Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Părintele Serafim a petrecut 27 de ani în mijlocul câmpulungenilor. Timp de 17 ani, a condus Mănăstirea „Negru Vodă”

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 10533

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_iunie_2490_serafim8.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_iunie_2490_serafim11.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_iunie_2490_serafim13.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_iunie_2490_serafim2.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_iunie_2490_serafim9.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_iunie_2490_serafim16.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_iunie_2490_aleasa1.jpg

Vestea începerii călătoriei spre eternitate a părintelui stareţ Serafim Caiea a îndurerat comunitatea câmpulungeană care se ataşase enorm de unul dintre cei mai devotaţi şi calzi slujitori ai altarului din Muscel. N-aveai cum să nu-l îndrăgeşti pe părintele Serafim de cum îl vedeai, căci îţi dădeau încredere în el, ca om şi ca preot, tinereţea sa, privirea blajină, chipul zâmbitor şi vorba calmă şi înţeleaptă, mărturie a sfertului de veac petrecut între zidurile mănăstireşti. La ora patru a dimineţii de 9 iunie, suferinţa grea şi îndelungată, care i-a măcinat sănătatea stareţului Mănăstirii „Negru Vodă”, a luat sfârşit. Serafim Caiea ne-a părăsit doar fizic, căci, din lumea spre care se îndreaptă sufletul său iubitor de oameni, va veghea Câmpulungul şi Muscelul, aşa cum a făcut-o în scurta sa trecere pe acest pământ. Gheorghe Mihai Caiea, pe numele pământean, ar fi împlinit 43 de ani, pe 30 august. Din păcate, prin moartea prematură a părintelui Serafim, nu pierde doar Biserica argeşeană şi musceleană. Ci pierde comunitatea câmpulungeană un om extraordinar, care şi-a închinat viaţa oamenilor, în special, celor în nevoie, pentru care a întreprins un proiect umanitar, sub forma unei Cantine Sociale, prin Asociaţia „Sfânta Elena Împărăteasa”, care asigură, de ani buni, masa zilnică pentru câteva zeci de persoane, în fiecare lună. Dorinţa de a fi de ajutor semenilor l-a adus în Asociaţia „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul”, unde a susţinut iniţiativele menite să îmbunătăţească viaţa concetăţenilor. Redacţia noastră a avut onoarea de a-l avea pe părintele Serafim colaborator al ziarului Evenimentul Muscelean, unde, timp de câţiva ani, cât i-a permis agenda sa aglomerată, orientată, în principal, către proiectul de renovare a complexului monahal, a întreţinut o rubrică de învăţături menite să-i apropie pe musceleni de Biserică.         

Avea doar 15 ani, când a ales viaţa între zidurile mănăstirii

Gheorghe Mihai Caiea s-a născut pe 30 august 1977. În anul 1993, a venit la Câmpulung, din comuna Hangu, judeţul Neamţ, pentru a urma cursurile Liceului Industrial nr.2. În 1996, a fost călugărit, sub numele Serafim, devenind monah la Mănăstirea „Negru Vodă”. În ianuarie 1998, a fost hirotonit diacon, iar, în aprilie, a devenit preot. În acelaşi an, a promovat examenul susţinut la Facultatea de Teologie din Piteşti, pe care a absolvit-o în anul 2002. În anul 2001, a urmat un curs de restaurare de carte veche la Padova, în Italia, preocupare legată de istoria ce i-a fost încredinţată a o conserva şi promova: Curtea Domnească, ce găzduieşte muzeul, prima scriere în Limba Română, prima carte în Limba Română scrisă chiar la „Negru Vodă”, prima Şcoală Domnească cu predare în Limba Română, cea mai veche lespede de mormânt al unui domnitor român. Aici a funcţionat, pentru o bună perioadă, prima tiparniţă adusă de Matei Basarab de la Kiev, cu ajutorul lui Petru Movilă, unde s-a scris prima carte în Limba Română, cu conţinut moral-filozofic, „Învăţături la toate zilele de peste ani”, în anul 1642. Acestea erau lucrurile despre care îi plăcea părintelui Serafim să vorbească, preferând un anonimat aproape complet în privinţa persoanei sale.   

În anul 2003, la numai 26 de ani, a devenit stareţul Mănăstirii „Negru Vodă”. O misiune deloc uşoară, din cauza valorii uriaşe a moştenirii istorice şi religioase primite în administrare. Ca slujitor al Bisericii, părintele Serafim a slujit, în primul rând, oamenii, dedicându-se unei misiuni umanitare luate ca model de colegii săi. De o modestie şi discreţie cum rar am întâlnit, Serafim Caiea nu obişnuia să se deschidă presei, vorbind despre el. Vorbea, în schimb, cu o dragoste copleşitoare despre misiunea primită şi anume păstorirea Mănăstirii „Negru Vodă”. Prima obşte monahală înfiinţată la Câmpulung, în 1635, de Matei Basarab - al treilea ctitor care a restaurat mănăstirea, între 1635-1636, după distrugerea ei în timpul cutremurului din 1628 -, transformată, în decursul istoriei, în biserică de mir. În 1959, călugării au fost daţi afară, în urma unui decret comunist, dar, în 1989, înainte de Revoluţie, mănăstirea a fost reînfiinţată.

În cei 17 ani, în care locaşul a fost administrat de părintele Serafim, cei mai mulţi dintre vieţuitorii mănăstirii, mai tot timpul, într-un număr redus, au fost tineri. La fel ca el. „Eu am intrat în Mănăstirea „Negru Vodă” în anul 1993. Atunci, aveam doar 15 ani. Totul este să fie o treabă făcută din inimă, cu suflet, să ai vocaţie şi chemare.”, este una dintre puţinele mărturisiri de natură personală pe care părintele Serafim a făcut-o redactorilor noştri. „Sunt nişte condiţii pe care trebuie să le îndeplineşti în momentul în care treci pragul mănăstirii. Prima ar fi să nu ai nicio datorie faţă de nimeni, faţă de familie, faţă de soţie, dacă eşti căsătorit, faţă de copii, faţă de lege ş.a.m.d. Important este ca omul care intră în sfânta mănăstire să fie foarte hotărât, pentru că, odată intrat…, înapoi nu mai este loc. Nu te ţine nimeni, dar acest lucru îl faci pentru Dumnezeu. Şi dacă cu Dumnezeu te cerţi, nu mai ai la cine alerga.”, ne povestea, în 2007, când a acceptat să ni se destăinuiască, povestind un pic şi despre el, părintele Serafim. În momentul în care l-am întrebat de ce a ales Câmpulungul, un orăşel aflat la mare distanţă de meleagurile natale, stareţul spunea că aici a găsit liniştea. „Cred eu că este mai bine să fii mai departe de casă, de prieteni şi de familie, ca să ai un pic de linişte.”, mărturisea acesta.   

Părintele Serafim s-a implicat în acţiunea de restaurare a sfântului de la Cetăţuia  

În timpul stareţului Serafim, Mănăstirea „Negru Vodă” a fost gazda unor evenimente istorice. În primul rând, a devenit locul de odihnă al unui sfânt al Muscelului, găsit în peştera de la Cetăţuia, în urmă cu 76 de ani, într-un loc cu profunde semnificaţii istorice, unde domnitorul Negru Vodă obişnuia să se roage în momente grele. „Schimonahul Ioanichie - 1638”, inscripţia găsită pe peretele peşterii, a fost canonizat pe 26 septembrie 2009, în cadrul unei ceremonii ample, organizate la Curtea de Argeş, prin care s-a proclamat oficial canonizarea a trei sfinţi: Sfântul Voievod Neagoe Basarab, Sfântul Ierarh Iachint de Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti şi Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel. Mai înainte, însă, a fost reconstituit, operaţiune dificilă, întrucât osemintele sale erau amestecate cu rămăşitele a doi călugări, împreună cu care a fost îngropat, din 1948 - la patru ani după ce au fost descoperite în peşteră -, până în 1996, când au fost scoase şi aşezate într-o raclă, în biserica de lemn.

În primăvara anului 2008, stareţul Serafim Caiea i s-a alăturat colegului de la Mănăstirea Cetăţuia, părintele Modest Ghinea, într-o acţiune în care divinul s-a împletit cu ştiinţa. Reconstituirea sfântului de la Cetăţuia n-ar fi fost posibilă fără sprijinul profesorului Adrian Barbilian, director al Secţiei de Ortopedie a Spitalului Militar din Bucureşti. Osemintele au fost cu uşurinţă recunoscute după mirosul de flori de câmp şi culoarea galbenă. Trupul sfântului, reconstituit printr-o muncă minuţioasă, a fost aşezat într-o bijuterie de raclă lucrată de maestrul Ştefan Thury.

Din 19 ianuarie 2013, muscelenii au ocazia să i se închine Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel la Mănăstirea „Negru Vodă”. „Sfântul Ioanichie cel Nou de la Muscel, ca ocrotitor al Muscelului, a ales şi a hotărât, căci dacă nu era vrerea sfântului să ajungă la Mănăstirea „Negru Vodă” din Câmpulung Muscel, nu se întâmpla să vină aici. La Mănăstirea Cetăţuia este un drum mai greu şi inaccesibil de multe ori, pentru pelerinii şi credincioşii care vor să se închine la sfintele moaşte. Acesta a fost motivul pentru care s-a hotărât aducerea lor la Câmpulung. Ele vor rămâne în „vecii vecilor”, la Mănăstirea „Negru Vodă”. Aşa se cădea, pentru că este în centrul Muscelului, al Câmpulungului. Mănăstirea „Negru Vodă” are o legătură specială cu Sfântul Ioanichie, pentru că în vremea lui Matei Basarab, ca duhovnic al lui Matei Basarab, al lui Mihai Viteazul, de la Câmpulung, regulat mergea, la 40 de zile, un preot de aici, de la mănăstire, ca să-l împărtăşească pe Sfântul Ioanichie.”, ne spunea, în urmă cu şapte ani, părintele Serafim.

Pe 26 iulie 2013, prima dată când a fost sărbătorit Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, s-a produs la Câmpulung un eveniment istoric fără precedent în Muscel: procesiunea cu sfintele moaşte ale ocrotitorului Muscelului, Sfântul Ioanichie cel Nou, şi ale Sfintei Filofteia, la care au luat parte mii de credincioşi.

Stareţul a ars de dorinţa de a vedea mănăstirea reabilitată în totalitate. L-a frământat şi consumat permanent lipsa fondurilor    

Dorinţa cea mai arzătoare a părintelui Serafim a fost de a renova complexul monahal a cărui istorie începe în anul 1215, când a fost zidită prima construcţie. Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este cea mai veche din ţară. A fost rezidită de Basarab I şi finalizată de Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I, care sunt înmormântaţi în lăcaşul de cult. În luna iulie a anului 2010, au început lucrările de reabilitare a celui mai însemnat locaş de cult al Câmpulungului, în cadrul unui proiect supravegheat de arhitecta Constanţa Carp, vicepreşedinta Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, despre care stareţul spunea că se face pentru cel puţin 200 de ani. Procesul de restaurare a început cu Biserica Mare, părintele confruntându-se cu cea mai grea problemă pentru un administrator de monument istoric de clasa A: lipsa fondurilor aşteptate, în zadar, de la Ministerul Culturii. A răzbit cu ajutorul donaţiilor primite de la credincioşi. Şapte ani mai târziu, visul reabilitării capitale a mănăstirii devenea realitate, odată accesat un proiect european de aproximativ 5 milioane de euro, care a făcut posibilă intrarea edificiului în şantier, pentru „Consolidare, restaurare şi punere în valoare a Mănăstirii „Negru Vodă”: Biserica Domnească, Turnul Clopotniţă, Casa Egumenească, Casa Domnească (arhierească), zidul de incintă al Bisericii. Din păcate, firul vieţii lui Serafim Caiea s-a întrerupt înainte de a vedea investiţia finalizată.

Dumnezeu să-i aibă în pază sufletul bun şi să aline durerea marii familii de credincioşi care l-au preţuit!

        

 

 

 

The most visited gambling websites in The UK