Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Viceprimarul Blidaru, complicele căprarilor care au distrus Parcul Ştefănescu

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 2631

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_mai_2486_58.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_mai_2486_14.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_mai_2486_11.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_mai_2486_12.jpgb_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2020_mai_2486_13.jpgÎn caz că vă întrebaţi cu ce s-a ocupat, timp de patru ani, viceprimarul Câmpulungului, pe care foarte mulţi nu-l cunosc nici după nume, darămite după faţă, încercăm să vă ajutăm cu un răspuns prin acest articol, în care veţi descoperi „atribuţii” şocante ale secundului lui Liviu Ţâroiu. Cunoscut doar între amicii cu care împarte mondenul municipiului, depistăm mai nou o puternică legătură de prietenie între vice şi cel puţin unul dintre căprarii din oraş, bazată, sperăm (dar putem să ne înşelăm), nu pe caşcaval bio. Ce-i leagă pe crescătorii de capre din „buricul târgului” şi Mărgărin Şerban Blidaru, navetistul din conducerea Câmpulungului, cu program de lăuză şi salariu de corporatist? Înainte de avantajele laptelui de capră pentru sănătatea sportivului de 50 de ani, care, nimic de zis, se întreţine, dar n-am bănuit cum, luăm în calcul şi joburile de bază ale domnilor viceprimar şi căprar. Profesorul de sport Blidaru îi permite profesorului de religie Călcâi să iasă la păscut, cu o turmă de zece capre, taman pe una dintre cele mai valoroase proprietăţi ale municipiului, din punct de vedere peisagistic, istoric, cultural: Parcul Ştefănescu. Având, cel mai probabil, acceptul lui Blidaru, Claudiu Călcâi, posesorul animalelor, care au făcut prăpăd într-o pădure recunoscută pentru calitatea şi vechimea florei şi arborilor, are tupeul să-l invoce drept protector, chiar complice al păşunatului ilegal. Situaţie care ne pune pe gânduri în privinţa beneficiilor împărţite, ştiind că lui Blidaru îi cam place să fie servit cu ce e bun şi scump. 

Pădurea n-are nicio şansă de regenerare, căci puieţii au fost tocaţi de caprele lui Călcâi şi Rizoiu      

Înainte de a intra în esenţa tărăşeniei care revoltă prin comportamentul năucitor al unui membru al conducerii Câmpulungului, care ar trebui să fie un gardian al averii publice, nu al celor care o distrug, iată câteva consideraţii despre viceprimarul instalat, dintr-o mare greşeală, în 2016. Blidaru, un anonim pentru majoritatea cetăţenilor din Câmpulung care nu le au cu sindrofiile, este insul căruia i se suceşte gâtul după fiecare cameră video şi foto, la care râde, vorba românului, precum „proasta-n târg.” Cum opţiunea partidului câştigător al alegerilor de acum patru ani n-a fost pentru un om deştept, târgul a ajuns să aibă un număr 2 simpluţ, pe care Ţâroiu l-a lăsat să-şi vadă de Facebook, de afacerile personale şi de fandoseală la evenimentele fără potenţial electoral.

Pe când credeam că marele rău reprezentat de Blidaru, ca figurant pe grila de personal a Primăriei, îl constituie salariul de bază, lunar, de peste 10.000 de lei, de curând, am aflat că mâţei blânde îi place lăpticul. De capră, pentru că doar ăsta este elixirul tinereţii, îl face pe om mai optimist şi-l scapă de depresii. De aia e Blidaru cu gura până la urechi, şi pe timp de pandemie, în timp ce Ţâroiu e catran de nervi, că-i papă bugetul COVID-ul! 

Bănuiala că Blidaru are furnizori în rândul căprarilor care practică această îndeletnicire într-o zonă aflată aproape de centrul Câmpulungului este alimentată de următorul incident. În Parcul Ştefănescu, o oază de sănătate a oraşului, cu o vegetaţie impresionantă, îşi pasc caprele doi cetăţeni din zonă, Claudiu Călcâi şi Costică Rizoiu. Cei doi locuiesc pe strada Petre Zamfirescu, unul vizavi de celălalt. Cel puţin, Rizoiu se comportă de parcă ar stăpâni Parcul Ştefănescu, folosit de ani buni pe post de imaş comunal. Obiceiul datează de mult timp, fiind afectate atât proprietăţile private, cât şi cele ale statului, concepute în vechime ca spaţiu de agrement pentru populaţia Câmpulungului. Orice efort de împădurire a zonei care are nevoie de regenerare, aidoma tuturor pădurilor bătrâne, este zădărnicit de prezenţa caprelor care rad tot. Puieţii de stejar, mesteacăn, tei, cireş, tei şi alte specii au fost tocaţi de păcătoasele animale, a căror trecere este trădată de urmele copitelor impregnate în pământul înmuiat de ploi şi de excrementele înşirate peste tot. Te doare sufletul să vezi că au fost muncă în van plantările făcute cu scopul de a prelungi viaţa pădurii lăsate moştenire oraşului de un intelectual veritabil, care a iubit într-atât Câmpulungul încât să-i doneze această proprietate batjocorită de nişte inculţi.     

Blidaru l-a sfătuit pe amicul care distruge Parcul Ştefănescu, păşunând caprele, să cheme Poliţia!    

Zilele trecute, caprele lui Claudiu Călcâi au fost surprinse, împreună cu proprietarul, pe terenul municipiului, unde animalele, despre care se ştie că, la capitolul hrană, nu refuză nimic, continuau prăpădul. Un proprietar, care îşi găseşte în permanenţă terenul călcat de turma mânată de stăpân pe unde vrea, s-a luat după urme şi a găsit şi caprele, şi căprarul îndreptându-se către casă, prin Parcul Ştefănescu. Profesorul a negat imediat că ar fi trecut cu animalele pe proprietatea cetăţeanului, care găsise, inclusiv în acea zi, dovezi ale păşunatului ilegal.                         

Făptaşul, cu comportament mai mult de cioban decât de dascăl, l-a băgat imediat la interval pe viceprimarul Mărgărin Blidaru, ca girant al îndeletnicirii pastorale, pe proprietatea publică. Ca să-i demonstreze celui care l-a surprins ce relaţie strânsă are cu vicele, cu a cărui autoritate credea că-l impresionează, Călcâi l-a sunat pe „Mărgă”, l-a dat pe speeker, iar acesta imediat l-a sfătuit pe „Claudiu” ce să facă. Căprarul şi viceprimarul se tutuiau! 

Poftiţi lectură care susţine ceea ce repetăm de ni s-a acrit: că Primăria funcţionează pe pile, pe interese, pe cumetrii, pe ciubuc şi „caşcaval”. 

Cetăţeanul: „Dacă zici că n-ai fost pe proprietatea mea, ce cauţi cu caprele în Parcul Ştefănescu?”

Călcâi: „Le-am scos un picuţ pe coastă, pentru că parcul acesta e parc public.” 

Cetăţeanul: „Adică e parc public pentru capre?”

Călcâi: „Salut, Mărgă. Am o problemă. Eu sunt în spate, la „Ciobănaşu”, în poieniţă, cu caprele, le-am scos de cinci minute şi s-a luat de mine, că nu ştiu ce probleme îi fac eu dumnealui. Sunt exact pe o poiană, nu mănâncă nimic frunză, nu nimic, şi se tot ia de mine, nu înţeleg. Vrei să vorbeşti un pic cu dumnealui? Eu habar nu am şi se ia de mine tot timpul.” 

Blidaru, dat pe difuzor: „E terenul lui acolo?” 

Călcâi: „Nu, sunt în spatele „Ciobănaşului.”

Cetăţeanul, către Blidaru: „Eu mă învecinez aici cu pădurea asta şi, de ani de zile, acest domn profesor cioban sau căprar, ce este el, paşte prin Parcul Ştefănescu. Are voie să pască caprele în Parcul Ştefănescu?”

Blidaru: „Nu, dar… normal nu ar fi voie.”

Călcâi: „Eu nu sunt pe proprietatea dumneavoastră, sunt pe proprietatea Parcului Ştefănescu şi asta aparţine de Primărie. Dacă vrea Primăria să mă amendeze, să mă amendeze, eu sunt de acord să mă amendeze.”

Blidaru: „Claudiu, sună şi tu la Poliție şi rezolvi problema, eu nu am cu ce să te ajut.” 

Călcâi: „Mi-a zis că sună pe domnul primar şi am zis că vă sun eu, nu-i problemă.”

Blidaru: „Da, nu ai de ce să suni pe domnul primar.”

Cetăţeanul: „E bine că el paşte caprele prin Parcul Ştefănescu, dar tu, ca viceprimar, eşti mândru de chestia asta?”

Blidaru: „Eu nu am ce... Claudiu, cheamă şi tu Poliţia.” 

Altfel spus, viceprimarul, teoretic, apărător al proprietăţii municipiului, îl punea pe cel care o devasta să cheme Poliţia! Ca Poliţia să facă ce?! Să-l sancţioneze pe cel care l-a descoperit?! Nu era treaba lui Blidaru să trimită el Poliţia Locală în zonă şi să constate pagubele produse, în mod repetat, de acest crescător de capre şi de alţi crescători de capre, şi de crescătorii de cai şi ce animale mai au vecinii „Ciobănaşului” în bătătură?! Redactorii “E.M.”, sesizaţi de protagonistul întâmplării, au mers în zonă, dar nu l-au mai găsit pe Călcâi, ci pe căprarul tocmit de Rizoiu să-i păzească animalele.    

Vicele le-a dat voie unor ţigani să taie salcâmi, ca să aibă cu ce se încălzi  

Viceprimarul, care zice că n-are ce să facă, are la cunoştinţă şi alte fărădelegi care se produc în pădurea „Ciobănaşului”, cum o ştiu câmpulungenii. În iarna 2018, alt cetăţean a reclamat că nişte ţigani s-au învăţat să vină la tăiat de salcâmi. Ce a avut de spus al doilea om în conducerea Câmpulungului? Să fie lăsaţi oamenii în pace să taie din pădurea Primăriei, că sunt de la ajutorul social şi le trebuie lemn de foc ca să se încălzească!

Revenind în prezent, datul cu bâta în baltă, în serialul „ciobăniilor” (sau, mai degrabă, golăniilor) din pădurea „Ciobănaşului”, continuă cu mega-acţiunea de igienizare întreprinsă de ADP, un serviciu coordonat de viceprimar, după ce ziarul nostru a prezentat mizeria care pângăreşte natura. Culmea este că peste gardul acestui Călcâi a sărit o grămadă de gunoi, inclusiv o găleată spartă, pe care n-avea cum s-o aducă vreun străin de zonă, fix la limita de proprietate dintre Primărie şi crescătorul de capre. Muncitorii de la ADP au ridicat salteaua, deşeul cel mai vizibil, dar multe dintre “mărunţişuri”, cauciucuri, pet-uri, ambalaje, doze de aluminiu, pungi de plastic, etc., au rămas locului. Bătaie de joc specifică angajaţilor la stat, care dau peste ochi, pe salarii de-ţi iau ochii! Mormanele de mizerie de dincolo de gardul lui Călcâi generează altă întrebare firească: are contract la gunoi încheiat corect, cu toţi membrii de familie declaraţi?! Căci altfel nu se explică „infecţia” de la gardul lui învecinat cu pădurea statului. 

Parcul Ştefănescu a fost donat Primăriei Câmpulung de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României

În antiteză cu politicienii prezentului, cu simţurile asmuţite de ciuguleală, şi, în special, cu acest Blidaru, un ins şters, absent, împins profesional şi politic de partid, nu de vreo competenţă personală, este personalitatea căreia Câmpulungul îi datorează Parcul Ştefănescu. Theodor Ştefănescu (1842-1909) a fost un „ilustru profesor de contabilitate la Bucureşti, secretar general în Ministerul Instrucţiunii Publice, sub ministeriatul lui Nicolae Kretzulescu, director al Şcolii de Comerţ din Capitală, iar din 1880, viceguvernator al Băncii Naţionale a României, până la sfârşitul vieţii. Ajuns la apogeul carierei, în jurul anului 1900, Theodor Ştefănescu şi-a luat o vilă la Câmpulung, pe strada Matei Basarab, nu departe de Cercul Militar, unde venea de la Bucureşti ori de câte ori avea răgazul. După alte informaţii, însuşi regele Carol I i-ar fi dăruit această vilă, ca semn de preţuire pentru activitatea sa în cadrul Băncii Naţionale.”, consemnează autorii albumului „Prin Câmpulung şi pe muscelele lui”, Adrian Săvoiu, Gheorghe Chiţa şi Ioan Crăciun, despre cel care a donat Parcul Ştefănescu Primăriei Câmpulung. Gesturi filantropice din trecut, în contrast cu căpătuiala unor pomanagii din prezent! “E.M.”

The most visited gambling websites in The UK