Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Cheltuiala cu salariile conţopiştilor din Primărie a atins un record periculos: 61%

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 2856

b_400_250_16777215_10_images_2258_taroiu-cheltuieli.jpgLuând în calcul şi indemnizaţiile persoanelor cu handicap, procentul ajunge la 74%

Cât reprezintă cheltuiala de personal a Primăriei Câmpulung, în anul 2018, după „stabilirea” salariilor majorate cu sume variind între 30 şi 54%, de la 1 ianuarie, n-am putea preciza cu certitudine, procentul variind în funcţie de culoarea politică şi interesul celui care face calculele. La dezbaterea publică a bugetului local pe acest an, acţiune consumată vineri, 9 februarie 2018, în prezenţa a 42 de participanţi, dintre care 9 ziarişti şi doar 5 câmpulungeni care n-aveau treabă cu Primăria, Liviu Ţâroiu a anunţat ca pe un triumf că ponderea salariilor cântăreşte „doar” 37%. Cântăreşte chiar mai puţin în graficul economistei şefe Violeta Iarca, căreia socoteala i-a dat un modest 23,14%. Cum a obţinut un consum salarial atât de mic, încât s-ar mai putea mări o dată chenzinele conţopiştilor din Primărie pe parcursul acestui an, de vreme ce risipa e ca inexistentă? Calculele şefei Direcţiei Economice au raportat cheltuiala salarială, care se cifrează la 16.959.800 lei la totalul cheltuielilor Primăriei în acest an, care au fost estimate la 73.293.890 lei. Normal că, dacă autorităţile au angrenat o sumă atât de importantă în cheltuielile propuse în 2018 - cu investiţii, cu bunuri şi servicii, cu ajutoare, cu dobânzi şi datoria publică, cu proiectele finanţare din fonduri externe, cu subvenţii, cu rambursări de credite ş.a.m.d. -, costurile cu salariile se pierd într-un umil procent de 23,14%. Admirabilă manevra celor care au făcut calculele de a bagateliza valoarea alocată lefurilor scandaloase, care trebuie raportate nu la totalul cheltuielilor, ci la totalul veniturilor proprii, aşa cum se întâmplă într-o familie sau într-o firmă. Îţi drămuieşti pe cei dai banii în funcţie de cât câştigi. Aşa şi la Primărie, care şi-a propus, în 2018, venituri proprii, de 27.784.000 lei. Or dacă raportăm cele 16.959.800 lei apreciate că vor intra în remuneraţiile angajaţilor instituţiei, costurile cu salariaţii se duc la 61%. Procent mult mai apropiat de adevăr decât fanteziile servite public. Cât despre cei 37% livraţi de Liviu Ţâroiu… cu siguranţă, acesta s-a aflat într-o eroare, confundând cheltuiala de personal cu veniturile proprii ale Primăriei, care ajung, în prognoza Economicului, la 37,91%.

Cheltuială totală cu salariile de 16.959.800 lei, în condiţiile unui total al veniturilor proprii de 27.784.000 lei

Dezbaterea bugetului local cu cetăţenii s-a dovedit un rateu, care l-a pus pe Liviu Ţâroiu într-o postură jenantă, nereuşind să stârnească interesul decât unei mâini de cetăţeni. Cinci la număr. Restul până la 42, câţi s-au aflat în sală, au fost jurnalişti, angajaţi ai instituţiei, consilieri locali, câţiva reprezentanţi ai şcolilor şi un afacerist interesat de lucrările Primăriei. Înainte de a se ajunge la această etapă obligatorie, prezentarea publică a proiectului de buget şi discutarea lui cu cetăţenii, legea impune afişarea documentelor la sediul şi pe portalul instituţiei. Parcă pentru a-i încurca în hăţişul de cifre înşirate pe 43 de pagini, numai bugetul Primăriei, lăsând la o parte propunerile de investiţii, nevoile şi planurile instituţiilor subordonate, s-a lucrat şi postat în spaţiul public o documentaţie excesiv de stufoasă, dificil de studiat. 

Totuşi, pentru acţiunea de vineri, care risca să se întindă şi pe durata nopţii, dacă directoarea Iarca citea 43 de pagini, nemaipunând la socoteală şi expozeul lui Liviu Ţâroiu, „maculatura” a fost sintetizată într-o informare mai facilă, din care lipsea… cheltuiala de personal totală! Şi, cel mai important, raportată la veniturile proprii, aşa cum este normal. Această carenţă a fost reclamată de unul dintre opozanţi şi la faţa locului, însă primarul a sărit să-l contrazică, deşi n-avea dreptate. Din rezumatul Violetei Iarca chiar lipsea suma totală estimată că va intra în retribuţiile funcţionărimii din Primărie. Cheltuielile de personal le-au fost prezentate celor interesaţi defalcat, pe domenii de activitate: 

8Autorităţi executive: 5.123.000 lei; 

  • Poliţie Locală + Protecţie Civilă: 2.227.000 lei;
  • Învăţământ: 150.000 lei;
  • Sănătate (medici şcolari + mediator sanitar): 1.038.000 lei;
  • Cultură, Recreere, Religie: 2.276.800 lei (Seră - 1.902.000 lei; Bibliotecă - 374.800 lei);
  • Asigurări şi Asistenţă Socială:
  • Aparat propriu: 896.000 lei;
  • Asistenţi personali: 1.800.000 lei; 
  • Protecţia Mediului: 905.000 lei; 
  • Transporturi: 2.544.000 lei. 

Adunând toate aceste sume reprezentând bani de salarii reiese, într-adevăr, cheltuiala de personal pe care o regăsim în proiectul de buget expus pe site-ul Primăriei, 16.959.800 lei. Care, repetăm, raportată la veniturile proprii planificate a fi încasate în cursul acestui an, de 27.784.000 lei, conduc la o pondere de 61% a salariilor! Foarte mult, comparativ cu anii precedenţi, cât totalul lefurilor se situa la un sfert din bugetul anului, nicidecum să atingă un asemenea prag nedorit. Ca să nu spunem periculos pentru dezvoltarea municipiului, care va sta în economiile făcute de Călin Andrei, banii care vin de la Ministerul Dezvoltării şi cei de la Uniunea Europeană, pentru proiectele cu defavorizaţii şi zonele marginalizate. 

Liberalii au lansat „bomba” la dezbaterea publică a bugetului că, după calculele lor, procentul cu salariile este şi mai mare: 73,9% şi că vor demonstra acest lucru la şedinţa de vineri, când se va aproba bugetul. Subtil, Ţâroiu a fost avertizat să vină mai pregătit cu explicaţiile pe marginea procentului cu salariile, mai cu seamă că are nevoie la vot de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Adevărul este că, luând în calcul şi indemnizaţiile persoanelor cu handicap, tot cheltuială de personal, în valoare de 3.574.000 lei, totalul saltă la 20.533.800 lei, iar procentul, la 74%.           

O altă critică pe care o aducem proiectului de buget născut în cadrul parteneriatului Violeta Iarca - Gheorghiţa Nestor este că, faţă de anii trecuţi, când concentrarea datelor îl făcea incomparabil mai uşor de studiat şi de înţeles, este că lipsesc două informaţii esenţiale: estimarea şi realizarea pe 2017, ca să ştie şi cetăţenii interesaţi să facă o comparaţie între ce a fost şi ce va fi la ce execuţie se raportează previziunile pe 2018. 

The most visited gambling websites in The UK