.”, a cerut vicele Ion Pârnuţă, referindu-se la documentul care se va elabora pentru aria protejată Râul Târgului - Argeşel - Râuşor. 

Altă nemulţumire a comunităţii rucărene şi a vecinilor de la Dâmbovicioara constă în atacurile sălbăticiunilor în gospodăriile sătenilor. „Acum, protejăm ursul, protejăm fauna, animalele sălbatice, iar de om uităm. Oamenii au început să plece. Am ajuns la 49.000. Numai pe platforma lui ARO erau 12.000, fără sateliţi. Trebuie să stăm cu capul plecat să vină ghilotina?! Dumneavoastră aţi luat această pădure, sunteţi proprietar, faceţi ce vreţi cu ea. Dar pentru noi era sursa de venit, care venea cu lemn, pe care dumneavoastră n-o mai exploataţi. Noi nu vă afectăm pe dumneavoastră, dar animalele sălbatice ne afectează pe noi. Au fost patru cazuri într-o zi la noi, la Rucăr. Inclusiv eu am avut probleme, cu lumină, cu camere de luat vederi, cu tot şi a venit. Conştiinţa, când e omul flămând, nu se duce la Comisia Europeană să-i spună că e flămândă.”, spunea vicele Pârnuţă, ţinând partea consătenilor care, la început, nu i-au primit pe cei de la „Carpathia” cu pâine şi sare, însă, în decursul anilor, tensiunea s-a mai domolit.  

Directorul tehnic de la „Carpathia”: „O să mai cerem o derogare ca să împuşcăm al doilea exemplar de urs”

De partea cealaltă, directorul tehnic de la „Conservation Carpathia”, Mihai Zotta, a descris, în replica sa la cele imputate de liderul Primăriei Rucăr, acţiunile realizate de fundaţie în sprijinul cetăţenilor. În primul rând, în Situl Natura 2000 nu a fost oprită nicio exploatare forestieră. „Dacă vorbim despre aria protejată, Situl Natura 2000 Râul Târgului - Argeşel - Râuşor, planul de management, conform reglementărilor europene şi naţionale, nu opreşte exploatările. Există îngrijorarea într-un fel… să ştiţi că exploatările pe Râul Târgului  - Argeşel - şi vă putem arăta punctual - sunt zeci şi zeci deodată. Este o situaţie inversă, este o presiune a pădurii pe sit. Vorbind de noi, ca proprietari, într-adevăr, pe proprietăţile deţinute de Fundaţia „Conservation Carpathia” se protejează pădurea. Pe zonele respective nu se mai fac exploatări. Ceea ce încercăm şi, este adevărat, nu am reuşit anul trecut, este să contribuim şi noi cu pădurile care sunt aproape de Rucăr, să încercăm să asigurăm o anumită cantitate de lemn de foc din pădurile noastre.”, a susţinut directorul Zotta. „Am făcut calculele amândoi cât lemn ne trebuie. Nu sunt nici 10%, nici 5%, nici…”, a intervenit viceprimarul Pârnuţă. „N-am reuşit în cursul unui an să asigurăm decât 350, aproape 400 de metri cubi, atât am putut.”, a precizat directorul tehnic al F.C.C. „Până la 15.000…”, a adăugat vicele de la Rucăr.

Însă nu pădurile fundaţiei trebuie să acopere necesarul de combustibil solid. „Noi, benevol, din pădurile de lângă sat, încercăm să asigurăm lemne de foc şi la un preţ mai scăzut decât alţii.”, a continuat prezentarea directorului Zotta, care s-a referit mai departe la jivinele care i-au băgat în boală pe localnici. „Fondul 22 Rucăr, care afectează şi localnicii cu terenurile în zona Rucăr, este în administrarea Ocolului Silvic „Carpathia”, care este din grupul nostru, din decembrie, anul trecut. Până în decembrie, timp de doi ani, s-a aflat, într-o perioadă tranzitorie, la Direcţia Silvică Argeş. Pagubele nu putem spune că au apărut de acum. Când am preluat noi fondul, erau deja sute de hectare afectate de mistreţi din toamna anului trecut. Nu e nici vina Direcţiei Silvice. Pentru că în pădure n-a fost fructificaţie la fag, anul trecut. Şi sigur că mistreţii, neavând ce mânca, au venit în sat şi acum s-au şi învăţat. Din decembrie, de când am preluat, deşi suntem sub umbrela unei organizaţii de mediu, am împuşcat o serie de mistreţi, atât cât am putut. Anul acesta, am continuat şi o facem nu pentru trofeu şi numai lângă grădinile oamenilor, acolo unde fac probleme. Chiar azi noapte, a reuşit un coleg să împuşte un mistreţ. Sigur, este o problemă destul de grea. Am dat hrană complementară cât am putut, ca să evităm probleme şi mai mari. Nu reuşim neapărat în câteva luni. Am încercat să compensăm şi să plătim într-un sistem privat, direct, proprietarii de păşuni care au avut probleme cu mistreţii, având în vedere că sistemul oficial de plată este unul greoi şi, de multe ori, proprietarii nu primesc nimic sau mai nimic. Toate aceste lucruri sunt în derulare. Legat de urs, la fel, am obţinut o derogare de la Ministerul Mediului, ca să relocăm exemplarul de urs despre care se presupune că ridică cele mai mari probleme, dar probabil că sunt mai mulţi. (Trei, a completat Pârnuţă). De două săptămâni, este instalată o cuşcă. Într-o noapte, a venit, a intrat pe jumătate în cuşcă, a reuşit să ia cu laba nada şi cuşca s-a declanşat, l-a speriat şi a plecat. Continuăm acţiunile cât putem. O să mai cerem o derogare ca să împuşcăm al doilea exemplar de urs, dar toate acestea se derulează conform procedurilor legale şi, faţă de ce s-a derulat până acum, v-aţi convins şi dumneavoastră, noapte de noapte, băieţii sunt în teren. Încercăm să facem tot posibilul.”, a descris, pe scurt, directorul tehnic cele mai recente acţiuni ale fundaţiei în beneficiul localnicilor.    

„Zeci de mii de metri cubi se exploatează anual şi este de văzut de ce nu rămâne măcar lemnul de foc în comunitate” 

Pârnuţă, însă, s-a întors la oful său: „Luaţi locuinţele, ca să vedeţi în aceste localităţi câte sunt goale. La anul în ce situaţie vom fi?” „Noi nu putem interveni - a replicat directorul Zotta - în modul în care îşi gestionează resursa de masă lemnoasă, pe care o exploatează din sit, diverse entităţi, că sunt obşti, persoane fizice, ocoale silvice care le administrează ş.a.m.d. Dacă vorbim deschis, trebuie să ne punem un pic problema şi cum se valorifică masa lemnoasă. Totuşi, pe situl Râul Târgului - Argeşel - Râuşor, sunt zeci de mii de metri cubi, poate, care se exploatează anual şi este de văzut de ce nu rămâne măcar lemnul de foc în comunitatea locală. Aici nu putem interveni, e dreptul proprietarilor, al administratorilor.” Mihai Zotta le-a sugerat autorităţilor locale să aibă o întâlnire şi cu exploatatorii de la care să obţină răspunsuri.

Nu rămâne nici lemnul de foc, pentru că îl ducem la turci, a recunoscut reprezentantul Primăriei, care şi-a descărcat supărarea pe cei de la „Carpathia”, deşi o mare parte a vinei, poate, cea mai mare parte a vinei, o au oamenii locului cu afaceri în domeniu. „Pe proprietatea privată nu poate să comande nici Primăria, nu puteţi comanda nici dumneavoastră.”, a afirmat viceprimarul, la sugestia directorului tehnic al F.C.C. de a purta o discuţie şi cu afaceriştii în domeniul exploatării lemnului. „Dar aş vrea ca planul de management să fie de folos oamenilor. Ţinem urs, ţinem râs, ţinem ce vreţi dumneavoastră, păsări, zglăvoci, dar să se vadă în stomacul omului de rând.”, a conchis viceprimarul Pârnuţă. Magda 

The most visited gambling websites in The UK