Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Succes al lui Cătălin Solomon la Tribunalul Argeş. Procesul pentru parcarea Mausoleului Mateiaş trebuie să continue

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 1040

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2336_2-3-succes-al-lui-solomon.jpgVecinul Mausoleului Mateiaş, Cătălin Petrişor Solomon, a înregistrat ceea ce pare un succes, la Tribunalul Argeş, unde a atacat hotărârea Judecătoriei Câmpulung, care i-a suspendat acţiunea de clarificare a moştenirii rămase de la părintele său. Pe 15 noiembrie 2018, instanţa de la Piteşti a admis recursurile omului de afaceri şi mamei sale, a casat încheierea pronunţată la Câmpulung şi a trimis cauza pentru continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă de fond. Soluţia Tribunalului Argeş, adoptată joia trecută, este definitivă. Prin urmare, magistratul câmpulungean trebuie să reia procesul din punctul în care a fost oprit pe 14 decembrie 2017. La sfârşitul anului trecut, acţiunea iniţiată, în primăvară, de Cătălin Solomon a fost suspendată de către judecătorul local, „ca urmare a neîndeplinirii de către petiţionar a obligaţiei de a prezenta dovada că imobilul ce se solicită a fi intabulat - parcarea Mausoleului Mateiaş - este înscris în cartea funciară.” Dispoziţia de suspendare a judecăţii cauzei a fost atacată de acesta, împreună cu mama sa, la Tribunal, care, după aproape un an, le-a dat câştig de cauză. 

Solomon cere să i se recunoască dreptul de unic moştenitor asupra a 2.888 mp neprinşi în masa succesorală 

Explicată în termeni juridici, speţa este destul de complicată, dar, în esenţă, reclamantul Cătălin Petrişor Solomon vrea să i se recunoască dreptul de proprietar asupra parcării Mausoleului Mateiaş. Conform pretenţiilor sale, susţinute de concluziile expertului topograf, parcarea ar face parte din moştenirea rămasă de la tată. În luna martie a anului trecut, litigiul de familie, deschis de proprietarul de la Mateiaş, urmărea două chestiuni. Prima: judecătorul să constate că în masa succesorală au rămas 2.888 mp, teren situat în extravilanul comunei Valea Mare Pravăţ, despre care reclamantul susţine că se învecinează, la Nord, cu DN 73, la Sud, cu limita comunei Valea Mare Pravăţ, la Vest, cu o altă proprietate a sa, iar, la Est, tot cu Primăria Valea Mare Pravăţ. A doua pretenţie a lui Solomon de la instanţa municipală: să constate că are calitatea de unic moştenitor asupra celor 2.888 mp. 

Proprietatea rămasă de la tatăl lui Cătălin Solomon constă într-o suprafaţă totală de 19.300 mp. Fâneţe, păşune, arabil, terenul casei, împreună cu casa şi grajdul aflate pe el. Când s-a dezbătut succesiunea, au fost luate în considerare, din totalul de 19.300 mp, două suprafeţe. Cele pentru care exista carte funciară la acel moment. Aproape 14.600 mp (puţin peste 15.000 mp, după cum au arătat măsurătorile ulterioare), teren intabulat, care i-a revenit fiului, deoarece surorile sale au renunţat la moştenire.

În prezent, Cătălin Solomon se luptă în instanţă pentru diferenţa de la 19.300 mp la 15.180 mp. Adică 4.120 mp, din care în teren s-ar mai regăsi 2.888 mp - neintabulaţi în cartea funciară -, pentru care acesta solicită să i se recunoască dreptul şi calitatea de moştenitor unic. Expertiza în specialitatea topografie, încuviinţată de instanţă celui care a deschis acţiunea, a confirmat existenţa terenului disputat, cei 2.888 mp, identificaţi ca fiind parcarea din faţa Mausoleului Mateiaş.

Anul trecut, pe durata mai multor termene de judecată, septembrie, octombrie, noiembrie, instanţa i-a pus în vedere reclamantului şi, totodată, i-a admis cererile ulterioare, de a i se acorda un răgaz, pentru a prezenta certificatul eliberat de Cartea Funciară, prin care făcea dovada înscrierii imobilului. Magistratul l-a păsuit toată toamna trecută, înainte de a pronunţa suspendarea judecăţii, în decembrie 2017. 

Primăria Valea Mare şi expertul topograf împărtăşesc aceeaşi opinie: terenul cerut de Solomon este parcarea Mausoleului    

Nici Primăriile n-au ajutat mai mult la limpezirea cauzei. Autorităţile de la Valea Mare Pravăţ, solicitate să furnizeze informaţii din evidenţele lor, au susţinut că tatăl şi, după moartea sa, fiul figurează înscrişi în registrul agricol cu toată suprafaţa de 19.300 mp, pentru care s-au plătit impozite. Mai mult decât atât, după semnatarii adresei înaintate Judecătoriei Câmpulung, primarul Ion Boncoi, secretarul Ion Iosifescu şi agentul agricol Rozalia Dragnea, cei 2.888 mp s-ar suprapune unei părţi a parcării Mausoleului Mateiaş, iar cei 3.000 mp, pe care îi deţine în zonă Câmpulungul, reprezintă cu totul alt teren decât cel pretins de Solomon. 

La rândul său, municipalitatea câmpulungeană, căreia instanţa i-a solicitat precizări, îşi apără dreptul asupra monumentului istoric şi a terasei de paradă, invocând Hotărârea de Guvern din anul 2002, potrivit căreia îi aparţin ambele terenuri de pe teritoriul comunei Valea Mare Pravăţ, şi cel de 1.500 mp, aferent Casei Memoriale „George Topârceanu”, din satul Nămăeşti, şi cel de 3.000 mp, aferent Mausoleului Mateiaş. 

După cum punctam mai înainte, litigiul de la Câmpulung a fost suspendat pe 14 decembrie 2017, din cauza neprezentării dovezii că imobilul este înscris în cartea funciară. Asta deşi avocatul lui Solomon a depus un document care atesta că a fost iniţiată procedura cu pricina. Un an mai târziu, Tribunalul Argeş, unde Solomon a atacat cele stabilite la Câmpulung, a decis altceva: ca procesul să continue din punctul în care a rămas. 

Primăria Câmpulung lasă impresia că n-o deranjează dacă pierde parcarea

Litigiul este mult mai amplu decât am prezentat noi în acest articol, în care am extras miezul speţei în care Câmpulungul pare că „pierde teren”. Nu numai la figurat, ci şi la propriu. Pe de altă parte, ne întrebăm firesc, anticipând un deznodământ favorabil lui Cătălin Solomon: cum este posibil să se piardă o esplanadă construită de Primăria Câmpulung, asfaltată de Primăria Câmpulung şi folosită de autorităţile municipale şi Armată, pentru defilările de peste an, decenii la rând? Nemaipunând la socoteală funcţionalitatea de parcare de care este firesc ca edificiul să dispună. Şi cum va permite Primăria Câmpulung, care ne lasă impresia că totuna îi este dacă se pierde ori se câştigă acest proces, exploatarea „terasei de paradă” în scopuri comerciale, care înfrâng prevederea legală conform căreia sunt interzise activităţi în genul celor practicate dincolo de zidul parcării sub o distanţă de 200 de metri de un monument istoric? Probabil, tot cum le-a permis până acum.

Amintim că, în afara acestei acţiuni în care autorităţile de la Câmpulung nu figurează ca parte în proces, împotriva Consiliului Local sunt deschise două procese, la Tribunalul Argeş, prin care Comuna Valea Mare Pravăţ, prin primarul Ion Boncoi, respectiv Cătălin Solomon şi rudele sale cer anularea hotărârii din ianuarie 2018, prin care aleşii noştri au trecut în domeniul public al municipiului o suprafaţă de 14.544 mp la Mateiaş. Procesul Primăriei Valea Mare Pravăţ are primul termen pe 22 noiembrie 2018, în timp ce acţiunea lui Solomon n-are încă data de debut fixată. Însă, cel mai probabil, magistratul le va soluţiona împreună. 

The most visited gambling websites in The UK