Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Muzeul ARO continuă ascensiunea! În doar o săptămână, reuşitele vin pe bandă rulantă

  • Written by Diana BUMBENECI
  • Hits: 1332

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2329_89-aro.jpgNu are cum să piară istoria automobilismului, atâta timp cât există oameni care să o ducă mai departe! „Retro Parada Toamnei”, un eveniment naţional, organizat de Retro Mobil Club România în 25 de oraşe, a avut loc duminică, 21 octombrie, şi la Câmpulung. Zeci de maşini de epocă şi-au dat întâlnire la Poarta 4 a fostei Uzine ARO, iar mai apoi au defilat prin centrul municipiului, în faţa câmpulungenilor, destinaţia finală a zilei fiind la Muzeul Automobilului Românesc de la Pescăreasa. În acelaşi timp, Muzeul Automobilului a fost vizitat de o echipă de jurnalişti polonezi interesaţi de istoria ARO, ulterior, povestea apărând în două reviste de renume. Duminica aceasta, Muzeul iese încă o dată în evidenţă, el fiind gazda evenimentului cultural „Dialog Român - Armân”, o întâlnire a sute de persoane ce vor sărbători Centenarul aşa cum se cuvine la armâni şi... la români!

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2329_89-aro3.jpg

Evenimentul dedicat iubitorilor de maşini retro a inclus expoziţii şi parade cu vehicule istorice. „Retro Parada Toamnei” a fost organizată de Asociaţia Retromobil Club România, o organizaţie non-profit fondată în anul 1998, care numără în prezent peste 1.000 de membri în filiale de pe întreg cuprinsul României, împreună cu Primăria Municipiului Câmpulung, Asociaţia Multiculturală "Nicu Hagi" şi Muzeul Automobilului Românesc. Astfel, muscelenii colecţionari de maşini au încheiat evenimentele Retromobil înscrise în calendarul pe anul acesta. Duminică, 21 octombrie, mai multe maşini de colecţie au fost prezente la o întâlnire specială, finalizată cu paradă şi premii speciale. 

În faţa Porţii 4 a fostei Uzine ARO şi-au dat întâlnire atât posesorii de maşini catalogate ca fiind de colecţie, dar şi cei care posedă maşini în curs de omologare. S-au făcut ultimele verificări ale motoarelor, toate automobilele au plecat prin Câmpulung pentru a putea fi văzute de cei care s-au aflat prin centru până la Muzeul Automobilului Românesc, de la Centrul Cultural Nicu Hagi de la Pescăreasa. Maşinile, trecute de prima tinereţe, dar dichisite, s-au lăsat admirate de musceleni şi, odată ajunşi la muzeu, şoferii automobilelor au fost întâmpinaţi de gazde, de membrii familiei Hagi. Au parcat lângă automobilele aflate în muzeu şi au putut să vorbească despre maşinile lor şi despre cele din colecţie. 

„Ne bucurăm că am reuşit şi în acest an să organizăm „Retro Parada Toamnei” şi la Câmpulung, unul dintre cele 25 de oraşe din România care organizează acest eveniment. Iată că şi Câmpulungul se înscrie pe o listă cu evenimente pozitive şi ne propunem să menţinem această tradiţie în continuare. Acelaşi eveniment a avut loc sâmbătă şi la Curtea de Argeş în organizarea Retromobil Club Filiala Argeş, coordonată de Paul Stoiculescu - preşedintele clubului. Avem două categorii: maşinile clasificate vehicul istoric, cele care sunt membre Retromobil şi ne dorim să fie cât mai multe astfel de maşini la Câmpulung, pentru este vorba de patrimoniul nostru naţional pe care trebuie să îl conservăm, este vorba despre rodul inteligenţei şi abnegaţiei compatrioţilor noştri, dar şi maşinile necatalogate.”, a declarat Emil Hagi, preşedintele Asociaţiei Multiculturale „Nicu Hagi”. 

Maşinile participante la „Retro Parada Toamnei” au fost:

Dacia 1300, din anul 1976, condusă de Radu Maricuţu;

Fiat 850, anul 1965, condus de Eliodor Sârboiu;

Mercedes 280 - SE 1982 - Paul Stoiculescu;

Dacia 1100, anul 1989, condusă de Cătălin Filip;

Fiat 850, anul 1965, condusă de Constantin Pârvulescu;

IMS M59, PSI, anul 1963, condusă de Alin Câcetoiu;

Toyota Land Cruiser, anul 1987, condusă de Eusebiu Mărgescu;

Olcit Club, anul 1983, condus de Cătălin Baltag;

ARO M461, anul 1972, condus de Ion Maricuţu;

Ford Taunus, an 1972, condus de Edi Moldovanu;

BMW E32, an 1988, condus de Cosmin Alexandru Păun;

VW Golf 2, an 1987, condus de Adrian Găbrian;

Dacia 1300, anul 1970, condusă de Gheorghe Vlaicu;

Automobile istorice necatalogate:

ARO Super Raly condus de Ciprian Ţenţu;

Mercedes 320, an 1995, condus de Dan Cârstea;

Dacia 1300, anul 1983, condusă de Adrian Nedelea;

ARO 244, anul 1996, condusă de Răzvan Butoi;

ARO 246, condus de Mihnea Bălălău;

Dacia 1300 Gordini, anul 1979, condusă de Slegheli Alexandru;

ARO 244, anul 2000 - Pentarom;

ARO 244, an 2000, condus de Olga Baltag;

ARO 244, an 1997, condus de Adrian Eftimie;

ARO 10, an 1993, condus de Alin Mihai Bănică;

Dacia 1300, an 1978, condusă de Alexandru Udrea;

Dacia 1310, anul 1984, condusă de Alex Popescu;

Trabant 1.1, anul 1990, condus de Constantin Drăgan;

Trabant 601, anul 1987, condus de Cristian Drăgan;

ARO 10, anul 1977, condus de Samuel Sârboiu;

Intervenţia în regim de urgenţă a fost asigurată de Teo Chiţu. 

La final, toţi participanţii au primit diplome din partea organizatorilor, oferite de Emil Hagi, în semn de apreciere şi pentru a marca evenimentul ce nu lasă istoria acestor maşini să piară. 

Muzeul ARO, în inima polonezilor

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2329_89-aro2.jpgNu a trecut mult timp de când o echipă de jurnalişti specialişti polonezi l-au vizitat pe Emil Hagi pentru a sta de vorbă despre Muzeul Automobilului Românesc pe care acesta îl conduce, despre ce înseamnă grija acestor comori pe patru roţi şi despre colecţia unică pe care domnul Hagi o are în curtea muzeului. Povestea, poze cu ARO şi câteva impresii au fost publicate în numărul din luna octombrie al revistei Trailer Magazine, o publicaţie internaţională în care sunt prezentate diverse automobile. Am încercat şi noi, printre rânduri, să aflăm cum descriu polonezii micul rai al ARO de la Câmpulung. 

"Oraşul românesc Câmpulung poate fi asociat cu pasionaţii de maşini off-road ARO care au fost produse până în anul 2006. Astăzi, după fabrica ARO nu mai există aproape nimic, dar amintirea vehiculelor produse în România este păstrată de inginerul Emil Hagi, care, în vara anului 2014, a deschis un muzeu privat de maşini. Într-o clădire spaţioasă, puteţi vedea sute de exponate ARO sub formă de documentaţie tehnică, postere, modele, subansamble suveniruri şi alte obiecte. Vă invităm la o plimbare pentru a vedea ceea ce noi nici nu ne gândeam că există", scrie în revista polonezilor la paginile dedicate în totalitate muzeului ARO de la Câmpulung, acolo unde sunt adăugate numeroase poze, cu descrierea în parte a fiecărui automobil. 

Tot în luna octombrie, în revista românească 4X4 Adventure, a apărut un articol despre un camion militar autohton, AM 443T. 

„Fără a fi un vehicul catalogat drept istoric, în curtea Muzeului Automobilului Românesc al domnului Emil Hagi din Câmpulung, am descoperit un camion militar autohton destul de necunoscut AM 443T. sau deseori confundat cu altceva.”, aşa începe povestea din revista românească, despre camionul găsit la Câmpulung. Puţini mai sunt cei care promovează asemenea comori ARO, însă şi cei care o fac, se pare că o fac destul de bine. 

Muzeul ARO, gazda dialogului Român-Armân

Muzeul Automobilului Românesc este şi gazda întâlnirilor dintre români şi armâni, de fiecare dată evenimentele culturale fiind unele excepţionale. Duminică, 28 octombrie, în organizarea Asociaţiei Multiculturale "Nicu Hagi", a Societăţii Culturale Aromâne, a Muzeului Municipal Câmpulung, Editura Ars Docendi, a Primăriei Municipale şi Universităţii din Bucureşti, va avea loc o nouă ediţie a spectacolului folcloric în dialog român - armân. Evenimentul, cu tema "Tradiţii, obiceiuri, folclor în munţi", este dedicat Centenarului Marii Uniri şi va avea loc începând cu ora 13.00, după următorul program:

Simpozion - 100 de ani de la Marea Unire 1918 - participarea muscelenilor şi armânilor;

Expoziţie de straie muscelene şi armâneşti Colecţia Vangja Dimitrijeva Kuzmanksa de la Universitatea Goce Delcev din Republica Macedonia;

Spectacolul folcloric va fi realizat din partea românilor de Rodica Voicu, ansamblul Plaiuri Muscelene, Grupul Vocal „Mioriţa” din Jugur, iar din partea aromânilor de Elena Di Vreari, Pero Tsatsa, Pareia Boastea Pindului, Pareia Plisteru, Cristian Andon şi Camelia Bizdu, alături de grupurile vocale Lilici ditu munţi şi Piturinchi ditu păduri, - ale Clubului Copiilor din Costeşti.

The most visited gambling websites in The UK