Menu
TRAFIC

Primarul se face că nu ştie cât câştigă câmpulungeanul angajat la patron: În zona privată, s-ar putea să fie salariile ceva mai mici

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 526

b_400_250_16777215_10_images_2249_Clipboard14.jpgPentru leafa de 12.350 lei, Liviu Ţâroiu face de toate

Dezechilibrul produs la nivelul societăţii câmpulungene de creşterea brutală a salariilor bugetarilor din Primărie a fost pus pe tapet nu numai de opoziţia interesată să câştige capital electoral din partea angajaţilor din sectorul privat. Îngrijorări asemănătoare s-au transmis chiar din tabăra politică a primarului Liviu Ţâroiu, de unde s-a lansat ideea unei discriminări între personalul Primăriei şi alţi salariaţi din diferite domenii de activitate tot de stat. Astfel, Primăria s-a aşezat moţ-cocoţ deasupra întregii suflări de angajaţi din Câmpulung, la stat ori la privat, graţie celor patru-cinci reprize de creşteri salariale progresive de când instituţia a ajuns pe mâna social-democratului. Primarul zice cu jumătate de gură că, în zona privată, salariile „s-ar putea să fie ceva mai mici”, de parcă n-ar fi conştient că, la patron, câştigurile sunt la jumătate, comparativ cu maniera de retribuire a celei mai neperformante categorii de angajaţi din municipiu. Secretarul Nicolae Ghinea îndrăzneşte să-şi compare importanţa muncii şi performanţele profesionale cu cele ale unui medic, care, zice cu obidă juristul nr.1 al Câmpulungului, ia peste 80 de milioane, în banii vechi. Poate cu gărzi şi ore suplimentare, şi-a exprimat îndoiala dr.Silviu Mănescu. Nici aşa, l-a completat colegul de grup Bogdan David, care susţine că deţine informaţia unor venituri salariale plasate şi sub 4.000 de lei în cazul mai multor doctori de la Spitalul Câmpulung, un pic mai mult decât salariul de bază al unei femei de serviciu sau al unui paznic de la Primărie. Cam cât şoferii Primăriei. Aşadar, funcţionarii lui Liviu Ţâroiu sunt mai bine plătiţi decât Sănătatea, o aberaţie întreţinută de legea care a permis pomparea necontrolată a resurselor comunităţii în salariile din administraţia publică locală. Şi, în mod cert, sunt mai bine plătiţi decât Învăţământul, al doilea domeniu cu care Primăria nu se poate compara, ca importanţă a misiunii în progresul localităţii. Dimpotrivă, la Câmpulung s-a ajuns la halucinanta situaţie în care instituţia care a adus la ruină municipiul să şocheze populaţia cu lefuri fără concurenţă. 

Salariile au cauzat supărări şi în Primărie, întrucât cel mai mult le-au crescut lefurile tot celor care câştigau cel mai bine 

Cu toate insistenţele liberalilor de a li se pune la dispoziţie noile valori salariale, valabile din 2018, cu cinci zile înainte de dezbaterea la comisii, pentru a le studia temeinic, cererea le-a fost ignorată de şeful Executivului, care a procedat cum a crezut el de cuviinţă. Ştiind că are majoritatea în Consiliu la degetul mic, de studiul PNL-iştilor n-a mai putut! Chiar remise într-un timp scurt, insuficient pentru a obţine răspunsurile lămuritoare de la conţopistele Economicului, care au făcut socotelile, aceştia au remarcat discrepanţe chiar în rândul colectivului Primăriei, măcinat de frustrări că s-au mărit cu un procent mare salariile mari, iar cele mici, cu un procent mic. Şi nici pentru aceeaşi funcţie nu se acordă aceeaşi sumă. De pildă, pentru directorul economic Violeta Iarca, directorul de la Asistenţă Socială, Cătălin Bădiţa, şi arhitectul şef, care va fi acela, leafa de bază a fost mărită la 10.070 lei. În schimb, directorul ADP, Liviu Popescu, pe motiv că face parte din categoria personalului contractual, nu a funcţionarilor publici, are un salariu de bază de 7.600 lei. „I-am spus-o şi lui, v-o spun şi dumneavoastră. Atâta merită.”, zice Liviu Ţâroiu.   

Dilema majorării neunitare nu a fost clarificată nici înaintea şedinţei, nici în timpul şedinţei, chiar dacă, pentru unii, treaba era foarte simplă: se trece de la salariul minim de 1.450 lei la 1.900 lei. „Asta este corecţia care se face acum, a precizat consilierul Constantin Ivan. Singura treabă care influenţează - eu am făcut un calcul - este de 8 procente.” „Ălea sunt la net, nu la brut.”, a completat primarul Ţâroiu.  

„Ceea ce cred că nemulţumeşte un pic - a continuat Ivan - este că va fi un dezechilibru între ceea ce vedem la salariile funcţionarilor din alte întreprinderi sau alte instituţii. Cei care sunt în producţie pot fi nemulţumiţi atunci când noi facem o dezbatere publică şi vedem că sunt nişte valori care se ating mai greu. Însă, cu bunăvoinţa dumneavoastră, cred că 2018 va fi un an de încercare maximală, venind cu propunerea de schemă organizatorică nouă şi, exact cum spunea şi domnul David, cu criterii de performanţă. Oameni care sunt motivaţi la ora actuală să răspundă acestor motivări. Cu siguranţă, vor veni din urmă şi ceilalţi din piaţă, cu salarii care să se apropie undeva. Cred că aici este discrepanţa. Nu putem să fim împotriva acestor reguli de indexare sau de aplicare a coeficienţilor aprobaţi pentru salariul minim brut, care este stabilit prin lege.”

Că celelalte „salarii din piaţă” nu se vor apropia, nici în cele mai frumoase vise, de câştigurile de la Primărie suntem conştienţi cu toţii. Căci aleşii nu-i pot forţa pe angajatori să urce remuneraţiile după modelul practicat de ei, care au la dispoziţie de tocat un buget format din banii altora. Vine şi Ţâroiu cu propriile explicaţii, menite să „dezumfle” salariile prin eliminarea contribuţiilor datorate statului. „Probabil, dat fiind faptul că bugetarii au stat foarte mult, mult, mult sub salariile din zona privată şi din zona cealaltă (?), acum a fost o explozie, că legea ne-a permis să facem o creştere salarială mai mare. Şi s-au stabilit nişte indici. Par mari, foarte mari salariile din administraţie. Venind şi cu contribuţia angajatorului lângă… o să vedeţi salarii acolo de 4.000 lei, 5.000 lei, 6.000 lei. La net, o să vedeţi că un consilier superior, cu o vechime de 10-15 ani, are 3.000 lei. În ceea ce priveşte zona privată, s-ar putea să aveţi dreptate, să fie salariile ceva mai mici. Dacă ne ducem în Sănătate, în Învăţământ, o să vedeţi că suntem tot acolo. Uşor-uşor.”, justifică primarul, contrazis de liberalul Cristi Creţu, angajat în Învăţământ, care a confirmat că bugetarii din Primărie sunt peste profesori, din punct de vedere salarial. 

Ce nu înţelege Liviu Ţâroiu sau, mai corect, se face că nu înţelege este că, în mediul privat, salariile se dau pentru cât munceşti. De multe ori, sunt disproporţionate, în defavoarea angajatului, cu volumul şi timpul de muncă. Nu este cazul instituţiei pe care o conduce, unde el însuşi recunoaşte carenţele severe la capitolul seriozitate şi efort din partea subalternilor, recompensate pe mai departe cu procente în plus. Iar dacă în Învăţământ şi Sănătate, domenii în care duduie veniturile la negru, din meditaţii şi atenţiile pentru doctori, s-a câştigat mai bine ca la Primărie este pentru faptul că dau nişte rezultate în comunitate: generaţii de copii educaţi, cât mai pot fi educaţi în zilele noastre, şi pacienţi trataţi. Or, în cazul Primăriei, ce rezultate îi îndreptăţesc să se ghiftuiască din taxele şi impozitele câmpulungenilor dezgustaţi de halul în care arată localitatea lor?

Secretarul Primăriei se compară profesional cu un medic     

Secretarul Ghinea, nervos că şeful Ţâroiu este luat la întrebări de David, beneficiarul unui salariu peste cel al primarului cât a fost director la Hidroelectrica Câmpulung, a mutat comparaţia în sfera medicală. O greşeală, căci mai mulţi oameni apelează la servicii medicale decât la cele ale funcţionarilor Primăriei, mulţi neavând treabă într-un an decât la casieria instituţiei, unde îşi lasă obligaţiile la buget. Altfel spus, dacă îl întrebi pe cetăţean cine merită să câştige mai bine, medicul sau hârţogarul public, va fi de partea medicului. „Ştiţi la cât se va majora cu un anumit procent? Numai la cei care sunt responsabili. La doi directori, la trei şefi de servicii şi la secretar, sunt şapte oameni. La şapte oameni se va majora salariul cu un anumit procent. Vă spun că s-au respectat legile, iar aici domnul primar a avut punctul dânsului de vedere privind responsabilizarea la şapte oameni, care au funcţii de conducere şi cărora le-a dat ceva mai mult decât ia un inspector/consilier, care este pe aceeaşi funcţie. Nu pot să-i dau unui inspector/consilier şi directorului/şefului de serviciu acelaşi salariu. Aţi avut salariile cât le-aţi avut, cei din mediul celălalt, şi noi am fost Cenuşăresele. Am lucrat pe ce am lucrat.”, a făcut Ghinea să plângă şi pietrele din târg de tristeţea câştigurilor de mizerie din Primărie, care, aşa mizerabile cum erau, generau „omor” la angajare. 

„Nu v-aţi căutat alt loc de muncă.”, i-a zgândărit longevitatea sfertului de secol depăşit în Primărie de secretar. „N-am plecat, pentru că mi-a plăcut să-mi fac meseria. Dumneavoastră aţi mai plecat unde v-a plăcut.”, a declamat telenovelistic Ghinea cel atât de îndrăgostit de meserie, mai cu seamă de când este remunerată cu 10.260 lei, încât le-a cauzat lungiri de gât celor cu ochii pe postul său de secretar, de când aşteaptă să-l vadă pensionat. 

În harţa dintre liberal şi secretar, pe tema fluctuaţiei profesionale sugerate de David, ca să nu prinzi pânze de păianjen pe acelaşi scaun, au căzut, fără voia ori vina lor, doctorii. „Un medic are 80 şi ceva (n.r. 80 de milioane de lei vechi). 80 şi ceva, la care a mai venit majorarea. Or eu, ca funcţionar cu studii superioare…”, a forţat o comparaţie nefericită Ghinea, căruia David i-a dat imediat peste nas: „Păi ce, dumneavoastră vă comparaţi cu un medic?” În apărarea colegilor de breaslă, medicul Mănescu şi-a exprimat îndoiala că un medic pleacă acasă, în ziua de salariu, cu 80 de milioane de lei vechi, fără gărzi şi fără ore suplimentare. „Dumneavoastră vorbiţi de net. Domnul secretar vorbea de brut.”, s-a băgat în discuţie Ţâroiu. „Chiar şi aşa, este mult.”, a replicat Mănescu. „Sunt medici la Câmpulung care nu iau 4.000 de lei salariu.”, a adăugat David, contrazis de Ţâroiu: „Nu cred. Debutanţi.” Pus să confirme sau să infirme câştigul minim al medicilor de la spitalele câmpulungene, PSD-istul Florin Pană, director de Îngrijiri, a garantat că toţi au peste 4.000 de lei. „Cu gărzi, cu tot. În mână.”, a conchis Silviu Mănescu.  

Instituţiile de cultură, la fel ca în Sănătate şi Învăţământ: 25% 

Spre deosebire de Primărie, unde creşterea salarială pe 2018 este cuprinsă între 31% şi 54%, la Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, Muzeul Municipal şi Biblioteca Municipală „Ion Barbu”, salariile se măresc cu 25%, procentul aplicat în Învăţământ şi Sănătate. „Şi nu vi se pare corect ca la Primărie să fie tot 25%, ca la toate celelalte instituţii din Câmpulung? De ce trebuie să fie la Primărie peste ce fac restul?”, au fost întrebări retorice lansate de liderul opoziţiei, pe care Ţâroiu l-a tot provocat: „Propuneţi o reducere? Faceţi o propunere de reducere, care e problema?! Şi o supunem la vot.” Însă David, responsabil de rateul PNL-ului în 2016, n-a avut pretenţia ca propunerea de limitare a măririlor salariale la Primărie ca la toate celelalte instituţii din Câmpulung să testeze opţiunea colegilor consilieri, care s-au lăsat în nădejdea cifrelor clocite de Executiv. „Au avut altă reţea, tocmai de aceea n-au intrat în iulie, când au intrat ceilalţi.”, n-a rezistat potolit pe margine secretarul. „Ne faceţi să vă plângem de milă ce salarii mici aveţi!”, a fost o ultimă remarcă tăioasă a liderului opoziţiei, care n-a avut, însă, curaj să taie, măcar declarativ, procentele prezentate de staff-ul responsabil al instituţiei. Şi nici să voteze împotriva unei hotărâri periculoase electoral - inclusiv pentru putere, din pricina lefurilor scandaloase -, mergând pe varianta consacrată a abţinerii în grup. 

 

The most visited gambling websites in The UK