Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Primăria a declinat oferta de cumpărare a fostului Restaurant „Piatra Craiului”

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1192

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Noiembrie_2435_23.jpg

=Proprietara, o companie din Bucureşti, la care au ajuns o parte din imobilele Romarta, cere pe clădirea din capătul Bulevardului aproximativ 60.000 euro 

Conştient că nu-şi permite investiţia în reabilitarea clădirii în care a funcţionat pe timpuri Restaurantul „Piatra Craiului”, Liviu Ţâroiu lasă un om de afaceri, care are şi bani, şi interes să-l fructifice, să-l cumpere de la proprietar. De curând, autorităţile municipale au primit de la deţinătoarea spaţiului, o societate din Bucureşti, o înştiinţare privitoare la intenţiile sale de vânzare a imobilului din strada Republicii, nr.37, amplasat în perimetrul sitului urban „Oraşul istoric Câmpulung”. Este vorba despre clădirea de la strada principală, situată în faţa terasei cunoscute în prezent sub numele „Piatra Craiului”, aparţinând familiei Bulugea. Proprietara a solicitat municipalităţii să-i comunice dacă îşi exercită dreptul de preemţiune, dată fiind zona protejată în care se află construcţia, care are un preţ de vânzare de 50.000 euro, la care se aplică TVA. Primăria Câmpulung, a cărei opţiune a fost inspirată, nu numai de lipsa banilor, ci şi de faptul că vila din capătul Bulevardului „Pardon” nu are statut de monument istoric, a declinat oferta companiei bucureştene, care, înainte de a proceda la înstrăinarea ei, a întrebat dacă sunt interesate instituţiile care au întâietate, prin lege. 

Liviu Ţâroiu: „Probabil că va fi cumpărat de cei care sunt acolo - n.r. la “Piatra Craiului” - ca să-l facă hotel” 

Înainte de a afla punctul de vedere al Primăriei Câmpulung, firma care deţine imobilul din Câmpulung, Bil Giuleşti Proprietăţi SA, a notificat în acelaşi scop - exercitarea dreptului de preemţiune - Ministerul Culturii, de la care nu a primit un răspuns în termenul legal. Edilii noştri au manifestat mai multă consideraţie şi au înaintat comunicarea solicitată, nu înainte de a le fi prezentată şi consilierilor locali, la şedinţa ordinară din 31 octombrie 2019. Aleşii au avut parte de o pură informare, nu de o consultare, Executivul fiind decis să nu cumpere. Altfel spus, primarul nu i-a întrebat pe consilieri: vreţi sau nu vreţi s-o cumpărăm? Ci le-a spus direct că n-o cumpără. Chiar dacă ar fi găsit în buget o rezervă pentru achitarea preţului, care, cu TVA, se apropie de 60.000 euro, în mod cert, n-ar fi avut cu ce s-o repare. Reparaţii care includ o consolidare serioasă, nu numai împrospătarea pereţilor, pardoselilor şi instalaţiilor interioare.           

Şi-atunci de ce să încurce o eventuală iniţiativă privată, care există, din câte se pare, chiar în vecinătatea vilei scoase la vânzare. Informaţia nu este certă, dar se pare că imobilul este dorit pentru amenajarea unui hotel, asta după o reabilitare extrem de costisitoare, la halul de degradare reclamat de Liviu Ţâroiu. Materialul despre fostul local de odinioară a fost introdus pe ordinea de zi la începutul şedinţei, înainte de a fi expediat solicitantului, Bil Giuleşti Proprietăţi SA. „Eu zic că nu suntem interesaţi, date fiind condiţiile în care se află. Este o vânzare, la care noi avem dreptul de preemţiune, în centrul istoric, la toate clădirile care se vând. Mercom vrea să-şi vândă partea şi ne-a cerut să spunem dacă vrem sau nu s-o cumpărăm. Valoarea este de 50.000 euro. Cunosc spaţiul foarte bine, este mult prea deteriorat şi noi n-avem la ce-l folosi. Probabil că va fi cumpărat de cei care sunt acolo, ca să-l facă hotel. Pe noi nu cred că ne interesează partea de hotel. Dacă ne-ar interesa, am putea să-l luăm pe celălalt.”, a anunţat scurt primarul Ţâroiu, care se referea la Hotelul Regal ca fiind „celălalt”. 

Bunul a fost deţinut de Romarta şi a făcut obiectul mai multor transferuri de patrimoniu     

Ce vinde firma bucureşteană la preţul de aproximativ 60.000 euro? Încăperile de la etaj, pe care le deţine în proprietate exclusivă, cu o suprafaţă utilă totală de 123,49 mp: opt birouri, o debara şi o magazie. Plus cota parte de 1/2 din încăperile deţinute în coproprietate, tot la etaj, însemnând 59,92 mp din 119,84 mp: un hol de acces comun, un grup sanitar comun, un secretariat comun şi un balcon comun. Suprafaţa scoasă la vânzare la etaj măsoară 183,41 mp. Acesteia i se adaugă 9,70 mp, din totalul de 19,41 mp, aferent încăperilor de la parter, asupra cărora vânzătoarea deţine o cotă parte de 1/2: scară de acces comun, hol şi spaţiu de serviciu. Tranzacţia mai cuprinde cota parte indiviză din terenul pe care a fost ridicată construcţia, corespunzătoare suprafeţei de 134,34 mp. 

Imobilul a făcut parte din patrimoniul transmis, în anul 2007, de la Romarta SA către RMRT Proprietăţi SA, ca urmare a divizării parţiale a societăţii Romarta şi înfiinţarea RMRT Proprietăţi SA. Aceasta din urmă fuzionează prin absorbţie cu Valm Proprietăţi SA, ultima fiind societatea absorbantă, căreia, pe bază de protocol de predare-primire, îi transferă patrimoniul. În 2011, are loc din nou un transfer de patrimoniu, de la Valm Proprietăţi către Bil Giuleşti Proprietăţi, tot ca urmare a unei fuziuni prin absorbţie. 

Primăria nu cumpără sub pretextul că imobilul nu este monument istoric 

Chestionată de proprietară în privinţa dorinţei de a achiziţiona clădirea, în virtutea dreptului conferit de lege, de a avea întâietate înaintea altor potenţiali interesaţi, municipalitatea a bătut în retragere. „Vă facem cunoscut faptul că, în opinia noastră, nu este necesar un astfel de aviz privind exercitarea dreptului de preemţiune, întrucât imobilul pe care îl deţineţi, imobil situat în Câmpulung, strada Republicii, nr.37, nu este o construcţie monument istoric, în înţelesul definiţiei date de prevederile din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.”, menţionează răspunsul transmis de Primăria Câmpulung proprietarei, din care reiese că nu este interesată de ofertă. 

Ministerul Culturii îşi bate joc din nou de Câmpulung. Era vorba că finanţează reparaţii la Casa de Cultură şi cumpărarea parterului de la Tiparg   

Bănuiala noastră este că lipsa interesului persista şi dacă imobilul era monument istoric. Avem exemplul spaţiului deţinut de Tiparg la parterul uneia dintre cele mai reprezentative clădiri protejate prin legea monumentelor, Palatul Culturii, în cazul căreia Primăria ezită, de vreo zece ani, să-şi manifeste dreptul de prim cumpărător, având prioritate înaintea altora. Şi asta din cauza preţului cerut de proprietarul particular din Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, a cărui ofertă s-ar cifra la circa 400.000 de euro. În încercarea de a face rost de aceşti bani, în toamna trecută, autorităţile noastre au depus un memoriu la Ministerul Culturii, care are un program în baza căruia finanţează atât lucrări de renovare a monumentelor istorice, cât şi achiziţionarea unor imobile cu acest statut. Municipalitatea a inclus în documentaţia înaintată ministerului Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, pentru care a solicitat fondurile necesare continuării investiţiei de reabilitare şi întregirii proprietăţii, prin cumpărarea parterului de pe latura nordică a edificiului. În afara Palatului Culturii, pe care îl pierdem încet, prin degradare, oficialii de la minister au cerut Primăriei să-i prezinte necesarul de reparaţii la Mausoleul Mateiaş, aflat în mijlocul unei dispute în instanţă, pe tema terasei de paradă şi a terenului din vecinătate. 

Deşi a trecut un an de la expedierea acestor solicitări Ministerului Culturii, Executivul n-a primit niciun verdict favorabil, în sensul includerii celor două edificii în programul anual menit să salveze imobile rare, cu valoare istorică. Magda BĂNCESCU

The most visited gambling websites in The UK