Menu
TRAFIC

La Primărie, cele mai mari creşteri salariale din Câmpulung! Au depăşit Sănătatea şi Învăţământul

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 3362

b_400_250_16777215_10_images_2247_Clipboard12.jpgLiviu Ţâroiu a fost la un pas de a cădea în penibilul colegului de partid „Altă întrebare”, repetând obsedant, pe durata dezbaterii despre lefurile încasate din 2018 de conţopiştii Primăriei: „N-am mărit salariile! Atenţie, n-am mărit salariile! Încă o dată vă spun: nu sunt măriri de salarii!” De fapt, dacă ne gândim mai bine, penibilul s-a simţit cu toptanul în justificările-i patetice, prin care a atenţionat consilierii municipali şi comunitatea câmpulungeană să nu ia drept creştere trendul ascendent pe care continuă să ţopăie chenzinele celor mai bine plătiţi bugetari din Câmpulung. Asta pentru că, şi dacă noile salarii reprezentau o aşezare conform salariului minim brut garantat în plată, tot vorbeam despre o mărire, de vreme ce minimul pe ţară s-a mărit de la 1.450 de lei la 1.900 de lei. Aşadar, numai din acest punct de vedere, suntem martorii unei măriri. Numai că, la Primăria Câmpulung, rapacitatea celor responsabili de dezvoltarea municipiului, sacrificată în favoarea dezvoltării averilor personale, a depăşit cu mult noţiunea de conformare a salariilor de bază dispoziţiilor legale valabile de la 1 ianuarie 2018. La final de an, la ultima întrunire în plen a făuritorilor de legi în interes propriu, primarul a încercat să-i convingă pe plătitorii retribuţiilor halucinante că singurii subalterni cu venituri salariale suplimentate „un pic mai mult”, prin decizia sa, sunt directorii şi şefii de servicii, oameni „tăbăciţi” prin natura sarcinilor şi măcinaţi de responsabilităţi. S-a uitat pe el, pe vice şi pe secretar, cărora legea - alte reglementări decât cele care au condus la a doua explozie salarială pe 2017 - le-a permis să-şi tragă lefuri de magistraţi. Ca să înţelegeţi până unde merge duplicitatea caracterului conducătorului Câmpulungului, el i-a provocat pe liberali, oameni politici, la fel ca el, care realizează pericolul atacării salariilor acestei categorii de votanţi, să propună ei o reducere, că el este pentru. Tocmai de aceea şi-a şi umflat câştigul asemenea unei fălci umplute de puroi, un puroi care, în 2018, după socotelile opoziţiei, va „topi” jumătate din bugetul local. 

Ţâroiu, care are dreptul prin lege să umfle salariile directorilor şi şefilor de servicii, i-a forţat pe bieţii oameni să accepte sumele neruşinate 

Şeful Executivului, care smiorcăia cu lacrimi de crocodil, ca cineva de la opoziţie să salveze Primăria de la ruină, propunând reduceri, că el le acceptă primul, a deschis cu următoarele vorbe discuţia pe tema salariilor, purtată la şedinţa ordinară din 28 decembrie 2017: „Propunerea este făcută de mine (!), am respectat criteriile şi indicii de ierarhizare, am stabilit salariile pe grade şi pe clase.” Aşadar, cel care s-a declarat „pentru” reducerile cu care opoziţia n-a avut curaj să-şi sape groapa în 2020 era cel care a propus monstruozităţile de sume, pe care le veţi lectura în această ediţie a ziarului. De aceea vorbeam la începutul articolului despre duplicitatea, despre perfidia liderului suprem, care îi punea pe „fraierii” de la PNL să propună ei micşorări, ca să aibă el cu ce să defileze în campanie. 

Singurele măriri, nişte „sărăcii” de măriri, dacă ne luăm după tonul primarului, care bagateliza cifrele sfruntate ce au scurtcircuitat opinia publică, pentru a doua oară, în numai o jumătate de an, arată astfel. Prezentarea îi aparţine aceluiaşi Liviu Ţâroiu: „Am stabilit pentru şefii de servicii 25% în plus faţă de consilierul superior, 25% pentru director, secretarul, viceprimarul şi primarul au coeficienţii stabiliţi prin lege şi nu este niciun fel de problemă.” Pentru el, sigur nu este o problemă salariul „tunat”, dar pentru câmpulungenii care pleacă acasă, în ziua de salariu, cu 10% din cât câştigă el, sigur e. Iată cum arată ceea ce pentru PSD-istul deţinător al propriei Matematici nu reprezintă o mărire de salarii: 

=Primarul Liviu Ţâroiu, care, la 1 iulie 2017, avea o indemnizaţie de 9.425 lei, va câştiga, de la 1 ianuarie 2018, 12.350 lei. Probabil că votanţilor PSD nu li se pare o mărire de salariu. Sau nu una care să-i deranjeze. 

=Nici în cazul viceprimarului Mărgărin Blidaru, care, la 1 iulie 2017, s-a mulţumit cu 7.975 lei, nu poţi să spui că 10.450 lei, de la 1 ianuarie 2018, e cine ştie ce creştere. Un mizilic, pe care de-abia îl observi.

=Secretarului Nicolae Ghinea, o „Narghita” a administraţiei publice câmpulungene, care a susţinut în plen un speech de-au plâns şi pietrele, inspirat din filmele indiene, i-a fost consolată amărăciunea asupririi, decenii la rând, a angajaţilor din primării, cu o chenzină de 10.260 lei, faţă de 7.830 lei, la 1 iulie 2017. 

Are dreptate primarul. Ce, ăstea sunt măriri serioase? „La funcţiile de conducere - continuă Ţâroiu - este atributul primarului să stabilească nivelul de salarizare. Celelalte compartimente au coeficienţi de ierarhizare vizavi de salariul minim pe economie.” Cum i-a răsplătit şeful Primăriei pe cei despre care Nicolae Ghinea spunea că sunt oamenii responsabili din instituţie, aflaţi în continuare: 

=Violeta Iarca, director economic: 10.070 lei, faţă de 7.975 lei (6.694 lei - salariu de bază, 1.281 lei - stimulent, iulie 2017);

=Cătălin Bădiţa, şeful Serviciului Public de Asistenţă Socială: 10.070 lei, faţă de 6.694 lei (salariu de bază, iulie 2017); 

=Roxana Bragă, şeful Serviciului Buget-Contabilitate: 7.505 lei, faţă de 6.151 lei (4.870 lei - salariu de bază, 1.281 lei - stimulent, iulie 2017);

=Lucreţia Mitoi, şeful Serviciului Administrare Persoane Fizice şi Juridice: 7.505 lei, faţă de 6.151 lei (4.870 lei - salariu de bază, 1.281 lei - stimulent, iulie 2017); 

=Emiliea Ilie, şeful Serviciului Juridic, Administraţie Publică: 7.505 lei, faţă de 6.151 lei (4.870 lei - salariu de bază, 1.281 lei - stimulent, iulie 2017);

=Dragoş Emilian Nicolae, şeful Poliţiei Locale: 7.505 lei, faţă de 4.870 lei (salariu de bază, iulie 2017);

=Olguţa Istodor, şefa interimară a Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor: 7.505 lei, faţă de 4.870 lei (salariu de bază, iulie 2017).

Aceştia ar fi fericiţii, care beneficiază, de la 1 ianuarie 2018, de măriri, după cum a recunoscut primarul, strâns cu uşa. În cazul celorlalţi, s-ar produce, pe lângă adaptarea la noul salariu minim brut garantat, nişte corecţii, dispărând stimulentele. Chiar fără stimulente şi chiar cu corecţiile în privinţa cărora Ţâroiu încearcă să ne convingă că s-au întâmplat, tot asistăm la nişte creşteri de la 30% în sus. Până la 50%, chiar 54%, la cei cu chenzinele decise de primar. 

Dezmăţul salarial din Primărie adânceşte dezechilibrul dintre lefurile de la stat şi cele din privat        

În momentul în care opoziţia şi-a făcut curaj să îngaime ceva despre noua cerere, obraznică de-a dreptul, a Executivului de a-şi înfoia din nou teşchereaua cu birurile câmpulungenilor, Lucian Ionescu a punctat, în sfârşit - şi pe asta ar fi trebuit să se insiste masiv -, dezechilibrul produs în Câmpulung, prin desfrâul salarial la stat, având vârf de lance Primăria Câmpulung, şi mediul privat, unde câştigurile au rămas înţepenite cu anii. Iar creşterile, atunci când se produc, sunt insesizabile. „În iulie, a mai existat o mărire de salarii, pe care am votat-o cu inima puţin strânsă, pentru că mi s-a părut destul de mare.”, a început Ionescu. „Acum, le-am făcut corecţiile.”, l-a întrerupt Ţâroiu. „În societatea câmpulungeană - şi-a reluat celălalt ideea -, această nouă mărire de salarii produce un dezechilibru destul de mare. Dacă tot s-a întâmplat acest lucru, aş vrea să ne şi justificaţi această mărire. Ştiu că este atributul dumneavoastră, dar ne-aţi propus-o la vot. În afară de ceea ce ne obligă legea, prin trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, vreau să ne justificaţi măririle propuse de dumneavoastră. Trebuie să existe un motiv pentru care le-aţi propus. Să ne spuneţi: pentru că avem nişte specialişti foarte buni, care lucrează foarte mult.” 

„Faţă de 1 iulie - s-a conformat Liviu Ţâroiu cerinţei -, când v-am propus salariile, conform Legii 153, n-am mărit salariile decât la funcţiile de conducere. În rest, am aliniat toate salariile, prin diminuarea unora şi aducerea la nivelul întregii Primării. Nu am mărit altceva. Doar funcţiile de conducere le-am dus, conform indicelui, pentru funcţia de şef de serviciu, cu 25% în plus faţă de consilierul superior, pentru director, 25% în plus faţă de şeful de serviciu. În rest, am diminuat salariile. Nu am mărit nimic.” În momentul în care Ionescu a împins dialogul în direcţia impactului asupra bugetului local a acestei noi „inflamări” salariale faţă de anul 2017, primarul a intervenit, repetând ca o placă stricată: „Încă o dată vă spun: nu sunt măriri de salarii! Fondul de salarii în 2018 va fi cel mult egal cu cel din 2017.”

În continuarea lui Ionescu, Bogdan David i-a spulberat meritul lui Liviu Ţâroiu de diminuare a unor retribuţii, care, la lectura cifrelor, nici nu par că s-au întâmplat. Adică economiştii care au făcut calculele n-au umblat la salariul de bază, ci au tăiat stimulentele de 1.281 lei, a căror acordare nu era legală. „Dumneavoastră n-aţi diminuat salariile. Sunt nişte salarii care s-au diminuat, pentru că s-a schimbat legea. Nu le-aţi micşorat dumneavoastră.”, l-a făcut David pe Ţâroiu să recunoască faptul că pierderea de stimulente a avut la bază legea, nu voinţa primarului. „Mi se părea corect ca aceste salarii să prindă şi sporurile pe fiecare funcţie, care nu apar aici. Să adaugi un spor de 25% sau 50% la 10.000 lei este o sumă! Am făcut un calcul în Excel. Am luat salariile la nivelul lunilor iulie şi decembrie. Cea mai mică mărire de salarii este de 31%. Nu ştiu ce vorbiţi despre 25%. Vorbim despre o mărire de salarii de la 31% până la 100%. Sunt oameni care beneficiază de o mărire de salariu de 50%, de 45%, de 30%, faţă de iulie 2017. Am vorbit, la momentul salarizării, că următoarea creştere se va face după ce vom aplica acele criterii de performanţă, obligatorii prin lege. Nu ne-au fost aduse aceste criterii de performanţă, în schimb, mărim din nou salariile.”, a adăugat David. 

„Nu mărim salariile!”, s-a stropşit la el Ţâroiu. „Se stabileşte o mărire de salarii.”, a continuat celălalt să-l provoace. „Se stabilesc salariile, nu măriri de salarii. Nu se fac măriri de salarii. Doar la funcţiile de conducere.”, repeta Ţâroiu, la fel ca fostul ministru al Justiţiei, rămas în istorie sub apelativul „Altă întrebare”. Aşa şi al nostru, care ne-a înnebunit cu „nu mărim salariile”, când era evident ce face. I-a ţinut isonul şi preşedintele de şedinţă, Gheorghe Sârbu, care a plusat cu o explicaţie ce suna astfel: ce au aprobat aleşii nu este nici mărire, nici micşorare, ci regularizare! Şi, astfel, ne-am mai liniştit.   

A doua explozie salarială, clocită între Crăciun şi Revelion, pentru ca atenţia opiniei publice să fie distrasă de la prăpădul cu banii săi 

S-a alăturat lingviştilor de ocazie şi directoarea Violeta Iarca, pregătită să demonteze noţiunea de mărire cu alte nuanţe ale ceea ce, în realitate, reprezintă o crasă majorare. Cel puţin, în cazul ei, unde, se apără Iarca, ea n-are nicio vină că i-a luat-o razna salariul, pentru că Ţâroiu este cel care i-a impus câştigul exagerat. „Domnul primar v-a spus că, pentru funcţiile de conducere, dânsul este cel care stabileşte salariile de bază.”, l-a scos Iarca la înaintare pe primar, când a fost dată exemplu edificator al plonjonului necontrolat al lefurilor capilor administraţiei publice. 

Dar s-o ascultăm pe doamna Iarca cum minimalizează evenimentul nefericit consumat între Crăciun şi Revelion, când contribuabilul cufundat în afumătoare de grija remuneraţiilor funcţionarilor nu mai putea. Însuşi momentul a fost astfel ticluit încât lumea, ocupată cu sărbătorile, să nu bage de seamă dezmăţul pe seama contribuţiilor sale. „N-aş vrea să vorbesc despre o mărire a salariilor - prestează scenic şefa Direcţiei Economice, cea mai grea piesă în procesul pompării nesăbuite a banului public în cheltuiala salarială -, pentru că este vorba despre o stabilire a salariilor. Stabilirea salariilor, pentru anul 2018, pentru funcţiile publice de execuţie şi pentru personalul contractual, s-a făcut având în vedere indicii aprobaţi prin Hotărârea Consiliului Local din iulie 2017. Acei indici s-au înmulţit cu salariul minim brut garantat în plată, care, de la 1 ianuarie 2018, este 1.900 lei. Acel salariu, înmulţit cu indicele aprobat în iulie 2017, ne-a dat un cuantum al salariului de bază. Se stabilesc salariile de bază raportat la salariul minim brut garantat în plată pe ţară. Cu excepţia funcţiilor de conducere, aşa cum v-a spus domnul primar. Pentru funcţiile de conducere, dânsul este cel care stabileşte salariile de bază. Vizavi de sporurile care se aplică salariilor de bază, putem să vă spunem că, la momentul de faţă, nu avem în plată funcţii publice sau personal contractual care să beneficieze de sporuri, cu excepţia sporului acordat pentru viza de control financiar preventiv, care este de 10%, de care beneficiază doi funcţionari publici din cadrul Primăriei noastre. La celelalte instituţii subordonate, bănuiesc că există o singură persoană care acordă viza de control financiar preventiv. Şi Poliţia Locală, care beneficiază de sporurile de muncă de noapte.”

După Ţâroiu, care zice „micşorare”, după Sârbu, care zice „regularizare”, vine şi Iarca, cu „stabilire” a salariilor, care, norocul încasatorilor, au fost stabilite pe plus. Ce gogomănii deşartă în spaţiul public cei cărora le încredinţăm taxele şi impozitele noastre despre impactul fondului de salarii asupra bugetului anului 2018, lăsăm pe altă dată. 

The most visited gambling websites in The UK