Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Carol I a venit la Câmpulung mai des decât toţi preşedinţii României de după revoluţie la un loc

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1086

b_400_250_16777215_10_images_images2_Clipboard06.jpgRegina-Mamă Elena a României s-a întors acasă. La 71 de ani de la plecarea în exil şi la 37 de ani de la deces, mama regelui Mihai s-a alăturat suveranilor României moderne. Ea a fost înhumată, aşa cum şi-a dorit fiul său, la necropola regală de la Curtea de Argeş.

Regina Elena, înhumată la Curtea de Argeş, lângă ceilalţi membri ai Familiei Regale

Sicriul cu osemintele Reginei-Mamă Elena a fost adus din Elveţia, vineri, 18 octombrie, de un avion militar „Spartan”, aparţinând Forţelor Aeriene Române. Regina Elena a murit la Lausanne, pe 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă, şi a fost în mormântată la Cimitirul Boix-de-Vaud.

După ceremonialul militar şi religios de la Aeroportul Internaţional Otopeni, cortegiul funerar a plecat la Palatul Elisabeta, unde sicriul a fost depus în Sala Regilor, iar Familia Regală s-a recules la catafalc. Majestatea Sa Margareta a dorit ca, în mod simbolic, sicriul Reginei Elena să plece către Curtea de Argeş de la Palatul Elisabeta, locul pe care, la 30 decembrie 1947, Regina-Mamă şi Regele Mihai au fost forţaţi să-l părăsească. S-a închis astfel un cerc al istoriei, deschis dureros acum 71 de ani.

Cortegiul funerar s-a deplasat de la Palatul Elisabeta la Curtea de Argeş pe ruta Chitila, Titu, Topoloveni, prin centrul Piteştiului şi prin centrul municipiului Curtea de Argeş, nu s-a oprit de-a lungul călătoriei, dar a încetinit viteza în localităţi. Sicriul Reginiei Elena a fost depus în Catedrala Episcopală şi Regală de la Curtea de Argeş, vineri, iar publicul s-a putut închina şi reculege la catafalc. 

Sâmbătă, 19 octombrie 2019, sute de oameni au fost prezenţi la Curtea de Argeş, în curtea Mănăstirii sau în dreptul necropolei, doar acolo unde au avut acces. Nu au lipsit nici politicieni, dornici de imagine. A fost prezent, de asemenea, şi fostul preşedinte Emil Constantinescu. Familiei regale li s-au alăturat Ducele Amadeo de Aosta şi Lordul Peter Roslyn, trimis al Principelui de Wales. Slujba de înmormântare a fost oficiată de un sobor impresionant de preoţi în mijlocul cărora s-a aflat ÎPS Iosif, mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale, ÎPS Calinic Argeşeanul, ÎPS Varsanufie, arhiepiscopul Râmnicului, şi ÎPS Nifon, arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal. Acesta din urmă a citit mesajul Preafericitului Patriarh Daniel, intitulat „Regina Elena - o lumină a credinţei întărită prin suferinţă”. Spre locul de înhumare, din catedrală spre necropolă, sicriul a fost purtat pe umeri de militari. 

Regele Carol I, imortalizat cu regina Elisabeta şi principele moştenitor Ferdinand, pe terasa Hotelului Regal

De-a lungul timpului, Câmpulungul a fost vizitat de mai multe capete încoronate. Iată ce stă consemnat în documentele vechi.

=În anul 1868, Câmpulungul a fost vizitat pentru prima oară de domnitorul german al României, Carol I. Cu acest prilej, primarul oraşului a ţinut, la 24 iulie, un discurs în care arăta dorinţa locuitorilor de a fi construită o şosea care să lege oraşul de vechea frontieră cu Transilvania (Giuvala, judeţul Braşov).

=Între 19 şi 31 iulie 1868, Prinţul Carol a întreprins o excursie în munţi, spre orăşelul Câmpulung şi bogatul şi frumosul Rucăr, care e situat aproape de izvorul Râului Dâmboviţa. Calea e grea pe drumurile rele: cu toate acestea, acest sat exercită un comerţ înfloritor cu lemne şi are o industrie casnică destul de dezvoltată: covoare frumos ţesute şi costume, se găsesc aproape în fiecare casă. Locuitorii satelor pregătesc prinţului o primire călduroasă şi-l roagă să le deschidă valea frumoasă printr-un drum de la Câmpulung la graniţa Transilvaniei. Prinţul se interesează foarte mult de această chestiune şi străbate călare, cu câţiva ingineri, regiunea, spre a găsi el însuşi linia cea mai bună şi mai uşoară pentru acest drum. El se hotărăşte în sfârşit pentru valea de la poalele Pietrei Nămăieştilor, deoarece ar fi mai uşor să se construiască linie solidă de la Câmpulung, în valea Dâmboviţei.

=24 iulie-5 august, Prinţul Carol se întoarce în Capitală.

=În 1867, iarna a sosit foarte de timpuriu, căci a nins la 15 septembrie, după cum rezultă din o însemnare făcută pe o carte a Bisericii Sfântul Ilie.

=Evenimentul anului 1873 la Râmnicu Vâlcea a fost vizita domnitorului în zilele de 24-25 mai. Pe 19 mai, Doamna Elisabeta pleacă la Neuwied cu fetiţa ei, Maria, Carol I însoţindu-le până la Turnu Severin. Călătoria s-a făcut cu vasul „Ştefan cel Mare”, familia domnitoare îmbarcându-se la Giurgiu şi urmând cursul Dunării. Satele de pe mal oferă pasagerilor o privelişte minunată, fiind pierdute în verdeaţa salcâmilor înfloriţi, al căror miros îmbată călătorii. La 21 mai, Carol debarcă la Turnu Severin, şi, împreună cu ministrul lucrărilor publice, Nicolae Kretzulescu, pornesc spre capitală pe traseul Turnu Severin - Târgu Jiu - Râmnicu Vâlcea - Curtea de Argeş - Câmpulung.

În contextul în care spiritele luminate ale veacului al XIX-lea susţineau ridicarea condiţiei culturale a poporului român, domnitorul Carol I semna decretul nr. 1.570, prin care, la 22 noiembrie 1867, se înfiinţa Şcoala Normală din Bucureşti, sub denumirea de „Şcoala preparandală din Bucureşti sau Şcoala normală primară din Bucureşti”.

La 27 noiembrie 1868, directorul Gheorghe Radu Melidon înainta Ministerul Instrucţiunii Publice un raport prin care solicita aşezarea şcolii sub patronatul religios al Sfântului Andrei, iar la 17 decembrie 1869 propunea ca şcoala să primească definitiv numele de Şcoala Normală „Carol I”.

Într-un raport din 1873, instituţia era denumită „Şcoala Normală Carol I”, iar sub titulatură erau trecute cuvintele „Virtus romana rediviva” („Reînvierea virtuţilor strămoşeşti”). Sub acest nume va fi cunoscută vreme de mai bine de şaptezeci de ani, iar după prăbuşirea comunismului, şi în prezent. La sugestia domnitorului Carol I, demersurile strămutării Şcolii Normale de la Bucureşti la Câmpulung au început din anul 1887. Alegerea locului pentru şcoală a fost făcută de însuşi ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Dimitrie A. Sturdza, însoţit de secretarul general Spiru Haret. După mai multe cercetări făcute pe Grui, Valea Româneştilor, Creţişoara, terenul ales, pe care urma să se construiască un local propriu pentru şcoala normală de la Câmpulung, a fost lângă Biserica Flămânda, unde funcţionase o şcoală încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Tratativele pentru cumpărarea a 10 hectare „sub dealul Flămânda, despre oraş”, au fost duse cu primarul oraşului Câmpulung, ca reprezentant al Consiliului Comunal. Locuitorii oraşului şi ai judeţului Muscel, bucuroşi pentru o asemenea decizie, au trimis o telegramă de mulţumire lui Nicolae Kretzulescu, preşedintele Senatului (născut, de altfel, în Leordeni). Telegrama a fost citită în şedinţa din 11 ianuarie 1890. Planul construcţiei şcolii a fost întocmit de către arhitectul Ion N. Socolescu (1856-1924), diplomat în 1883 al Şcolii de Arte Frumoase din Paris, primul director al Şcolii Superioare de Arhitectură. Proiectul monumentalei construcţii, în stil neoromânesc incipient, a fost considerat unul dintre cele mai frumoase din Europa acelui timp, lucrările propriu-zise fiind coordonate de italianul Giovanni Batista Dreina. Construcţia localului a costat 12.000 de galbeni, sumă oferită de Carol I încă din 22 decembrie 1867, pentru „clădirea unui edificiu propriu în care se va aşeza Institutul Pedagogic din Bucureşti, menit a da învăţători comunelor rurale”.

=Vizitele lui Carol I la Câmpulung au continuat. Însoţit de doamna Elisabeta şi de alţi oficiali, conducătorul statului român a revenit în vechea urbe şi în anul 1875, între 10 şi 22 mai. Aniversarea suirii principelui pe tron se sărbătoreşte astă dată în munţi, la Câmpulung Muscel. Din păcate, vremea e foarte neprietenoasă, principele şi principesa, care proiectaseră o excursiune, abia au putut ajunge până la Mănăstirea Nămăieşti.

=În ziua de 10 mai 1875, Domnitorul Carol I şi tânăra sa Doamnă Elisabeta se aflau în Câmpulung cu o mare suită - ne relatează un apropiat al curţii domneşti - Ministerul de justiţie Alexandru Lahovary, care-l însoţia, a rostit o cuvântare la banchetul care s-a ţinut aici.

=În 1877-1878, s-a construit de către armată şoseaua ce duce din Câmpulung la Măţău.

=În anul 1891, însoţit de regina Elisabeta şi de principele moştenitor Ferdinand, regele Carol I a fost imortalizat într-o frumoasă fotografie, pe terasa superbului Hotel Ştefănescu, devenit ulterior Hotelul Regal din Câmpulung Muscel.

=În 1890 s-a construit noul local al spitalului. În 1891 a vizitat iarăşi oraşul, Regele Carol I, însoţit de prinţul moştenitor Ferdinand, ne relatează un apropiat al curţii regale. 

=În 1894 s-a înfiinţat Gimnaziul „Dinicu Golescu, transformat după război în liceu complet. 

=În 1895 s-a mutat în Câmpulung Şcoala Normală Carol I, înfiinţată în 1867. 

=La 21 iunie 1898, s-a inaugurat bustul maiorului Giurescu aşezat în curtea Regimentului 30, iar la 15 august, acelaşi an, bustul lui Radu-Negru, aşezat mai în urmă în faţa Primăriei, lucrat de artistul muscelean D. Mirea. Iată ce scrie pe placa de marmură: În anul 1898, August 15, în zilele Regelui Carol I, fundatorul regatului român: „Câmpulungul, primul scaun domnesc, salută chipul de bronz al urzitorului Ţării Româneşti. Înălţatu-s-a chipul lui Radu Negru-Basarab, descălicătorul Ţării Româneşti. Memoriei luceafărului basarabesc, admiratorii gloriei străbune, închină acest monument”.

Regele Mihai, întâmpinat de 200 de musceleni în faţa Primăriei

În urmă cu 22 de ani, în martie 1997, Regele Mihai a venit în Argeş, mai precis la Curtea de Argeş, unde s-a recules la mormintele înaintaşilor săi. La sfârşitul lui aprilie, de Paşti, în drum spre Braşov s-a oprit la Câmpulung, unde a fost întâmpinat de 200 de musceleni, auzind despre prezenţa sa în zonă. În după amiaza celei de-a treia zi de paşti, care, în 1997, a picat pe 27 aprilie, regele Mihai şi regina Ana au fost, preţ de câteva minute, oaspeţi ai Câmpulungului. Familia Regală venea de la Nucşoara, de la Elisabeta Rizea şi în drumul său spre Braşov, la volanul unui superb BMW, a făcut o scurtă oprire în faţa primăriei Câmpulung. Deşi nu fusese anunţată vizita, câmpulungenii au aflat de trecerea Familiei Regale şi s-au adunat în faţa Primăriei. Manifestarea de simpatie a fost spontană şi a strâns circa 200 de persoane în centrul municipiului. Primarul Sorin Buta i-a întâmpinat pe Regele Mihai şi Regina Ana cu un cuvânt de bun venit adresat în numele câmpulungenilor. Regele Mihai a fost impresionat de faptul că muscelenii au venit să-l salute, iar Regina Ana şi-a exprimat dorinţa ca, la următoarea sosire în ţară, să vină pentru o vizită mai lungă şi la Câmpulung. Familia Regală a primit florile şi uralele celor prezenţi, adresându-le creştinescul „Hristos a Înviat!”, după care coloana oficială s-a pus în mişcare, îndreptându-se spre Rucăr. După o scurtă oprire în faţa Mausoleului Mateiaş, şi-a continuat drumul spre Braşov. “E.M.”

The most visited gambling websites in The UK