Menu
TRAFIC

Drumul agricol, fisurat din cauza maşinilor de mare tonaj

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 732

b_400_250_16777215_10_images_2251_Clipboard07.jpgÎntr-un top al celor mai discutate subiecte cu care componenţii Consiliului Local Godeni se prezintă la întrunirile lunare, drumurile şi chestiunile adiacente, podeţe, rigole, şanţuri, reprezintă, cu siguranţă, tema numărul 1. Ca peste tot în Muscel, administraţia locală a intervenit, în măsura fondurilor colectate la buget sau atrase din surse externe, să pună la punct infrastructura rutieră a comunei, însă mai sunt zone ai căror locuitori aşteaptă reparaţii de esenţă. Dacă analizăm secţiunea „Diverse” a şedinţelor de Legislativ, cu ajutorul proceselor-verbale, care rezumă dezbaterile în plen, în ultimele şase luni, n-a fost reuniune a aleşilor fără starea drumurilor pe agenda de lucru. În această relatare vom prezenta câteva dintre luările de poziţie ale membrilor Consiliului Local, care au adus în forul legislativ doleanţe ale consătenilor interesaţi să-şi vadă strada reparată. 

„Drumul agricol este plin de gropi, au tăiat asfaltul. O să sesizez modul de execuţie şi că nu s-a respectat proiectul”

Drumul Condicaru era, la sfârşitul verii, una dintre căile de acces de pe cuprinsul localităţii care necesitau intervenţii de îmbunătăţire. Deficienţa le-a fost sesizată reprezentanţilor administraţiei publice locale de către consilierul Ion Tănase, care, la acel moment, a primit asigurări de mobilizare, în sensul de a îndrepta acest motiv de nemulţumire a oamenilor. Ceva-ceva se întreprinsese, adică piatra fusese dusă în zonă, numai că acolo a rămas. Şi pe Gorgane este drumul rău, a adăugat Constantin Costea. De piatră era nevoie şi în satul Malu, nevoie despre care primarul Ion Pădureanu spunea că este ca şi rezolvată. Doar să i se comunice unde trebuie şi va fi adus materialul menit să remedieze stricăciunile cauzate de precipitaţii. Nu numai arterele nemodernizate au generat îngrijorări în rândul administratorilor domeniului public, ci şi cele aflate într-o condiţie mulţumitoare. Aşa cum este strada Marghitoi, care, vara trecută, figura în calendarul de lucrări al Primăriei cu o investiţie de înlocuire a conductei de apă, inclusiv pe străzi pe care fusese schimbată de curând. Cazul străzii Marghitoi, care, potrivit lui Tudor Pătrana, după ce că era îngustă, suferea prin tăierea asfaltului. Din păcate, pentru autorităţi şi cetăţeni, altă soluţie nu exista pentru punerea în aplicare a obiectivului privitor la reţeaua de utilităţi. „Conform proiectului, ţevile noi şi cele existente trebuie să aibă aceeaşi dimensiune şi, dacă nu corespund, se vor schimba.”, a explicat primarul Ion Pădureanu necesitatea întreprinderii lucrării, cu disconfortul aferent oricărui şantier. 

Pentru drumul din dreptul localnicului Buturică, despre care s-a interesat la conducătorii localităţii Laurenţiu Soare, erau luate în calcul două soluţii. Dacă se freza, exista posibilitatea aşternerii unui covor asfaltic, dacă nu, se turna piatră. „Drumul agricol este plin de gropi - a intervenit Ion Aldea -, au tăiat asfaltul. O să sesizez modul de execuţie şi faptul că nu s-a respectat proiectul.” Şeful Executivului a anunţat că nu făcea recepţia până când nu era totul în regulă. Firma fusese chemată şi rămăsese să întreprindă reparaţiile solicitate. Iar la Malu, spunea tot Ion Aldea, asfaltul a rămas nereparat după ce s-a băgat reţeaua de apă, plus că trebuia să facă şanţuri. Şi asta nu era tot. „Firma care lucrează la Slănic face curăţenie pe stradă unde sapă. La noi nu se face şi e normal să se facă.”, s-a plâns consilierul Aldea. „Am vorbit cu domnul inginer să facă curat - a replicat şeful Primăriei -, se pun vane şi hidranţi.”

Politicianul care apără pătimaş satul Malu a venit, la şedinţa de la sfârşitul lunii august, cu o listă bogată de probleme din această parte a comunei Godeni, printre care regăsim şi căile de acces. „Pe drumul de la pensiune s-a pus piatră de calcar. Nu putem să punem asfalt? Satul Malu este singurul care nu are un metru de asfalt. Trebuie făcut ceva pe porţiunea aceea de 300 de metri. Toţi oamenii se folosesc de acest drum. Când am aprobat bugetul, s-au alocat bani pentru zidul de sprijin în Malu. Se face ceva acolo?”, a întrebat acesta. Potrivit lămuririlor mai-marelui localităţii, alocarea bugetară era insuficientă consolidării despre care vorbea Ion Aldea, pentru care este necesar un proiect. „Ne trebuie mai mulţi bani. Noi nu am primit niciun ban anul acesta.”, a argumentat primarul de ce nu s-a dat drumul lucrării prevăzute. 

„În urma reparaţiilor pe drumul naţional - şi-a continuat expozeul Ion Aldea - a rezultat o spărtură de asfalt. Cei de la Berevoeşti iau de acolo şi pun pe drumuri. Noi de ce nu luăm ca să punem pe drumurile Condicaru şi Cărpeniş? Pe aceste drumuri nu se poate îndrepta cu buldoexcavatorul? La Râpa Dincului, pe drumul judeţean, este vorba despre o oră de lucru cu buldoexcavatorul. Dar trebuie făcut întâi şanţul, ca să nu mai treacă apa peste drum, căci altfel degeaba se pune piatră.” „Domnul Aldea are dreptate cu drumul de la Condicaru, să se îndrepte cu buldoexcavatorul şi să se facă un şanţ.”, şi-a susţinut colegul Ion Tănase. Pentru o maşină cu piatră destinată să îmbrace uliţele din Malu a insistat, la sfârşitul verii, şi consilierul Nelu Nicola, a cărui doleanţă a fost soluţionată până la următoarea întâlnire, din 25 septembrie. Şi tot atunci Ion Tănase a remarcat treaba bună făcută pe drumul Condicaru, care impunea continuarea reparaţiilor cu turnarea de piatră. „Să ne organizăm şi să cărăm piatră cu căruţele!”, a precizat primarul.      

Aducerea la stadiul în care le-au preluat a zonelor intrate în şantier, pentru diverse investiţii, s-a dorit concluzia dialogului purtat la finele lunii august, concluzie ce i-a aparţinut lui Bogdan Pătru: „În caietul de sarcini, constructorul se obligă, în funcţie de natura lucrării, să lase ce a găsit. Cei care au făcut lucrările la apă să intre cu un greder, o lamă şi un cilindru şi să întindă pământul pe străduţele pe care au intervenit, ca să se poată circula. Atrageţi atenţia să nu lase aşa!” „Am spus că nu sunt de acord să lase aşa.”, a precizat primarul Ion Pădureanu.

La sfârşitul lunii octombrie, Ion Aldea a readus în discuţie chestiunea drumului agricol, lansându-i şefului Executivului următoarea întrebare: „Ştiţi, domnule primar, că pe drumul agricol de „Sub Râpă” se circulă cu utilaje mari?” Pentru ştiinţa acestuia, Ion Pădureanu a precizat că a pus indicator de limitare a tonajului. „Drumul agricol este fisurat în câteva locuri.”, a adăugat Aldea. Tema deschisă de acesta a fost variată cu intervenţia în plen a colegului Ion Livezeanu, care li s-a plâns şefilor Primăriei pe că drumul judeţean, din Malu, până la ieşirea din Capu Piscului, nu se mai poate circula. Primarul, însă, a anunţat că, în ceea ce-l priveşte, el şi-a făcut datoria şi că, la cererea sa, drumul a fost trecut pe lista de reparaţii, care trebuiau întreprinse la începutul toamnei. Ultima cerinţă a anului trecut, pe care edilii s-o aibă în vedere la primăvară, fiind lansată cu întârziere, la ultima şedinţă, din 18 decembrie 2017, priveşte pietruirea drumului Bogdanilor, după cum a solicitat Constantin Dorcioman.                                                              

Se sparg încontinuu şi intenţionat scândurile punţii din faţa Poliţiei  

De reparaţii menite să le redea siguranţa aveau nevoie şi unele dintre căile de traversare a cursurilor de apă din localitate. Pe la mijlocul verii trecute, consilierul Bogdan Pătru le povestea colegilor că puntea de la dispensarul vechi prezenta scânduri rupte. Or, în condiţiile în care nici iluminat public nu era în zonă, probabilitatea de a se întâmpla accidente era destul de ridicată. Ca răspuns la reclamaţia transmisă, viceprimarul Dorel Rumînescu spunea că a mers la Ocolul Silvic ca să-i acorde Primăriei permisiunea de a tăia lemn, pentru înlocuirea elementelor lipsă. Dar chiar şi cu pregătirile pentru reparaţia punţii efectuate, primarul Ion Pădureanu afirma că neplăceri de genul celei ridicate în Consiliu de Bogdan Pătru se petrec cu repetiţie. Adică scândurile se rup la intervale dese, cauza constituind-o, după părerea altui vorbitor, fie un gest intenţionat, fie trecerea cu căruţuri încărcate. În apărarea sătenilor, Ion Aldea a susţinut că n-a distrus nimeni blănile în mod intenţionat, impunându-se, probabil, după cum a recomandat Constantin Dorcioman, scânduri mai groase şi mai rezistente, cum sunt la punţile din satul Coteşti. La aceeaşi şedinţă, autorităţile executive au mai primit ca sarcini de rezolvat o reparaţie la podul de la doamna Copăescu, curăţarea şanţurilor în satul Coteşti şi îndreptarea cu ajutorul buldoexcavatorului a unei denivelări substanţiale în Popelca, pe muchie, în jos, după cum au solicitat viceprimarul Dorel Rumînescu şi consilierii George Bogdan Sandu şi Constantin Dorcioman. 

La următoarea consfătuire a consilierilor în plen, cea din 28 august, altă punte, alte probleme. Numai că aceasta era cât se poate de centrală şi fix în ochii poliţiştilor. Şi tot era distrusă, intenţionat sau neintenţionat. Primarul Ion Pădureanu înclină, totuşi, către o faptă intenţionată. „Să se pună câteva scânduri la puntea de la Poliţie!”, a pledat cauza agenţilor nevoiţi să traverseze rigola pe acest podeţ care suferă frecvent avarii Constantin Costea. „S-au pus scânduri, dar se rup mereu.”, a informat vicele Rumînescu. De la Poliţie, în apărarea căreia a luat cuvântul şi Ion Aldea, în opinia căruia nu era atât de greu să se completeze cele câteva scânduri care lipseau podiştii cu pricina, discuţia s-a mutat la şanţul de pe Mitriţeşti, spre Valea Vărniţii. Constantin Dorcioman a dorit să ştie când va fi amenajată acea scurgere, care avea nevoie de un tub cotit. Iar valea trebuia desfundată. În replică, primarul Ion Pădureanu a invitat tot Consiliul la faţa locului, ca să vadă ce este de făcut.

Un sătean i-a ameninţat cu greva foamei pe aleşi dacă nu-şi mută şanţul de pe proprietatea lui  

Seria subiectelor din aceeaşi categorie a fost continuată la următoarea dezbatere, din 25 septembrie 2017, când Bogdan Sandu a ridicat necesitatea unui tub cu un diametru de 50-60 centimetri şi trei-patru metri lungime, amplasat în dreptul proprietăţii lui Vică Măţăuanu. „Nu am de unde să iau.”, a replicat scurt viceprimarul localităţii. Interlocutorul său a avut şi altă doleanţă: „Am spus acum câteva luni dacă se poate face consolidare la punţile aeriene.” „Nu avem bani.”, a fost următorul răspuns descurajant al secundului primarului. „Nu cred că este o avere doi saci de ciment şi două ţevi.”, a ripostat Bogdan Sandu, care i-a amintit lui Dorel Rumînescu de o sarcină asumată cu ceva timp înainte şi anume curăţarea şanţului de la Tomeşti şi Valea Pătrăşcanilor. În timp ce şanţul de la Tomeşti fusese rezolvat, la Valea Pătrăşcanilor, a susţinut vicele, nu avea tractor cu care să care ceea ce s-a strâns în şanţ.

Că treaba cu şanţurile nu este o chestiune de tratat cu superficialitate o demonstrează cererea pe care un cetăţean a depus-o la Primărie, prin care a ameninţat autorităţile cu măsuri extreme dacă nu-l ajută. Mai precis, la partea rezervată „Diverselor” a şedinţei ordinare din 30 octombrie 2017, primarul Ion Pădureanu a informat aleşii despre existenţa acestei solicitări din partea lui Gheorghe Voican, din satul Coteşti, având ca subiect şanţul care trece pe proprietatea sa. „Solicită să se facă şanţul pe Valea Vărniţii, spunând că altfel va bloca şanţul şi, dacă până la 1 noiembrie nu se găseşte o rezolvare, va intra în greva foamei şi se va adresa Prefecturii. Eu vă invit să mergem la faţa locului.”, sunt declaraţiile primarului, consemnate în procesul-verbal al şedinţei. Bogdan Pătru, care abordase subiectul la o întrunire anterioară, i-a propus primarului să facă o convocare pentru a merge în zonă, ca să vadă toată lumea despre ce este vorba. „Noi nu suntem specialişti, a precizat Constantin Dorcioman. Trebuie ca un specialist să-şi spună părerea.” „Nu putem hotărî noi, noi nu suntem specialişti.”, a întărit Ion Tănase. „Mai bine plătim un expert.”, a fost ideea lui Ion Livezeanu, îmbrăţişată de restul colegilor, care au stabilit că va fi contractat, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, un expert, pentru a evalua situaţia la faţa locului şi a da soluţia tehnică corespunzătoare şi legală din punct de vedere financiar.

The most visited gambling websites in The UK