Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Vom fi pândiţi cum aruncăm gunoiul. Ghenele scumpe, cumpărate în 2019, vor avea camere video pe ele

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 1778

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2019_Ianuarie_2347_2-3-gunoi.jpgDin acest an, „a înţărcat bălaia” în cazul câmpulungenilor care duceau, fără jenă, molozul din apartamentele renovate la ghena dintre blocuri, destinată gunoiului menajer. Nu mobilei vechi, nu spărturilor de zidărie, nu gresiei şi faianţei. Dacă îl puneau lângă tomberon, mai era cum mai era, că nu încărca recipientul preluat de lucrătorii de la Financiar Urban. Însă, trântindu-l în ghenă, din acest an, când suntem taxaţi la tonă, plătim cu toţii pentru inşii cu dureri în cot de obligaţia achitării separate a acestui tip de deşeu cu greutate fizică şi financiară. Regula valabilă şi din 2019 încolo le impune cetăţenilor să trateze direct cu oamenii de la Financiar Urban chestiunea resturilor provenite din construcţii. Fie le transportă ei în Grui, la staţia de transfer, fie solicită maşina operatorului, pentru serviciul de preluare, după care la destinaţie se cântăresc şi se achită separat. Or, cum bine se ştie, practica orăşeanului este şi anticipăm că va rămâne amestecarea dărâmăturilor cu gunoiul obişnuit al casei, fapt care afectează nivelul taxei pe care o plătim fiecare dintre noi. Ca să schimbe meteahna gospodarului municipal, pe care nu-l interesează ce se întâmplă dincolo de uşa locuinţei, Liviu Ţâroiu a anunţat că extinde sistemul de monitorizare video, instalând camere de luat vederi în zonele din Grui şi Vişoi, care îi ridică cele mai mari probleme în privinţa depozitării şi colectării gunoiului. 

Dacă unul aruncă molozul în tomberon, plătim toţi pentru el, din cauza taxării pe tonă 

Ca să-şi atingă target-ul de gunoi sortat, dar şi ca să mai uşureze conţinutul tomberoanelor de cartier, umplute de inconştienţi cu resturi de tencuială, cărămidă şi mortar, la grămadă cu bucăţi de materiale de construcţii, Liviu Ţâroiu are un prim plan. Unul costisitor, căci, după cum se vede treaba, mizeria costă. Şi ne costă şi separat, pe fiecare, ne costă şi la comun, din bugetul Câmpulungului. Cert este că, în 2019, nu mai merge ca până acum şi de dorit ar fi ca oamenii să înţeleagă de vorbă bună, dacă tot se pregăteşte o investiţie din banii lor. Investiţie constând în achiziţionarea unor containere cu patru secţiuni, pentru colectare selectivă, care costă peste o sută de milioane de lei vechi unul. Liviu Ţâroiu vrea să doteze cu astfel de containere cartierele-problemă. „Avem câteva oferte în bugetul anului viitor, pe aceste zone, foarte dificile, cum avem în Grui două sau trei, iar în Vişoi, patru-cinci zone, să cumpărăm nişte containere. Nu mai poate intra cineva să scoată gunoiul şi, totodată, se va colecta selectiv. O să punem camere video pe ele şi o să vedeţi că nu pun selectiv. Fiecare se va duce şi va arunca cum va dori. Sunt două tipuri: la suprafaţă şi subteran. Subteranele sunt mult mai costisitoare decât cele la suprafaţă. Dar avem în gândire şi un proiect de dezvoltare.”, şi-a anunţat primarul planurile legate de infrastructura de colectare selectivă, care, dacă nu ia amploare, ne va creşte taxa de gunoi în fiecare an.

Şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară are nişte idei de realizat în comun cu municipalitatea, în cadrul unei asocieri, pe un proiect european. „Vrem să facem colectare selectivă, cu containere individuale, pe toate categoriile de deşeuri selectate, şi să terminăm odată cu ghenele acestea, care sunt aşa cum sunt, urâte.”, susţine Liviu Ţâroiu. Tot din 2019, „avem în proiectul de buget extinderea sistemului de supraveghere video. Am plătit până acum cantităţi de moloz din demolări interioare de la case, de la blocuri, pe care omul le pune în tomberon, iar operatorul, în loc să cântărească 20 de kilograme, cântăreşte 40.”, ne-a lămurit primarul că ne facem rău singuri persistând în obiceiuri proaste. 

„Noi cărăm de la cetăţeni cenuşă, pământ, gunoi de grajd. Şi WC-ul îl pun în container”

Operatorul nu are obligaţia să selecteze deşeul din construcţii. A spus-o, de curând, şeful A.D.I. Servsal, Gabriel Moiceanu, venit la Câmpulung ca să le prezinte consilierilor locali noutăţile anului 2019. Financiar Urban îl colectează atunci când este îndesat în pubelă şi-n container, îl cântăreşte, iar populaţia i-l plăteşte la nivelul rezidualului. Ceea ce nu este corect, dar suntem pedepsiţi cu toţii pentru câţiva iresponsabili. „Dar dacă îl pun separat, fie că-l ridic cu ADP, să am un cost mai mic, fie că-l preiau tot cu el (n.r. cu operatorul Financiar Urban), am cost aproape la jumătate pe fluxul de construcţii. Asta pentru că nu mai am taxă pe economie circulară şi pot să-l deviez într-o concasare sau chiar să-l reutilizez. Să-mi ating şi ţintele şi să nu plătesc penalităţi. Principiile legii sunt bune din anumite puncte de vedere, pentru că împart responsabilitatea la fiecare „actor” în parte. Niciodată, operatorul nu poate să colecteze dacă noi nu selectăm. Cu părere de rău, vă spun că noi cărăm de la cetăţeni, din această arie, cenuşă, pământ, gunoi de grajd, uneori, şi WC-ul şi-l pun în containerul de la ţară. Iarbă, buruieni, vrejuri de fasole, lucruri care n-au ce să caute într-un container. Acestea sunt deşeuri care ne influenţează costul. Dacă vom arăta tot timpul că Primăria şi operatorul sunt de vină, n-o să facem nimic. O să stăm să-i cocoloşim pe oameni şi noi plătim, la nivel de U.A.T., o grămadă de bani, fiindcă unul îşi aruncă deşeul cum îl taie capul.”, a afirmat directorul Moiceanu.

Idealul în materia gunoiului îl reprezintă cât mai puţine tone de rezidual, sub 50% de preferat. „Să avem biodegradabilul colectat separat, căci el va rămâne aici, staţia de compost este autorizată şi toate deşeurile biodegradabile ne pot ajuta la îndeplinirea acestei ţinte. El se transformă în compost, pe care îl cumpărăm la o sumă modică, la nivel de U.A.T. Din depozitul central, am vândut peste 12.000 de tone, în ultimii trei ani, şi foarte mult a preluat uzina, care l-a dus la Titu şi a făcut nişte piste. Există şi compost de calitate superioară, care poate fi pus la spaţii verzi, dar avem şi compost cu aciditate mai mare, care poate fi dus în zone de refacere. Un şantier, o defrişare, drumuri forestiere pot fi acoperite cu acest tip de compost cu aciditate bună şi se reface zona respectivă. Aşa ne echilibrăm, pentru că noi, în deşeul nostru, pe care îl colectăm din această zonă, deşi structura deşeului ar trebui să fie alta, avem foarte puţin reciclabil. Cel pe care îl scoatem cu utilajele mecanice, între 7 şi 9%, mai poate fi dus la reciclare, restul merge la incinerat. Este murdar, nu ţi-l preia nimeni în industria de reciclare. Şi atunci costurile de reciclare sunt mult mai mari, să faci spălare, poluezi mai mult decât îţi propui să salvezi. Dar îl ducem la valorificare energetică, să nu credeţi că-l iau gratis, totul este pe bani.”, a mai precizat şeful asociaţiei judeţene care gestionează problematica gunoiului în judeţ. 

Reguli care sigur nu le vor conveni firmelor: să nu mai vândă deşeurile colectorilor autorizaţi, ci să le predea operatorului Câmpulungului    

Pe planul tarifar al asociaţiei, valabil pentru tot Argeşul, gunoiul reciclabil nu se taxează. „Formula actuală din ordonanţa de urgenţă este următoarea: operatorul, dar doar pentru o categorie de deşeuri reciclabile, ambalaje, PET-uri, doze, îţi acoperă costul de colectare, sortare, stocare. Am un cost care se duce la 1.500 lei minus valorificare, iar diferenţa ţi-o acoperă el. Pe tot acest flux nu se îmbogăţeşte nimeni. Se îmbogăţesc colectorii autorizaţi, alţii decât cei de salubritate, care nu sunt în sistem şi care iau din containere doar materialul cu valoare. La salubrişti, conform unei determinări făcute, a dispărut aproape 11% din materialul cu valoare: PET-ul, doza de aluminiu, uneori, folia şi cartonul bun, care nu este compromis. Rămân la salubrist cutiile de pizza, cele de unică folosinţă, ambalaje de chips-uri, biscuiţi care nu pot fi reciclate. Acestea sunt deşeuri compozite.”, a încheiat Moiceanu, completat de primar cu intenţia de a forţa firmele locale să colaboreze cu Financiar Urban, în sensul de a-i preda ambalajele. Asta pentru a ajuta Câmpulungul să atingă procentele îndrăzneţe de gunoi sortat: „Este foarte important ca agentul economic să lucreze cu operatorul nostru, nu să vândă deşeurile de carton celor care le colectează. El vinde ceea ce este profitabil şi noi îi dăm operatorului numai ceea ce nu e profitabil. De exemplu, Piaţa Municipiului Câmpulung, care nu predă operatorului nostru de gunoi şi le valorifică independent. Trebuie să ne îndreptăm către ei şi să le impunem nişte reguli.”  

 

The most visited gambling websites in The UK