Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Muscelul, zguduit de un cutremur de 5,8 pe Richter

  • Written by Alex BARBU
  • Hits: 407

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2330_5-cutremur.jpgPe 24 septembrie 2016, un cutremur cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter a zguduit România, provocând panică în rândul populaţiei. Seismul a avut loc la ora 2.11, în zona seismică Vrancea, în apropierea localităţii Nereju, la o adâncime de 92 de kilometri, fiind resimţit puternic în localităţile din Moldova şi Muntenia. Cutremurul a fost urmat, la scurt timp, de o replică cu magnitudinea de 2,7 grade pe scara Richter, la o adâncime de 76 de kilometri. Specialiştii spuneau atunci că există posibilitatea producerii, în viitorul apropiat, a unui alt seism major în ţara noastră. Nu au trecut decât doi ani şi România a fost zguduită, nu de unul, ci de două cutremure. 

Primul cutremur, cu magnitudinea de 5,8 grade pe scara Richter, s-a produs, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 3.38 minute, în zona seismică Vrancea, în judeţul Buzău, la o adâncime de 117 kilometri. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a transmis că „în noaptea de 28 octombrie, la ora 3.38:11 (ora României) s-a produs în Zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, un cutremur cu magnitudinea 5,8 pe scara Richter, la adâncimea de 150 kilometri. Intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost de VI grade Mercalli. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: Nehoiu (17 km), Covasna (33 km), Întorsura Buzăului (37 km), Târgu Secuiesc (48 km), Vălenii de Munte (53 km). Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a spus că nu au fost înregistrate apeluri pe 112. Al doilea cutremur a avut loc la ora 5.48.57, tot în judeţul Buzău, cu o magnitudine de 3,2, la o adâncime de 148 kilometri.”

O singură bulină roşie, la Câmpulung

Cutremurul de la sfârşitul săptămânii trecute a reuşit să îi sperie pe câmpulungeni, dar şi să reamintească autorităţilor locale că numeroase clădiri sunt în pericol, în cazul unui seism puternic. Majoritatea clădirilor din oraş sunt vechi, iar acesta se pare că reprezintă criteriul de clasificare în cazul riscului ce îi paşte pe musceleni, deşi construcţiile noi par mai fragile, la felul cum au fost construite. Legea expertizării tehnice pentru riscul la cutremure al clădirilor a fost dată de ani buni, însă, pentru că statul nu dă bani pentru expertize, în Câmpulung, până la sfârşitul lui 2011, nu existau clădiri marcate cu bulina roşie. La începutul lui 2012, a fost montat panoul de avertizare pe fosta clădire PTTR, din buricul târgului, în imediata apropiere a Bulevardului Pardon, fiind încadrată în gradul de risc seismic I. În 2013, 30 de clădiri din Câmpulung, dintre care una, cea mai veche, construită în anul 1830, şi alte 10 ridicate înainte de 1920, necesitau expertiză tehnică pentru stabilirea riscului prăbuşirii în cazul unui cutremur. Toate aceste clădiri necesită lucrări de consolidare al căror preţ se ridică la sume cu multe zerouri, pe care proprietarii nu şi le permit. La aceeaşi vechime, clădirile din Bucureşti au primit bulină roşie şi bani de la Guvern pentru expertiză. Singurul imobil din Câmpulung care are făcută expertiza este blocul 5, scara A, al Primăriei, care este încadrat în clasa III de risc seismic şi nu prezintă pericol de prăbuşire. În altă ordine de idei, proprietarii unor apartamente au modificat spaţiul alocat după bunul plac. Toate aceste lucrări, mai ales dacă sunt la etajele inferioare sau în cazul când s-au dărâmat pereţi interiori de rezistenţă, cresc riscul deteriorării blocurilor în cazul unui seism puternic. 

Posibil un cutremur peste 7 pe Richter, la Câmpulung

Potrivit specialiştilor, zonei seismice Câmpulung - Făgăraş i se apropie expirarea perioadei de inactivitate şi, dacă teoria ciclicităţii funcţionează, aici va avea loc, cât de curând, un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter. Există şi varianta potrivit căreia, în următorii 14 ani, nu se va produce niciun seism major. Zona seismică Câmpulung - Făgăraş include Valea Oltului, lacurile de acumulare Vidraru şi Pecineagu, zona de Nord a masivului Făgăraş şi zona Câmpulung, fiind determinată de mai multe falii crustale active. Una dintre acestea este Lotru - Brezoi - Titeşti - Depresiunea Loviştei - Cumpăna - Piscul Negru - Câmpulung. Ultimele cutremure puternice din Câmpulung - Făgăraş, cele din anii 1746, 1832 şi 1916, au fost generate tocmai de această falie, motiv pentru care zona este monitorizată continuu de seismologi. 

The most visited gambling websites in The UK