Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Izlazurile Câmpulungului intră la apă. Încă se fac retrocedări

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 596

b_400_250_16777215_10_images_2282_izlazurile-campulungului.jpgPăşunea Mărcuşului a fost revendicată şi câştigată de Biserică   

Formalitatea anuală îndeplinită de aleşii municipali, care, la mijlocul primăverii, aprobă taxele de păşunat impuse puţinilor câmpulungeni posesori de animale, în schimbul permisiunii de a le scoate la păscut pe izlazurile municipale, a scos la iveală pierderea unuia dintre imaşurile Câmpulungului. S-a retrocedat, susţine secretarul Nicolae Ghinea, Bisericii, care l-a revendicat şi l-a câştigat. Şi nu este singura pagubă suferită de municipalitate, după cum au constatat consilierii opoziţiei, care s-au pus pe analizat suprafeţele din hotărârile de Consiliu din anii trecuţi, prin comparaţie cu ceea ce se mai găseşte în prezent în „zestrea” funciară a Câmpulungului. Izlazurile Loturi şi Valea Unchiaşului au fost concesionate, în timp ce păşunea din Valea Româneştilor a înregistrat o diminuare cu 1,5 hectare, micşorându-se de la 5 hectare la 3,5 hectare. Iar cele două hectare deţinute în Mărcuş au fost transferate proprietarei de drept, Biserica „Sfântul Gheorghe”. Toate diferenţele pe minus, susţine juristul nr.1 al Câmpulungului, reprezintă suprafeţe revenite vechilor proprietari sau moştenitorilor acestora. Cu excepţia terenurilor destinate păstoritului, din ce în ce mai reduse, consilierii municipali n-au mai avut alte obiecţii. Exceptând situaţia unor cetăţeni care îşi lasă porcii să zburde pe câmpurile publice cu iarbă proaspătă, cu riscul de a produce stricăciuni. Se întâmplă pe izlazul Loturi, unde, susţine Executivul Primăriei, nu mai este treaba Câmpulungului că godacii se bucură, laolaltă cu cornutele vecinilor de la Schitu Goleşti, de verdeaţa primăverii. Asta pentru că Loturile au fost concesionate de mai mulţi ani unei asociaţii de crescători de animale din comuna alăturată şi e treaba ei să întreţină locul impecabil.                              

Izlazurile municipale se micşorează ca urmare a retrocedărilor, care continuă şi în zilele noastre                     

Ca în fiecare an, la sfârşitul lunii aprilie, aleşii aprobă organizarea păşunatului pe terenurile Câmpulungului cu această destinaţie. Care nu mai sunt decât trei, faţă de ceilalţi ani: 14 hectare în Grui, 8 hectare în Comăneşti şi 3,5 hectare în Valea Româneştilor, care, până acum câţiva ani, erau 5, după cum am precizat la început. Până anul trecut, era la dispoziţia câmpulungenilor care mai au în bătătură o vacă, o capră, o oaie şi izlazul Mărcuş, cu o suprafaţă de două hectare, care a deschis schimbul de replici între grupul liberal şi secretarul Nicolae Ghinea, care l-a înlocuit pe primarul Liviu Ţâroiu, aflat în concediu la sfârşitul lunii aprilie. „Am o curiozitate. M-am uitat pe materiale şi pe hotărâri din anii precedenţi şi nu mai apar aceleaşi suprafeţe. A dispărut izlazul din Mărcuş.”, a constatat şeful opoziţiei liberale, lămurit de liderul Secretariatului Primăriei că: „Este al Bisericii, l-a revendicat, l-a câştigat.” „Şi la restul apar nişte diferenţe de suprafeţe. La Gruiului şi la Valea Româneştilor.”, a continuat David. „Au fost suprafeţe revendicate de proprietari.”, a replicat Ghinea. 

După ce a aflat argumentele celui mai vechi consilier juridic de la Primăria Câmpulung, consilierul local a atins subiectul retrocedărilor, în special, de izlazuri la conferinţa de presă a partidului, unde a spus ce n-a spus cu o zi înainte, la şedinţa de Consiliu: „Noi avem suspiciunea că au dispărut nişte suprafeţe din izlazurile Câmpulungului, o suprafaţă de 2.000 metri, pe care n-am mai regăsit-o la Valea Româneştilor, 2,2 hectare la Mărcuş, despre care ni s-a spus că a fost dată Bisericii. Şi în Grui, de la 19 hectare, mai sunt 14 hectare de teren.”

Revenind la dezbaterea aleşilor municipali, de la sfârşitul lunii aprilie, dacă tot se discuta despre pământuri care au ajuns la stăpânitorii din vechime, şeful grupului PNL din Consiliul Local şi-a manifestat o curiozitate: dacă Primăria Câmpulung mai are vreun pic de pădure. „Niciodată n-am avut, a precizat Ghinea. Pădurea a fost toată la Silvic şi, când s-a făcut reconstituirea, Silvicul ne-a predat-o nouă şi noi am dat-o oamenilor.” „În speţă, cea din Mărcuş.”, a adăugat cel care a provocat discuţia. „Am avut şi-n Mărcuş, şi-n Valea Româneştilor, am avut şi la Castel, şi peste tot.”, a închis chestiunea proprietăţii asupra fondului forestier, care, potrivit zicerilor secretarului, nu a aparţinut nicicând Câmpulungului.    

Porcii ba să fie scoşi, ba să fie păstraţi în regulamentul de păşunat

Pentru cei interesaţi de această categorie de taxe, cuantumul lor rămâne neschimbat faţă de anul trecut: bovine adulte, cabaline - 35 lei/cap; tineret bovin - 25 lei/cap; ovine, caprine, porcine - 5 lei/cap. Porcinele fiind noutatea anului 2018. Ghinea a motivat inserarea „porcilor” în material, prin faptul că şi „leguma” preferată a românului îşi rotunjeşte formele pe izlazul din Loturi. Iar dacă locuitorii din Loturi dau drumul râmătorilor pe păşunea publică, ei de ce n-ar plăti taxă? „Dar Loturile nu le mai avem.”, i-a amintit David secretarului. „Dar îl aveam.”, a rememorat vremuri trecute Ghinea, căci sunt nişte anişori de când cele 19 hectare din domeniul public al Câmpulungului se află la dispoziţia crescătorilor de animale din Schitu Goleşti, grupaţi în asociaţia care a luat în chirie generoasa suprafaţă. 

De altfel, în luna martie a acestui an, consilierii municipali au fost de acord cu prelungirea termenului contractului din 13 mai 2011, încheiat între Asociaţia Utilizatorilor de Păşuni Comunale şi a Crescătorilor de Animale Schitu Goleşti şi Municipiul Câmpulung. La expirarea duratei iniţiale, de cinci ani,  în 2016, colaborarea a fost extinsă până în acest an, căci astfel prevedea înţelegerea părţilor: posibilitatea prelungirii, prin act adiţional, cu jumătate din durata sa iniţială. Adică doi ani şi jumătate. Întrucât actul adiţional încheiat în 2016 nu acoperea întreg anul 2018, riscând să piardă subvenţia de la APIA, asociaţia din Schitu Goleşti a depus o adresă la Primărie şi a solicitat mărirea duratei de folosinţă a păşunii până la 31 decembrie 2018. Ca o paranteză, municipalitatea a concesionat şi izlazul Valea Grajdului (Valea Unchiaşului), care depăşeşte mult Loturile ca suprafaţă, având 39 de hectare, după cum menţionează hotărârile Consiliului Local, care conţineau altădată cinci păşuni, nu trei, la câte s-a ajuns în prezent. 

Cum Loturile sunt adjudecate de crescătorii de animale din localitatea vecină, aleşii câmpulungeni au solicitat Secretariatului să scoată porcii din norma locală. Asta ca să nu-i încurajeze pe orăşenii care ţin la friptura bio, obţinută din râtanul crescut cu mâna lor, să-l lase să se manifeste în voie pe domeniul public. „Se trezesc unii să scoată porcii, zicând că se încadrează în regulament.”, şi-a justificat Ionel State cererea de a elimina porcinele dintre beneficiarii ierbii verzi de acasă. „Ştii unde mai ies? În Grui. Mai sus de casa lui mata. Le dau drumul porcilor şi-i bagă în pădure.”, i-a venit secretarului în minte una dintre zonele colindate de guiţătoare. „Ăia sunt mistreţi!”, l-a contrazis Bogdan David pe Ghinea, care se referea la casa pe care consilierul local PNL şi-o ridică pe strada Gruiului. 

Sesizând că sunt amenzi pentru „păşunatul porcilor” în valoare de 100 de lei de dobitoc prins slobod pe proprietatea publică, liberalii s-au răzgândit în privinţa tăierii lui „Ghiţă” din regulament. Ce i-a făcut să se răzgândească? Agerimea Poliţiei Locale, ai cărei agenţi pândesc orice corn, orice copită, orice coadă intrată fie şi cu umbra pe domeniul public, pentru a atinge norma de amenzi, musai a fi respectată, dacă vor salarii la nivelul militarilor plecaţi în teatrele de război. „Încasăm bani cu Poliţia Locală în draci! Lăsăm porcii (n.r. în regulament), că sunt mulţi.”, a rectificat Ionel State propunerea colegului de scoatere a sintagmei „păşunatul porcilor” din ansamblul de norme locale. „Să luaţi taxă şi pentru cei desenaţi.”, a glumit serios un ales, cu referire la „arta” de pe zidurile imobilelor, pe care comunitarii se fac că n-o văd. 

 

Taxele de gloabă rămân la fel

Hotărârea proaspăt votată, o actualizare a celei de anul trecut, prevede că „toţi deţinătorii de animale, ce le vor învoi la păşunat, sunt obligaţi să execute trei zile de muncă/cap de vită, pentru curăţirea şi întreţinerea izlazului. În caz de neexecutare, se vor încasa 10 lei/zi neexecutată. Se stabileşte perioada de păşunat: 16 mai - 31 octombrie 2018. Pentru animalele achiziţionate după 16 mai 2018, taxa va fi încasată înainte de scoaterea animalelor la păşunat. Animalele care pasc pe izlazurile municipiului trebuie să poarte crotal. Păşunatul fără drept se va sancţiona cu taxe de gloabă: =bovine, cabaline, porcine - 100 lei/cap; =tineret bovin şi cabalin - 50 lei/cap; =ovine, caprine - 30 lei/cap. Păşunatul fără drept reprezintă: păşunatul cu animale neînregistrate în Registrul Agricol ori fără crotal; păşunatul cu animale pentru care nu s-a plătit taxa de păşunat; păşunatul în alte locuri decât cele stabilite; păşunatul cu animale pentru care nu există certificat sanitar-veterinar, care să ateste starea de sănătate corespunzătoare; păşunatul în perioada interzisă.”

The most visited gambling websites in The UK