Menu
TRAFIC

Deţinătorii de clădiri-monument şi cei care şi-au reabilitat faţadele, scutiţi de impozit din 2018

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 761

b_400_250_16777215_10_images_2248_Clipboard04.jpg

După ce şi-au făcut ei un bine, mărindu-şi salariile, perceptorii lui Ţâroiu s-au gândit să le facă un bine şi unora dintre câmpulungeni, nu tuturor. Mai precis, celor care se încadrează în anumite categorii speciale reglementate de Codul Fiscal, scutite de la plata taxelor şi impozitelor. Este o decizie care sigur îi interesează pe contribuabilii din municipiu care se regăsesc într-una dintre situaţiile enumerate de hotărârea de Consiliu Local adoptată pe 28 decembrie 2017. Înainte de sfârşitul anului, aleşii au completat, modificat, actualizat ceea ce au votat pe 31 mai 2017, taxele şi impozitele pe 2018, aşa cum procedează în fiecare an: în primăvară, se aprobă obligaţiile câmpulungenilor pentru anul următor. La final de decembrie, s-au trezit şi ai noştri să pună în aplicare mai multe înlesniri acordate de Codul Fiscal, aşa cum este cazul deţinătorilor de clădiri-monument, care trebuiau scutiţi de mult de la plata impozitului. Sau al cetăţenilor care au executat lucrări de reabilitare termică. Sunt pe lista beneficiarilor de scutiri şi alte categorii pe care recenta hotărâre de Consiliu Local le extrage din Codul Fiscal şi le aplică în folosul câmpulungenilor. Cu condiţia ca aceştia să aibă răbdarea de a parcurge formalităţile impuse de Primărie, pentru a putea profita de avantajul procedurii proaspăt încuviinţate.  

Câmpulungenii care se încadrează la scutirile recent aprobate

Pentru ultima lor dezbatere din 2017, aleşii municipali au avut de lecturat o documentaţie stufoasă, pe care mulţi dintre ei, probabil, nici n-au parcurs-o până la capăt, nefiind nimic „dubios” în materialul de şedinţă, care era de bine pentru cetăţeni. Nici măcar profesorul Gheorghe Sârbu n-a avut răbdare să-l studieze integral, după cum a recunoscut public, din cauza întinderii, pe sute de pagini, a hotărârii cu anexele aferente. „Noi am avut răbdare să-l facem.”, şi-a lăudat Liviu Ţâroiu specialiştii recompensaţi cu măriri salariale de 50% şi peste, care n-au făcut altceva decât să se înfrupte din textul legii. N-au creat ei nimic. „L-aţi luat din lege.”, i-a retezat Bogdan David infatuarea lui Liviu Ţâroiu, completat de Ionel State: „E Codul Fiscal, nu e nimic altceva.” „Scutirile sunt în conformitate cu Codul Fiscal, dar procedurile sunt proprii. De aceea se şi aprobă de către Consiliul Local.”, a simţit directoarea economică Violeta Iarca nevoia să apere reputaţia colegilor care au trudit şi în folosul plătitorilor de taxe şi impozite, nu numai ai lor. Când şi-au calculat salariile dodoloaţe, nu s-a mai văitat nimeni de dificultatea operaţiunilor, dar să depăşim momentul trist, pentru a ne referi la cei care intră sub incidenţa hotărârii de Consiliu.

Hotărâre care constă într-un noian de proceduri de acordare a scutirilor la plata impozitului/taxei pentru:

=Clădirile şi terenurile aferente clădirilor utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii neguvernamentale şi întreprinderi sociale, ca furnizori de servicii sociale;

=Clădirile şi terenurile aferente clădirilor utilizate de organizaţii nonprofit, folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ;

=Clădirile şi terenurile aferente clădirilor/terenurilor restituite potrivit art.16 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public. Articolul de lege citat reglementează situaţia retrocedării foştilor proprietari a următoarelor categorii de imobile: 1.Imobile ocupate de unităţi şi instituţii de învăţământ din sistemul de stat (grădiniţe, şcoli, licee, colegii, şcoli profesionale, şcoli postliceale, instituţii de învăţământ superior); 2.Imobile ocupate de unităţi sanitare şi de asistenţă medico-socială din sistemul public (creşe, cămine-spital pentru bătrâni, spitale, centre de plasament, case de copii); 3. Imobilele ocupate de administraţii financiare, trezorerii, ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, parchete, judecătorii, tribunale, curţi de apel, poliţie, poliţie de frontieră, jandarmerii, servicii publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, sedii vamale, arhive naţionale, direcţii judeţene, case de asigurări de sănătate, primării, prefecturi, consilii locale şi judeţene, inspectorate şcolare. 4.Imobilele ocupate de instituţii publice de cultură: teatre, opere, biblioteci, muzee, filarmonici, centre de cultură.

=Clădirile/terenurile retrocedate potrivit art.1, alin.(10) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public. Textul de lege citat se referă la imobilele retrocedate care sunt afectate unor activităţi de interes public din învăţământ sau sănătate, finanţate sau cofinanţate de la bugetul de stat sau din bugetele locale.      

=Clădirile/terenurile restituite potrivit art.1, alin.(5) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public. Şi acest text de lege priveşte acelaşi tip de imobile care găzduiesc activităţi din cele descrise anterior. 

=Clădirea nouă cu destinaţie de locuinţă, realizată în condiţiile Legii locuinţei nr.114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clădirea cu destinaţie de locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr.19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.82/1995, cu modificările şi completările ulterioare;

=Clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietate sau coproprietate şi pentru terenurile aferente clădirii de domiciliu aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art.3 alin.(1) lit. b) şi art.4 alin.(1) din Legea nr.341/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Intră în această categorie deţinătorii titlului de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989: 1.Luptător Rănit - titlu atribuit celor care au fost răniţi în luptele pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta; 2.Luptător Reţinut - atribuit celor care au fost reţinuţi de forţele de represiune ca urmare a participării la acţiunile pentru victoria Revoluţiei; 3.Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989. De asemenea, scutirile se extind şi la urmaşii eroilor-martir, adică persoanele îndreptăţite să beneficieze de prevederile legii, şi anume soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi fiecare dintre copiii acestuia. 

=Clădirile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor scheme de ajutor de stat/de minimis având  un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat;

=Cădirile la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice, pe baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic, astfel cum este prevăzut în Ordonanţa de Urgenţă nr.18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.158/2011, cu modificările şi completările ulterioare; 

=Clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară; 

=Clădirile la care au fost executate lucrări în condiţiile Legii nr.153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale. 

Cu aceeaşi ocazie a fost aprobată procedura de acordare a reducerii cu 50% la plata impozitului pentru clădirile afectate de calamităţi naturale şi scutirea de la plata impozitului pe terenurile afectate de calamităţi naturale. Hotărârea mai prevede că pot beneficia de aceste facilităţi numai contribuabilii care nu înregistrează creanţe bugetare restante la bugetul local.

Arhitectul şef al Primăriei, care lipseşte, suplinit de firma contractată ori de arhitectul şef al judeţului   

În afară de contra cu accente politice pe seama meritului acordării înlesnirilor şi a întocmirii materialului voluminos, a existat un comentariu din partea consilierului Constantin Ivan, menit să-i ajute pe câmpulungenii care sunt obligaţi de aceste proceduri să se adreseze urbaniştilor Primăriei. „La aceste scutiri, care sunt extraordinar de binevenite - a precizat acesta -, în documentaţiile cerute sunt anumite chestiuni pe care nu le putem face. Dacă trebuie avizul tehnic din partea Direcţiei Tehnice, Urbanism şi a arhitectului şef, să se spună cine şi cum va fi rezolvat. Va fi un blocaj în momentul în care se depun asemenea documente. Mai ales că, pentru a-l obţine, îţi trebuie o serie întreagă de documente, care trebuie cunoscute de către public.” 

Primarul Liviu Ţâroiu susţine că lipsa unui arhitect şef al Primăriei este suplinită printr-un specialist contractat, care îi va îndruma pe angajaţii cu astfel de atribuţii, dar nu va semna documente. Iar proiectele complexe vor fi avizate de către arhitectul şef al judeţului, conform unei înţelegeri existente între Primăria Câmpulung şi Consiliul Judeţean.

Întrebată de liberalul David la ce sumă se ridică aceste scutiri, directoarea Iarca a precizat că Primăria nu are o evidenţă. „Nu suntem pregătiţi.”, a intervenit Liviu Ţâroiu când David şi-a nuanţat întrebarea, în sensul de a i se comunica ce sumă s-a încasat anul trecut de la cei care trebuiau scutiţi. „Cei care se încadrează la un anumit tip de reducere sau scutire trebuie să depună cerere însoţită de documente justificative.”, a ocolit răspunsul şefa Economicului. Iar pentru Constantin Ivan a făcut următoarele precizări: „Nu toate cererile şi procedurile necesită aviz din partea Comisiei şi Direcţiei Tehnice. Una sau două sunt cu avizul de specialitate al Direcţiei Tehnice, este vorba despre scutirile care se acordă acolo unde se îmbunătăţeşte aspectul arhitectural al locuinţelor, faţade, monumente istorice.” Claudiu VIŞAN

 

The most visited gambling websites in The UK