Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

În ziua în care demola casa celui mai îndărătnic dintre ocupanţii clandestini din zona istorică, stareţul de la „Cetăţuia” a obţinut acordul instanţei de a executa silit altă familie statornicită ilegal în situl dacic

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1124

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Noiembrie_2434_26.jpgÎn ziua în care părintele stareţ Modest Ghinea conducea un impresionant „pluton” de punere în executare a unei hotărâri judecătoreşti, care-i dădea dreptul să elibereze pământurile Mănăstirii „Cetăţuia Negru Vodă” de rudarii statorniciţi ilegal pe ruinele unui sit dacic, instanţa de la Câmpulung încheia cu acelaşi verdict un caz similar din zonă. Imaginile cu impact emoţional, prezentând femei târându-se prin curtea casei, agăţate de mascaţi, urlând şi speriindu-şi copiii, care, fireşte, plângeau şi ei de-ţi rupeau sufletul, i-au înduioşat pe cei care au vizionat filmul acţiunii. Ce nu ştiu privitorii lor cutremuraţi la vederea unor ţânci scoşi afară din locuinţă, de la căldură, în frigul din „buza” muntelui, este că părinţii lor, care şi-au ridicat căminul pe pământul altora, au fost somaţi de când au pus piatra de temelie să se oprească. Preotul le-a sistat construcţia, tot cu o decizie emisă de judecător, dar n-a fost chip să stopeze definitiv înălţarea locuinţei cu etaj, căci legea nu este pentru aceşti ignoranţi, apăraţi permanent că sunt neştiutori de carte şi săraci. Tupeul, însă, nu le lipseşte când vine vorba de nesocotirea autorităţilor de orice fel, a proprietăţii altuia şi a actelor instanţei, care a oprit, în faza de început, ridicarea imobilului într-un spaţiu protejat prin natura lui de monument istoric. Dar dacă insul s-a ambiţionat să-l finalizeze, a plătit cu dărâmarea lui. Pe 31 octombrie 2019, snopului de hotărâri ale Judecătoriei, care-i dau dreptate slujitorului Bisericii, ameninţat cu moartea de un car de ani, de când a pornit războiul cu satul clandestin, trântit pe terenul „Cetăţuii”, i s-a adăugat una care îi priveşte pe cei din familia Bîrloiu. 

Printr-o ordonanţă preşedinţială, stareţul a oprit încă o construcţie care se înalţă pe pământul Bisericii 

Litigiul în care magistratul câmpulungean s-a pronunţat joia trecută, pe 31 octombrie 2019, a constat tot într-o încuviinţare a măsurii de executare silită. Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanţei pe 24 octombrie 2019, la cererea Biroului Individual al Executorului Judecătoresc Mitu Mihai Ioan, care acţionează în numele creditorului Mănăstirea „Cetăţuia Negru Vodă”. Biserica a obţinut permisiunea instanţei de a trece la executarea silită, prin toate formele admise de lege, pentru a-i determina pe Bîrloiu Ion Ovidiu, Bîrloiu Tatiana, Bîrloiu Marian şi Bîrloiu Ionuţ să respecte obligaţiile stabilite printr-o sentinţă civilă din 22 octombrie 2019, pronunţată de Judecătoria Câmpulung. Sentinţă care constituie titlu executoriu. Pe 22 octombrie 2019, Mănăstirea, în calitate de reclamant, reprezentată legal de protosinghelul Marian Ghinea, a câştigat acţiunea deschisă celor patru pârâţi, care au fost obligaţi de instanţă „să sisteze orice lucrări de construire pe terenul aparţinând reclamantei, proprietară conform titlului de proprietate nr. (...)/11.02.2009, măsură provizorie, valabilă până la soluţionarea în mod definitiv a dosarului nr.5960/205/2019, aflat pe rolul Judecătoriei Câmpulung.” 

Ordonanţa preşedinţială de sistare a lucrărilor ţine, teoretic, pe loc şantierul familiei Bîrloiu, dată în judecată împreună cu Aron Efigenia, pentru „desfiinţare/demolare construcţii/revendicare”, plus respectarea obligaţiei de a nu mai construi. Acest dosar abia a fost înregistrat, pe 17 octombrie, şi, cel mai probabil, va avea acelaşi deznodământ. 

Rudarul cu locuinţa demolată a plătit pentru că a încălcat hotărârea de sistare a lucrărilor  

Insul cu casa dărâmată săptămâna trecută, Cornea Sorin, a pierdut procesul cu Mănăstirea în primăvara lui 2018, după un an de judecată. La începutul litigiului, ca să se asigure că întreprinzătorul nu-i dă înainte cu înălţarea vilei, Modest Ghinea a obţinut, printr-o ordonanţă preşedinţială, sistarea imediată a lucrărilor. Pe Cornea l-a durut în cot de dispoziţia judecătorului de a opri de urgenţă şantierul, de vreme ce, joia trecută, aţi văzut ce casă a făcut praf cupa excavatorului! Omul şi-a văzut de construcţie, iar stareţul, de proces, pe care l-a câştigat în mai 2018. La acel moment, Cornea a fost obligat să demoleze imobilul executat fără drept pe terenul „Cetăţuii”. În caz că n-avea de gând să se conformeze nici de această dată, reclamantei i se permitea să procedeze ea la eliberarea pământului. Pe banii lui Cornea, care sfida fără ruşine instanţa şi monahia, îndreptăţită moral şi legal să protejeze vestigiile dacice din situl batjocorit de rudărimea aflată în plin elan imobiliar. Anul trecut, cheltuielile de judecată pe care Cornea le datora Mănăstirii se cifrau la 2.382 lei, sumă majorată substanţial cu cele prilejuite de executarea silită.                

Din 2012, procesele generate de construcţiile noi se ţin lanţ     

Înaintea acestuia, Judecătoria Câmpulung a avut şi alţi „clienţi” din rândul locatarilor ilegali din rezervaţia arheologică. În vara anului 2017, lui Puicuş Adrian, Mărunţelu Cosmin Vasile şi Mărunţelu Ariton, acţionaţi în instanţă de Mănăstire, li s-a impus să sisteze orice lucrări de construire pe terenul din vale, până la soluţionarea dosarelor iniţiate de stareţ, pentru eliberarea proprietăţii „Cetăţuii” de bojdeucile edificate fără temei. Un an mai târziu, în toamna lui 2018, Puicuş a fost obligat să demoleze fundaţia de beton, realizată pe terenul de 86 mp, proprietatea Bisericii, şi să înceteze orice demers asupra terenului de 400 mp, pe care tatăl pârâtului, Puicuş Lideraş, a fost obligat să-l lase în deplină proprietate şi posesie reclamantului, printr-o sentinţă civilă din 2012 a Judecătoriei Câmpulung. În caz de refuz, stareţul era îndrituit, prin hotărârea judecătorească pronunţată în urmă cu un an, să efectueze demolarea pe cheltuiala pârâtului, care urma să fie stabilită cu ocazia punerii în executare a sentinţei. Puicuş datora şi cheltuieli de judecată în valoare de 2.560 lei. 

În schimb, procesul cu Mărunţelu Cosmin Vasile, tot în cadrul unei „obligaţii de a face” constând în demolarea construcţiei, a fost pierdut de administratorul averii locaşului de cult, în toamna anului 2017. Însă tot a reuşit să oprească lucrarea. Este încă în desfăşurare procesul intentat lui Tudoroiu Ghiocel, tot pentru încetarea lucrărilor şi demolarea construcţiei, care continuă cu un nou termen pe 13 noiembrie 2019, deşi au trecut doi ani şi jumătate de la deschiderea lui. Motivul îl reprezintă neîndeplinirea sarcinilor de către experţii în construcţii numiţi de judecător, fiind nevoie de înlocuirea lor de mai multe ori. 

Executarea silită a hotărârilor de sistare a construcţiilor nu i-a impresionat pe rudari   

În nu mai puţin de şase cazuri, mai-marele stăreţiei a avut încuviinţarea instanţei de a purcede la executarea silită a celor cărora, tot cu ajutorul judecătorului, le-a oprit lucrările întreprinse, culmea, deşi exista o hotărâre judecătorească încă din 2012, care le interzicea să încalce dreptul de proprietar al Bisericii.  

În afara hotărârilor particulare, exista una generală, pentru toţi pârâţii, „la pachet”, pe care slujitorii bisericeşti i-au chemat în faţa justiţiei încă din 2011. Odată cu hotărârea din 2 martie 2012, la „Cetăţuia” s-a aprins scandalul între călugări şi rudarii ieşiţi din satul tradiţional şi pripăşiţi pe ruinele străvechii aşezări dacice. În urmă cu şapte ani, aşezarea monahală a obţinut primul act menit să-i protejeze, în teorie, căci practic nu s-a întâmplat, pământurile de ocupaţia minoritarilor, care se înmulţesc şi se întind cu casele în afara vetrei satului ştiut din bătrâni. Celor 18 pârâţi li s-a cerut „să lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei suprafaţa totală de 3.458 mp, din care 305 mp drum creat de aceştia pentru acces la locuinţele lor”: 68 mp - Cornea Ionuţ; 89 mp - Cornea Sorin; 116 mp - Puicuş Mugurel; 200 mp - Puicuş Claudel; 300 mp - Tudoroiu Ion; 58 mp - Cornea Crinu; 175 mp - Puicuş Dorel; 400 mp - Puicuş Lideraş; 140 mp - Manole Ionel; 228 mp - Tudoroiu Cornelia; 58 mp - Tudoroiu Ghiocel; 215 mp - Tudoroiu Dănuţ; 300 mp - Samoilă Doina; 50 mp - Tudoroiu Marta; 67 mp - Tudoroiu Cila; 217 mp - Tudoroiu Florin; 115 mp - Samoilă Robin şi 360 mp - Samoilă Lucreţia.    

După acţiunea colectivă, a urmat o serie de litigii individuale cu rudarii care şi-au văzut liniştiţi de înjghebarea unor gospodării falnice, pe măsura buzunarului asistaţilor încurajaţi de primarii de la Cetăţeni. 

Magda BĂNCESCU 

 

The most visited gambling websites in The UK