Menu
TRAFIC

Primăria ia pielea de pe un chiriaş de la Rotunda, ca să compenseze ce a pierdut la vânzările de locuinţe VIP

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 760

b_400_250_16777215_10_images_2249_Clipboard02.jpgVasile Daraban, un câmpulungean care locuieşte în chirie la Primărie, într-unul dintre imobilele situate pe strada de legătură între Vişoi şi Rotunda, nu poate să cumpere apartamentul până nu se reface evaluarea contestată de grupul PNL, pe motiv că preţul dat de expert este exagerat de mare. Altfel spus, Primăria ia pielea de pe acest cetăţean, ca să compenseze ce a pierdut la vânzările de locuinţe pe scara VIP a blocului D22. Omul n-a apucat să fie întrebat şi el dacă îi convine sau nu să dea 45.000 de lei pe o chichineaţă de puţin peste 40 de metri pătraţi, situată la etajul IV, întrucât proiectul de hotărâre care dădea „undă verde” tranzacţiei prin care devenea proprietar a picat la vot, în şedinţa din 28 decembrie 2017. Argumentaţia liberalilor, care a zădărnicit planul Executivului de a scoate bani frumoşi de la cumpărător, a constat într-o comparaţie cu sumele din cale-afară de avantajoase stabilite de alt evaluator pentru specialiştii mutaţi de fostul primar Sorin Buta pe o scară de apartamente aşa-zis de serviciu. Sunt avantajoase, susţine Liviu Ţâroiu, pentru că au fost eliminate din preţ îmbunătăţirile, care au ajuns să înjumătăţească valoarea locuinţelor. Or domnul din blocul 8, de pe strada General C.Simonescu, interesat şi el să aibă siguranţa unui proprietar asupra casei în care stă din 2006, n-a executat renovări şi dotări, care să i se scadă din preţ. Dacă ar fi avut cunoştinţe la Primărie, cu siguranţă, petentul beneficia de o evaluare care să nu-l îngroape în datorii, l-a „pălmuit” David pe Ţâroiu. Finalitatea ciondănelii între şeful coaliţiei puterii şi cel al opoziţiei, pe seama valorii apreciate de expert, a constat în neîntrunirea numărului de voturi necesare ca proiectul de hotărâre să treacă. Aşadar, dezavantaj şi pentru cetăţean, pus din nou în aşteptare, dezavantaj şi pentru Primărie, care trebuie să comande altă evaluare, din care, zice Ţâroiu, nu este exclus să rezulte un preţ mai mare.

Un apartament de 41,43 de metri pătraţi, evaluat la 45.000 de lei

Succesiunea acţiunilor soldate cu un eşec arată astfel. Pe 3 mai 2006, între Vasile Daraban şi Primăria Câmpulung s-a încheiat un contract de închiriere a apartamentului situat la etajul IV al blocului 8 şi a cotelor indivize, „reprezentând folosinţa comună aferente acestuia (…), fiind locatarul acestui apartament neîntrerupt de la data repartizării locuinţei.”, după cum menţionează referatul comun al Direcţiei Economice şi Serviciului Juridic, semnat de directorul economic Violeta Iarca, juristul şef Emiliea Ilie şi Lucreţia Mitoi, şefa Serviciului Administrare Venituri Persoane Fizice şi Juridice.  

Ca să-i poată vinde spaţiul în care stă de 11 ani, autorităţile locale au apelat la serviciile evaluatorului autorizat ANEVAR, Cîrstian Stan, care să stabilească preţul la care poate fi încheiată tranzacţia. Potrivit raportului specialistului contractat de Primărie, preţul de vânzare este 45.000 lei sau 9.700 euro, la un curs valutar de referinţă al BNR la data evaluării de 4,6416 lei/euro.

Următorul pas consta în însuşirea valorii apreciate de expert de către Consiliul Local, care încuviinţa astfel înstrăinarea apartamentului compus din cameră de zi, în suprafaţă de 11,34 mp, bucătărie de 3,64 mp, baie de 3,54 mp, hol de 4,17 mp, 2 dormitoare de 18,74 mp. Suprafaţa totală a locuinţei se ridică la 41,43 mp. „Împreună cu apartamentul se transmite cumpărătorului dreptul de coproprietate asupra părţilor din imobil, care, prin natura sau destinaţia lor, sunt în folosinţă comună, precum şi dreptul de folosinţă pe toata durata de existenţă a construcţiei asupra suprafeţei de 14 mp, teren aferent locuinţei, respectiv cota indiviză de 3,33% din terenul atribuit de Municipiul Câmpulung (…)”, continuă referatul care a stat la baza proiectului de hotărâre intrat pe ordinea de zi a ultimei şedinţe a lui 2017.

Chichineaţa, egală ca valoare cu locuinţele spaţioase din cartierul „ANL”  

Dezbaterea în plen a fost deschisă de liderul opoziţiei, care a comparat verdictul lucrării evaluatorului cu cel al raportului colegului de breaslă care a decis preţurile pe scara A a blocului D22. Iar rezultatul comparaţiei, zice Bogdan David, este o nebuloasă. Adică o locuinţă de 41 de metri pătraţi, poziţionată la etajul IV al unui bloc departe de a face cu ochiul celor aflaţi în căutarea unui apartament, se află, din punct de vedere al preţului, pe picior de egalitate cu una din blocul D22, de 60-70 de metri pătraţi. Deşi nici Gruiul nu e vreo comoară de cartier, reuşind „performanţa” de a figura printre cele trei zone marginalizate defavorizate, a căror involuţie ajută GAL Câmpulung Muscel să atragă 7 milioane de euro de la UE. Revenind la exerciţiul propus de David, preţul final al vânzării apartamentului de 72,25 de metri pătraţi, stabilit în cazul lui Mugurel Minciună, s-a cifrat la 54.900 lei, în timp ce medicului Nicolae Benga, vecin de scară cu consilierul primarului, i se vinde locuinţa de 60,52 de metri pătraţi cu 45.400 de lei. 

„Nu cred că este aşa, l-a contrazis primarul. Nu luaţi în calcul deducerile şi faceţi o mică greşeală.” Altfel spus, vecinii ANL-iştilor au beneficiat de preţuri atât de atractive la vânzare, deoarece s-a ţinut cont de valoarea îmbunătăţirilor, care s-a apropiat şi de o jumătate de miliard de lei vechi. Or, în cazul cetăţeanului din blocul 8, preţul n-a suportat nicio „ciuntire” din motiv de îmbunătăţiri, care, nefiind întreprinse de chiriaş, fireşte că nu i s-au dedus. „Împărţiţi preţul pe metrul pătrat, să vedeţi că este aceeaşi valoare în blocul 8 ca în blocul D22. M-am uitat pe raport, care compară preţul apartamentului de acolo cu preţul de piaţă al unor apartamente din „blocul rechinilor”.”, a stăruit celălalt pentru a scoate în evidenţă faptul că preţul cerut chiriaşului de la Rotunda este foarte mare. Cel puţin, raportat la zonă. Deşi, repetăm, nici Gruiul nu e vreo zonă cu pretenţii, deşi ANL-iştii au alte „fumuri”, că fac parte din „lumea bună”. Dar măcar în Grui, spre deosebire de Vişoi, în marea lor majoritate, locuinţele ridicate, cu excepţia ANL-urilor, înainte de ’89, sunt mult mai spaţioase, iar străzile, mai aerisite. Dar, per ansamblu, Gruiul este la fel de urât ca Vişoiul şi ambele, aproape la fel de urâte ca centrul. Sărăcăcioase şi mizerabile.

Aşa că fudulii de genul celei transmise de David cu referire la zonă nu-şi au rostul, căci Rotunda nu este cu nimic mai prejos de vecinătatea sinistră a fostului Combinat de Fire şi Fibre Sintetice. „General C.Simonescu” sau Rotunda a picat testul consultanţilor care au selectat „sărăciile” Câmpulungului, cu care să stoarcă lacrimile şi banii europenilor, în schimb, Gruiul l-a trecut. Dar, raportat la mărimea locuinţei şi la etajul la care este cocoţată, da, preţul este mare. Chiar şi aşa, cumpărătorul n-a avut posibilitatea să-l comenteze ori să-l conteste, refuzându-i-se această şansă de către consilierii care au picat proiectul de hotărâre. „Eu nu comentez raportul de evaluare. Acesta este raportul de evaluare, noi îl prezentăm cetăţeanului care doreşte să-l cumpere. Dacă doreşte să-l cumpere, bine, dacă nu, va cere o expertiză.”, a căutat primarul să scurteze divagaţiile pe tema preţului. Şi nu numai, căci David a adus în discuţie şi pilele din Primărie care influenţează valoarea de vânzare-cumpărare. „Dacă cetăţeanul respectiv avea şi el cunoştinţe în Primărie, se făcea altă evaluare.”, a continuat să-l aţâţe pe primar preşedintele PNL Câmpulung. „Nu cred că este cazul de cunoştinţe. Lăsaţi-o baltă! Când e mic, ziceţi de ce e mic, când e mare, de ce e mare!”, s-a enervat Ţâroiu înainte de vot. 

Cele două voturi împotrivă date de Bogdan David şi Ionel State şi cele trei abţineri ale colegilor Cristi Creţu, Lucian Ionescu şi Silviu Mănescu au „prăbuşit” proiectul de hotărâre, care avea nevoie de două treimi din numărul consilierilor în funcţie pentru ca votul să fie valid. În faţa eşecului, Ţâroiu s-a mai enervat o dată: „Când luăm mai mulţi bani, de ce luăm mai mulţi bani! Când luăm mai puţini bani, de ce luăm mai puţini! Ăştia sunt bani la noi, vin la Primărie, ceilalţi se duceau mai departe la ANL. Dar, mă rog, n-are importanţă, este părerea dumneavoastră.” „Părerea mea este că trebuie făcut alt raport de evaluare.”, a continuat tartorul rateului să-l zgândărească pe Ţâroiu, nevoit să scoată alte sute de milioane de la teşcherea pentru alt raport de evaluare. „Cine-l face, domnule? Şi dacă fac altul, tot aşa vei comenta. Omul acela n-o să-l poată cumpăra. Mai plătim un raport de evaluare?” Sigur îl va plăti, de vreme ce Consiliul Local este cel care, practic, l-a respins, şi nu cetăţeanul, care n-a apucat să-l conteste, situaţie în care cheltuiala ar fi căzut în sarcina lui. Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK