Menu
TRAFIC

Conţopiştii hrăpăreţi, de grija salariilor, nu se îndură să scoată nici morţii de la gunoi

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 1343

b_400_250_16777215_10_images_2273_contopistii-hraparet.jpgLiviu Ţâroiu s-a „lepădat” public de metodele de constrângere practicate la casieria Primăriei Câmpulung, unde disperarea bugetărimii de a-şi asigura salariile grase capătă dimensiuni groteşti. Probabil că mulţi dintre dumneavoastră vă regăsiţi în situaţia descrisă în acest articol, o demonstraţie amară de rapacitate funcţionărească comisă asupra buzunarelor contribuabililor, strânşi cu uşa să plătească, odată cu impozitele pe casă, teren şi maşină, şi taxa la gunoi. Un abuz pe care cetăţenii păţiţi nu trebuie să se codească să-l reclame. Mai cu seamă că primarul cere - sperăm, nu de faţadă - reclamaţii. Dar dacă întâiul om al urbei este copleşit de dezvoltarea Câmpulungului şi n-are timp să vă asculte, uşile redacţiei noastre sunt deschise celor care au experimentat la ghişeu cerinţa incorectă a plăţii cumulate a dărilor clasice şi a serviciului de salubritate. Înghesuit, la şedinţa de Consiliu Local din 29 martie 2018, cu subiectul care accentuează lăcomia şi insensibilitatea slujbaşilor statului, primarul Ţâroiu a jucat cartea neştiinţei a ceea ce se întâmplă la subsolul care „produce” bani. Ba chiar cu un ton teatral le-a cerut liberalilor, martori, pe când stăteau la coadă la Taxe şi Impozite, ai scenelor compromiţătoare, să-i aducă oameni care să dea pe faţă excesul de zel al perceptorilor publici. Actele samavolnice de la casieria Primăriei n-au fost singurele sesizări la adresa unei activităţi scurtcircuitate de deficienţe, aşa cum este încasarea taxei de gunoi, transferată de la Financiar Urban la municipalitate, graţie zorului autorităţilor de a-i asigura veniturile operatorului piteştean, care o cam „zbârcise”, după ce Edilul a despărţit apa de gunoi, pe factura emisă de societatea Consiliului Local. Inclusiv ridicarea conţinutului tomberoanelor scârţâie, mărturie fiind platformele ghenelor cufundate în mizerie. 

Funcţionarii hulpavi nu se îndură să scoată de la plata gunoiului nici măcar apartamentele ai căror proprietari au murit

Chestiunea urât mirositoare a gunoiului a ocupat bună parte a secţiunii „diverse” a întrunirii ordinare a Legislativului municipal de la sfârşitul lunii martie. Practic, temele ridicate de aleşi au dublat durata ordinii de zi, epuizate în mai puţin de o oră şi un sfert. Cap de afiş: gunoiul şi preţul său, de care câmpulungenii îndreptăţiţi să nu plătească vor să scape. Cum sunt cei plecaţi în afară sau, mai grav, cei plecaţi în lumea de dincolo. Asta pentru că Primăria are o regulă „beton”: cel puţin o persoană per apartament trebuie să fie plătitoare de gunoi. Chiar dacă nu produce! Potrivit logicii autorilor regulamentului, prezentate prin vocea lui Liviu Ţâroiu, concetăţeanul care munceşte în străinătate tot vine o dată pe an acasă. Timp în care face gunoi. Chit că gunoiul său, produs două-trei săptămâni, cât ţine concediul în România, nu poate fi comparat cu cel generat de o persoană cu domiciliul „full-time” în municipiu, plăteşte fără deosebire. Nu mai vorbim despre răposaţi, ai căror urmaşi s-au rupt de locurile natale, dar, cu toate acestea, au datoria, ca moştenitori, să achite contravaloarea salubrităţii pentru casa părintească nelocuită. 

O aberaţie ivită în anul experimental cu taxă la Primărie, pe care instituţia nu dă în clocot s-o corecteze, mai cu seamă că este cu 313.000 lei pe minus, faţă de cât a convenit să verse în conturile Financiar Urban. Contractul cu firma de salubritate a fost încheiat pentru o sumă de 2.028.000 lei, pe care administraţia publică i-o plătea lui Gheorghe Văsâi, pentru cei 22.500 de abonaţi, acceptaţi de Liviu Ţâroiu ca fiind generatori de gunoi. Peste 20 de miliarde, în banii vechi, indiferent cât reuşea Primăria să colecteze de la populaţie. Şi a reuşit, după cum am precizat mai înainte, cu 313.000 lei mai puţin, adică 1.715.000 lei, sumă corespondentă obligaţiei a 3.477 de cetăţeni, fie nedeclaraţi, fie restanţieri. 

Revenind la „oile” şedinţei din 29 martie 2018, cauza orăşenilor care au părăsit Câmpulungul, prin urmare, nu datorează nimic pentru gunoi, a fost pledată de Sergiu Cicu. Acesta şi-a susţinut propunerea de revizuire a regulamentului, referitor la aceste cazuri speciale, cu un exemplu concret. Un cetăţean pe nume Deaconu l-a rugat să-i prezinte doleanţa în faţa autorităţii executive. Apartamentul din cartierul Flămânda, de la etajul III al blocului 2, a rămas nefolosit, după ce mama sa a decedat în 2011. De atunci şi până la sfârşitul anului 2016, cât serviciul se plătea la Edilul şi, pentru o jumătate de an, înainte de „marea” schimbare, la Financiar Urban, bărbatul a fost scutit de plată pentru locuinţa pustie şi „neproducătoare” de gunoi. Din 2017, însă, i s-a impus obligaţia absurdă, în condiţiile în care nimeni din familia sa nu contribuie la cantitatea ridicată de maşina firmei din Flămânda. „Nu mai există nimic acolo, apartamentul este gol-goluţ. Nu locuieşte efectiv acolo. Este o aberaţie. Şi sunt multe cazuri de acest gen. Este ca şi cum eu mă duc la Piteşti, îmi iau o plăcintă şi un suc, arunc resturile la gunoi şi vine ăla la coşul de gunoi: „Stai aşa, plăteşte taxă!” Sunt chestii de care cetăţenii au nevoie. Trebuie să existe excepţii.”, i-a cerut Cicu primarului, care imediat a sărit la colegul de la ALDE că exagerează. 

O regulă stupidă: e musai să fie un plătitor pe locuinţă. Chiar dacă este goală!  

A recunoscut, totuşi, existenţa cererii cetăţeanului, căruia urmează să i se dea un răspuns. Dar, dacă sunt mai multe cazuri, după cum a reclamat directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, nu sunt cunoscute Primăriei. Alta susţinea la dezbaterea bugetului local, de la începutul lunii februarie, ca răspuns la plângerea şefului Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor, unde, de asemenea, ajung astfel de sesizări. La acel moment, Ion Ciculescu îl anunţa pe Liviu Ţâroiu că a primit petiţii de la proprietari de case, în special, care nu mai stau în ele şi care au făcut cerere să fie scutiţi de taxă. Un exemplu cu care şeful APC Câmpulung şi-a argumentat cerinţa este cel al lui Alin Alexandru Enache, plecat de 15 ani din ţară. În februarie 2017, i-a murit bunica, singura care locuia în casă. Pentru 2017, nepotul şi-a îndeplinit „obligaţia”, dar a cerut ca, din 2018, să fie scos de la gunoi, de vreme ce casa este goală. „Nu este singurul exemplu, spunea, acum două luni, primarul. Sunt mai mulţi, numai că dânşii sunt şi la bloc, şi la case particulare. Regulamentul pe care îl avem este foarte clar: plăteşte cel puţin o persoană pe an. O să încercăm să aducem la cunoştinţa Consiliului Local o îmbunătăţire a lui. Dar, totuşi, el vine la Câmpulung şi produce gunoi. Nu cred că nu vine. După aceea să ne spună ce face cu acea casă, căci dacă le avem pe toate goale… Poate ne-o donează nouă.”

Ne îndoim teribil că Primăria merită gesturi filantropice şi nici nu are de ce să se aleagă cu casele cetăţenilor plecaţi peste graniţe, pentru o viaţă decentă. În schimb, oamenii care şi-au lăsat gospodăriile nelocuite sunt cei care trebuie să beneficieze, nu de clemenţa edililor, ci de dreptul lor de a nu plăti ce nu datorează. Aşa cum se întâmplă la apă, gaz şi curent. Plăteşti cât indică contorul. 

Aşadar, Ţâroiu ştia, conform zicerilor sale, din februarie, chiar mai înainte, că sunt suficient de mulţi cetăţeni în situaţia celui prezentat de Sergiu Cicu, pentru care se impune corectarea regulamentului de taxare. Ce le-o fi luând atâta să-l modifice… Noi ştim de ce le ia atâta, fiind în joc nişte bănuţi care se pierd, în afara celor 3 miliarde de lei vechi, pagubă la buget. 

Cetăţenii, strânşi cu uşa să plătească taxa de gunoi odată cu restul impozitelor  

Că n-au interes să-i scoată pe cei îndreptăţiţi, vii sau morţi, de la plata gunoiului o demonstrează incorectitudinea, ca să nu spunem ilegalitatea consumată la casieria instituţiei, unde contribuabilii au fost condiţionaţi, cel puţin până la şedinţa din 29 martie 2018, să achite taxa de gunoi odată cu impozitul pe apartament şi maşină. Liberalul Ionel State s-a declarat martor al impunerii acestei condiţii care înfrânge legea. „În momentul în care vin cetăţenii să-şi plătească impozitul, li se spune: „Nu ţi-ai plătit gunoiul! Trebuie să-ţi plăteşti şi gunoiul!” „Domnule, nu stau, este apartamentul gol, stau în Piteşti.” „Nu-mi plăteşti gunoiul, nu-ţi iau impozit.”, a descris Ionel State dialogul de la ghişeu. 

„Nu cred aşa ceva!”, a fost încercarea eşuată a primarului de a nega practica de la Taxe şi Impozite. „Fantastic, domnule!, a sărit State. Vreţi să vă duc omul?! Am asistat acolo, când mi-am plătit eu impozitul, când le spunea celorlalţi!” „Cer gunoiul cu acordul dumneavoastră!”, a turnat gaz pe foc Bogdan David. „Nu este adevărat! Faceţi o acuzaţie care nu este corectă! Dacă-mi aduci un funcţionar căruia eu, Liviu Ţâroiu, să-i fi spus: dacă nu plăteşte gunoiul…” „Are curaj vreunul să spună ceva?!”, a anticipat corect Lucian Ionescu faptul că niciun subaltern nu-şi va turna şeful, ca să iasă din culpă. „Eu am spus o singură treabă. Impozitul pe clădire, pe teren, pe auto nu se condiţionează de absolut nimic.”, a căutat primarul să scurteze evoluţia discuţiei pe un subiect revoltător. Credeţi ce doriţi şi pe cine doriţi. 

 

The most visited gambling websites in The UK