Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Ce înseamnă proasta gospodărire a banilor noştri, care nu ajung nici pentru salariile de la Primărie! În loc să fie folosite la investiţii noi, fondurile de la bugetul de stat acoperă restanţele la gunoi

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 861

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Noiembrie_2435_22.jpgDin cele 3,6 milioane de lei, o sumă deloc de lepădat primită de la Guvernul demis, Câmpulungul nu se alege cu nicio realizare de substanţă, banii fiind „vânturaţi” pe cheltuieli din categoria „mărunţişurilor”, pe care, în mare, ar fi trebuit să le acopere bugetul local. Exceptând funcţionarea şcolilor şi a asistenţei sociale, care reprezentau sarcina statului, în rest, nevoile acoperite cu banii de la bugetul central dovedesc proasta gospodărire a finanţelor locale de către Economicul Primăriei. Dar dacă banii noştri, din taxele şi impozitele achitate instituţiei, nu ajung nici pentru acoperirea salariilor bugetărimii din subordinea lui Liviu Ţâroiu, n-are rost să ne mire că fondurile alocate de la bugetul central sunt prăpădite pentru a acoperi „gaura” temporară, să zicem, cauzată de neîncasarea taxei la gunoi de la toţi câmpulungenii declaraţi. Este adevărat că, din 2019, tariful nu mai este perceput la numărul de plătitori convenit între Primărie şi Financiar Urban, ci la cantitatea lunară de resturi ridicată de pe teritoriul Câmpulungului, stabilită sub forma unei medii acceptate de părţi. 

Chiar cu această regulă nouă aplicată în relaţia dintre autorităţi şi operatorul de salubritate, cei care suntem declaraţi la Primărie, plus cei depistaţi de funcţionari după proprietăţile cu care sunt înscrişi în evidenţe, trebuie să plătim până la ultimul. Anul trecut, când plata se făcea la numărul de „generatori de gunoi”, suma totală datorată operatorului de salubritate de către cele 21.786 de persoane, puse la plată, a fost de 1.919.603 lei. Din acest total, până la sfârşitul anului, s-au încasat 1.728.169 lei, rămânând să se recupereze un rest de 191.434 lei. Rest care se diminua cu 93.848 lei, suma suportată de Primărie în cazul celor 902 de câmpulungeni scutiţi de plata acestei obligaţii. Aşadar, autorităţile intrau în 2019 cu o restanţă nerecuperată de la plătitorii tarifului de 97.586 lei. 

Cu datoriile acumulate de câmpulungeni în acest an, s-a ajuns la o neîncasare de 316.000 lei, pe care Direcţia Economică o acoperă din sprijinul acordat de Guvern. Care, iată, suportă restanţe, nu lucrări noi, cum este normal. În timpul şedinţei de Consiliu Local din 31 octombrie 2019, directoarea economică Violeta Iarca a explicat ce caută cei 316.000 lei în contul „Protecţiei Mediului”, pentru colectarea, tratarea şi distrugerea deşeurilor. Este alocarea pentru finanţarea taxei de salubritate. „Va trebui să suportăm din bugetul local taxa pentru persoanele care au beneficiat de scutire în 2018 şi pentru partea de drepturi constatate, existente în sold la 30 septembrie 2019, ca neîncasate, pe care trebuie să le finanţăm. Au depus declaraţie şi nu şi-au achitat datoriile. Nici în 2018, nici în 2019. Legislaţia ne obligă să punem de la noi.”, este situaţia incorectă faţă de contribuabilii ai căror bani, în loc să se regăsească în investiţii, intră în dandanalele din „bucătăria” internă a Primăriei, care îşi reglează pierderile pe seama celor corecţi. Căci ce vine de la bugetul de stat sunt tot banii noştri, ai celor care ne achităm obligaţiile cu regularitate. 

Liviu Ţâroiu justifică neîncasarea prin faptul că la Primărie s-au depus declaraţii peste numărul de plătitori stabilit în timpul tratativelor cu Financiar Urban. Surplusul de declaranţi, dintre care unii nu s-au achitat de obligaţie, ar fi fost luat în considerare la calculul cuantumului total al taxei şi, de aici, neîndeplinirea. Afirmaţiile superiorului sunt contrazise de raportul directorului executiv Violeta Iarca, în care se scrie, negru pe alb, câţi câmpulungeni datorau, în 2018, taxa la Primărie. Număr care nu este peste 22.500, ci sub. Aşadar, taxa a fost calculată sub nivelul de plătitori negociat cu Financiar Urban. „Numărul persoanelor pentru care s-a stabilit taxa de salubritate pentru anul 2018 a fost de 21.786 persoane.”, citim în referatul şefei Economicului, care combate teoriile anunţate în public de primar, aflat într-o eroare voită sau nu: „V-am spus că avem declaraţii peste numărul de 22.500 la care am făcut calculul taxei. Unii dintre cei care au depus declaraţii nu au plătit.”

În prezent, regula jocului s-a schimbat, în sensul că „plătim cât aruncăm”, fără a neglija, însă abonaţii, a căror depistare, în vederea impunerii din urmă a plăţii, pe 2017 şi 2018, continuă. „Noi plătim cantitatea de gunoi pe care o colectăm din tot Câmpulungul. Oraşul trebuie să fie curăţat. Că nu declară cetăţeanul… eu gunoiul nu-l pot lăsa pe stradă.”, a conchis Liviu Ţâroiu. M.B.

 

The most visited gambling websites in The UK