Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Calcarul dăunează plămânilor şi strică tocurile şoferiţelor!

  • Written by Magda Băncescu
  • Hits: 1214

b_400_250_16777215_10_images_2006calcar.jpgDezbatere furibundă în Consiliul Local pe subiectul asfaltării parcărilor

Iustinian Stănescu, alesul liberal, care este convins că arderile de deşeuri periculoase pe platforma industrială de la Valea Mare nu afectează în niciun fel calitatea aerului din zonă, are, totuşi, o temere: calcarul pe care viceprimarul pesedist continuă să-l folosească la parcări, la împietruiri de uliţe municipale şi la umplerea găurilor din carobil, inclusiv a tranşeelor săpate pentru executarea unor branşamente la reţelele de utilităţi. De la tema „falsă” a poluării lansată pe piaţă de Evenimentul Muscelean, ca să-l cităm pe consilierul PNL, trecem la o temă reală, serioasă şi actuală, în opinia sa. Asta pentru că, după cum se vede treaba, alterarea mediului e o treabă a naibii de subiectivă, contând cine este „făptuitorul”. Exclus poluare în cazul „incineratorului” de deşeuri de la Valea Mare, căruia i-am rămas datori cu o repriză de mulţumiri pentru susţinerea ediţiei 2015 a Zilelor Municipiului! În schimb, adversarul pesedist, care a refuzat să elibereze de bună voie scaunul de (vice)primar, a fost atenţionat de liberal privitor la sancţiunile pe care le riscă municipalitatea dacă Garda de Mediu observă lipsa de economie în folosirea calcarului pe străzile câmpulungene. Utilizarea calcarului în construcţii, informează grijuliu Iustinian Stănescu, a fost interzisă printr-o directivă europeană încă de acum cinci ani, directivă care n-a ajuns la urechile viceprimarului. Iată cum poluarea a prins culoare politică, graţie îngrijorării exprimate public de cel mai fervent luptător contra proiectului de dotare a municipiului cu o staţie de monitorizare a calităţii aerului: afectarea mediului prin activităţi ale fiefurilor pesediste, antenele de la Hotelul „Muscel” şi de pe Spitalul Municipal, investiţia Ministerului pentru Societatea Infomaţională, derulată prin Telekom, iar acum piatra de calcar, care s-a turnat din belşug - cantitatea actuală fiind mai de criză - cât primar a fost Călin Andrei, iar combinatul era incomparabil mai generos.                  

Gura fraierilor, astupată cu piatră de Mateiaş

    Discuţiile având ca subiect încetarea folosirii materialului care acoperă noroaiele fundăturilor urbane - norocoşii aveau parte de calcar, fiindcă celorlalţi li se închidea gura cu balast de râu - au fost declanşate de Nicolae Dumitrescu, în contextul parcărilor din cartiere, acoperite rudimentar cu piatră de carieră. În calitate de responsabil de cartierul Vişoi, din partea partidului, acesta a adus un mare of al cetăţenilor în plenul Consiliului Local. Un grup de locuitori din zona Şcolii Gimnaziale „Theodor Aman” (fosta Şcoală 7) l-a solicitat, pe vremea când se lucra la alei şi trotuare, să se intervină şi la parcări. Oamenii nu îndrăznesc să spere la reabilitarea locurilor de staţionare a autoturismelor după modelul celor din Piteşti şi Mioveni, unde sunt executate cu pavaje de toată frumuseţea, dar măcar să fie asfaltate. Adică să se renunţe, o dată pentru totdeauna, la pietrişul de calcar inestetic, incomod, împuţinat de ploi şi de trafic şi împânzit de iarba care îşi croieşte drum printre bucăţile albe.
    Altă doleanţă a colegului de partid a lui Liviu Ţâroiu a fost să se pună punct practicii de umplere a craterelor din asfalt cu calcar. Fie vorba între noi, dacă se nimereşte să fie în preajma gropilor „cârpite” cu câteva lopeţi de pietriş sărmana cu minţile rătăcite, care mătură benevol străzile Câmpulungului, fiţi siguri că operaţiunea de umplere a golurilor a fost de pomană. Femeia are în bagajul de salubrizare uneltele necesare pentru scoaterea pietrişului din spărturile asfaltului. Adună calcarul într-o găleată şi scapă de el pe unde poate, după care mătură groapa de praful alb şi o face frumoasă, aşa cum era înainte de a fi astupată. Prin acest fenomen au trecut hârtoapele din dreptul podului de la Autogară, tronson aflat în raza de acţiune a măturătoarei, care, remarcând apariţia pietrişului într-o zonă pe care ea o curăţă frecvent, a luat atitudine. La câteva zile după trecerea echipelor de adepişti cu misiunea clară de a uşura accesul “pedestraşilor” în maniera descrisă mai înainte, gropile curăţate de calcar au reapărut în peisajul traversării pietonale. Deci, munca a fost în zadar, iar piatra, plătită de pomană!                        
    Nu numai din acest motiv, Dumitrescu i-a cerut lui Ţâroiu, în calitatea sa vremelnică de şef al administraţiei publice locale: „Vă rog, pe viitor, terminaţi cu băgatul pietrei în găuri de asfalt! Este cea mai uşoară soluţie, să băgăm piatră de Mateiaş în ea. Că e mai mică, că e mai mare, am scăpat de fraieri! Nu merge aşa ceva! Hai să nu ne mai batem joc de lume! Eu nu vorbesc numai de Vişoi. Întâmplător în Vişoi a izbucnit această idee. Nu cred că e mare lucru dacă peste tot, unde avem parcări cu pietre urâte şi neconfortabile pentru locuitori, să punem covor asfaltic peste ele.”

“Băiatul elegant” Ţâroiu ştie cum trebuie “debarcată” o doamnă cochetă, cu tocuri

    Ca să scoată în evidenţă ideea de disconfort creat de bolovănişul procurat de la unul dintre principalii sponsori ai acţiunilor Primăriei şi filantropi pentru Spitalul Municipal, Nicolae Dumitrescu şi-a provocat colegii la un exerciţiu de imaginaţie: „Imaginaţi-vă o doamnă, care se dă jos din maşina ei, pe bolovani, şi îşi rupe tocurile. Nu este de râs, e adevărat! Nu cred că este o mare problemă acum, când asfaltările văd că merg bine, să ne gândim.” Consilierul a lovit la sentiment, invocând exemplul femeilor graţioase, care altfel cântăresc lista de candidaţi la înălţimea tocurilor. Pesedistul, despre care se aude că ar fi opţiunea PSD pentru 2016, şi-a câştigat simpatia votantelor posesoare de permis, sătule să-şi schimonosească mersul şi condurii în bolovănişul lui Ţâroiu. Acesta din urmă, el însuşi posesor de nevastă elegantă, care înţelege perfect esenţa mesajului lui Dumitrescu, a replicat cu o lecţie de cavalerism (care nu i-ar strica nici lui din când în când, livrată de un profesionist). Liviu Ţâroiu le-a predat contribuabililor care au în partea dreaptă partenere dischisite instrucţiunile de folosire a parcărilor pietruite cu calcar. Şoferul să oprească într-o zonă cu suprafaţa lină, ca doamna să coboare pe trotuar - deşi şi trotuarele sunt praf şi pulbere - şi abia după aceea să parcheze maşina, „dacă e băiat elegant”, ca să-l cităm pe sfătosul din fruntea agorei de înţelepţi. „Dacă ea conduce, ce face?”, au fost alte îngrijorări dezarmate de expertul în materie de cochetărie feminină Ţâroiu: „Cu tocuri nu poate conduce.”        
    În apărarea sa, viceprimarul-primar a dat exemplul anemic al câtorva parcări asfaltate. În programul anului 2015, toate parcările de pe strada Alexandru cel Bun, de la Podul Gobej spre oraş, vor fi executate cu covor asfaltic.

b_400_250_16777215_10_images_2006calcar1.jpgCalcarul în construcţii, interzis de UE 

    Însă principalul argument care susţine ideea că e musai să se elimine calcarul în lucrările de construcţii l-a furnizat liberalul Iustinian Stănescu, ale cărui nelinişti se bazează pe o directivă a Uniunii Europene. „Am mai spus acest lucru de câteva ori şi, din fericire sau din nefericire, şi noi suntem membri ai Uniunii Europene. Există o directivă europeană încă din 2010, care interzice cu desăvârşire folosirea calcarului în lucrările de construcţie, indiferent că se numesc parcări, drumuri sau acoperirea unui canal. Este absolut interzis.”, a precizat Stănescu, la care descoperim încă un lucru de care se teme, în afară de poluarea cu unde electromagnetice. „Îl foloseşte toată lumea.”, a ripostat fostul coordonator al ADP-ului, serviciul asupra căruia s-a revărsat furia locuitorilor din zonele periurbane ale municipiului, treziţi în faţa caselor cu ditamai bolovanii de râu, când alţii au beneficiat de material de lux de la Holcim. „Care toată lumea? Îl folosim noi la Câmpulung.”, a venit replica celuilalt. „Şi la străzi, şi la autostrăzi.”, a continuat dialogul Ţâroiu. „Este soluţia cea mai ieftină.”, a intervenit Dumitrescu, secondat de Stănescu: „Exact! E aici, la 5 kilometri!”
    Viceprimarul a explicat că s-a folosit calcarul la parcări, fiindcă nu se creează noroi când plouă. Cât despre asfaltare, aceasta nu se poate realiza în lipsa unei terasări a terenului. Însă, terasarea, potrivit inginerului de mină Iustinian Stănescu, se face cu material de terasare, în componenţa căruia nu intră calcar. Tot Ţâroiu ne asigură că toate racordurile la reţelele de utilităţi, care au necesitat spargerea asfaltului - cu excepţia reparaţiilor Edilului - vor fi betonate şi nu vom mai vedea calcar de acum înainte. „N-am spus asta să cert pe cineva sau să vă cert pe dumneavoastră. Vă rog, interesaţi-vă ca o măsură de prevedere. Dacă vine Garda de Mediu şi vede această treabă...”, a revenit liberalul. Că piatra de calcar, despre utilizarea căreia Stănescu spunea că este interzisă în construcţii, citând o normă UE, este foarte cerută o demonstrează numărul vehiculelor care circulă dinspre carieră către locurile de destinaţie, a precizat Ţâroiu. Chiar l-a rugat pe şeful ISCTR Argeş să le prezinte o statistică având ca obiect frecvenţa tranzitului maşinilor de calcar.

The most visited gambling websites in The UK