Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Parc fotovoltaic la Staţia de Epurare

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 1584

b_400_250_16777215_10_images_images2_ziar_2018_2310_parc-fotovoltaic.jpgPrimul studiu întocmit vreodată de Primăria Câmpulung pentru amenajarea Râului Târgului ia în calcul, între investiţiile propuse de autoarea documentaţiei, oportunitatea şi posibilitatea de amplasare a unui parc fotovoltaic. La dezbaterea publică de săptămâna trecută, primarul Liviu Ţâroiu, cel care a comandat studiul de prefezabilitate, ca să ştie ce cere mai departe, prin studiul de fezabilitate, n-a zis nici „da”, nici „ba”. De pildă, când arhitectul Tana Lascu i-a sugerat un trenuleţ turistic, primarul a fost vehement: „În niciun caz!”, intuind inutilitatea achiziţiei. În schimb, parcul fotovoltaic rămâne o idee deschisă, la fel ca a microhidrocentralei, contestate de foştii arhitecţi ai Primăriei, care consideră irealizabilă propunerea. Pornind de la faptul că pe harta potenţialului solar al României, municipiul nostru se află într-o zonă cu un potenţial solar relativ mare, arhitecta din Bucureşti a inserat în lucrarea sa un mic sistem de celule fotovoltaice, amenajat în incinta Staţiei de Epurare. Sistemul va alimenta şi reţeaua de iluminat realizată de-a lungul celor 17 kilometri de pistă de biciclete, obiectivul pe care se va concentra Liviu Ţâroiu, fiindu-i cel mai la îndemână să-l pună în practică. 

Amplasarea iniţială era la Gară, după care autoarea studiului şi autorităţile s-au răzgândit    

Studiul, prezentat în amănunt la Primărie, fără a trezi interesul câmpulungenilor, principalii beneficiari ai facilităţilor de agrement propuse pe malurile Râului Târgului, explică astfel de ce s-ar preta un parc de panouri solare în localitatea noastră. „Municipiul Câmpulung este localizat într-o zonă cu potenţial solar bun, beneficiind de 200 de zile însorite pe an şi un flux anual de energie solară cuprins între 1.300 kWh/mp/an şi 1.400kWh/mp/an. Din această cantitate, doar 600-800 kWh/mp/an sunt utilizabili din punct de vedere tehnic. Potenţialul energetic solar s-a reflectat, în ultimii ani, în creşterea investiţiilor în centrale solare: în 2007, centralele solare din Romania aveau o capacitate de producţie de 0.30 MW, crescând, în 2011, la 2.9 MW şi ajungând la 5 MW, în 2012. Amplasarea municipiului Câmpulung oferă posibilitatea exploatării energiei solare cu randament crescut, având în vedere că teritoriul pe care se află se încadrează în zona III de radiaţie solară, cu valori de 1.250-1.300 Wh/m2/an. Din punct de vedere al potenţialului teoretic, în zona municipiului Câmpulung, conform datelor statistice aferente „Photovoltaic Geographical Information System”, parte a serviciului de ştiinţă şi cunoaştere a Comisiei Europene, radiaţia solară medie anuală se ridică la 1.324 kWh/mp/an, fiind peste media naţională.”

Astfel, lucrarea arhitectei Lascu a analizat şi „posibilitatea amplasării unui sistem de panouri fotovoltaice, amenajat în incinta Staţiei de Epurare, având o putere instalată de 50kW, suprafaţă utilă de montaj de 600 de metri pătraţi şi o energie de 75 MWh. Costurile au fost estimate la 200.000 euro.”

„Iniţial, ne gândisem să fie realizat la Gară - a precizat arhitecta Tana Lascu -, dar după aceea el a fost propus la Staţia de Epurare. Nu este foarte mare. Eu am văzut în Italia foarte multe parcking-uri acoperite cu celule fotovoltaice. Maşinile nu stau în soare, ci, pur şi simplu, ele sunt acoperite cu o structură pe care stau aceste panouri. Dezavantajul panourilor solare este că ocupă loc şi sub ele nu mai creşte nimic. Dar dacă sunt folosite ca acoperiş pentru parcări, sunt un bun câştigat.”, a afirmat aceasta.

Arhitectul Mitoi: „Ce să vedem, că n-avem păsări?!” Primarul Ţâroiu: „Ciori! Ciorile puteţi să le vedeţi tot timpul!” 

Dacă, în privinţa acestei sugestii, colegii de breaslă ai autoarei documentaţiei, foşti şefi ai Urbanismului Primăriei, n-au avut obiecţii, în schimb, pavilioanele pentru observarea păsărilor au fost „desfiinţate” înainte de a fi preluat acest gând şi în următoarea documentaţie care se va face, studiul de fezabilitate. Nu de alta, dar costau estimativ, împreună cu hrănitoarele pentru păsări, peste 14.000 de euro, şi n-ai ce zburătoare să vezi. Cu excepţia găinilor, raţelor, gâştelor şi curcilor lăsate de proprietari să se mişte în voie în afara curţilor, în spatele cărora sunt amplasate coteţele. Asta vezi din observator: coteţe şi mizerie. Pentru că, susţine arhitectul Mircea Mitoi, „n-avem mentalitatea nemţilor ori a englezilor să ne facem spatele curţii frumos. Aici, toate gunoaiele se duc la spate.” „Şi toate coteţele de găini şi de porci.”, a completat Liviu Ţâroiu, conştient că bicicliştii vor practica sportul preferat în iz de cocină şi sunet de guiţat şi cotcodăcit. Că doar n-o să le impună orăşenilor cu îndeletniciri rurale să-şi mute acareturile care afectează vizual şi olfactiv planurile turistice legate de Râul Târgului la intrarea în bătătură. Adică să fie vizibile pentru cei care tranzitează şoseaua principală, în special tronsoanele Ion Mihalache şi I.C.Brătianu, unde se simte cel mai deranjant problema reclamată în studiu: întinderile abuzive ale gospodăriilor, care au înghiţit suprafeţe din malurile râului. 

Revenind la observatoarele pentru păsări, ce vedem?, întreabă arhitectul Mitoi. „Ciori? Vrăbii?”, şi-a dat singur răspunsul. „Ciorile puteţi să le vedeţi tot timpul.”, îi confirmă teoria Liviu Ţâroiu, după care n-ai nevoie de observator ca să studiezi atmosfera înnegrită de păsăretul iritant, toamna şi iarna, în special. Ar mai fi trei albatroşi, şi-a amintit fostul arhitect al Primăriei, dar pe aceia i-ar fi păpat un uliu, după cum a reclamat redacţiei noastre un medic câmpulungean, care solicită insistent autorităţilor să găsească prădătorul şi să-l împuşte. 

Cerinţa arhitectului Mitoi este ca observatoarele pentru păsări să nu se facă, întrucât sunt inutile, în lipsa unor specii care să merite studiul curioşilor. „Domnul Bălan a încercat ceva în Parcul „Kretzulescu”, dar a murit.”, a amintit acesta despre proiectul volierei inaugurate înaintea alegerilor din vara anului 2004 de primarul în funcţie la acel moment. Voliera lui George Bălan era populată cu câteva înaripate atractive pentru copii, care aveau şi un loc de joacă lângă ţarcul păsărilor, de care ar fi trebuit să se ocupe Călin Andrei, după pierderea alegerilor de către social-democrat. În scurt timp, voliera s-a golit şi nu din cauză că păsările s-ar fi stins de bătrâneţe, ci din cauză că nu s-a îngrijit nimeni de spaţiul menit să atragă lumea care se relaxa în „Kretzulescu”. „A murit, fiindcă noi trebuie să le şi susţinem, căci dacă nu le susţinem, poate să moară orice.”, a indicat cu subînţeles Liviu Ţâroiu responsabilul de dispariţia acelui punct de atracţie pentru cei mici, în special. 

Întrucât primarul evita să dea un răspuns cert că renunţă la recomandarea arhitectei din Bucureşti, de vreme ce s-au pus amândoi de acord că, în afară de ciori, altceva nu prea mai străbate văzduhul Câmpulungului, arhitectul Mitoi a insistat că: „Le vedem (n.r. ciorile) şi fără să mai investim câteva zeci de mii de euro într-un observator. Mai bine aţi face un observator în „Flămânda”, acolo e o zonă frumoasă.” Acum, nu vrem să întrebăm ce fel de păsări „survolează” cimitirul, care să merite cele câteva zeci de mii de euro, dar probabil că interlocutorul lui Liviu Ţâroiu se referea la un punct de observare a panoramei oraşului, care, într-adevăr, este de vis. 

Pasul următor va fi elaborarea temei de proiectare pentru următorul studiu, cel de fezabilitate, în care ar fi putut intra şi ideile cetăţenilor. Dacă aceştia ar fi venit la dezbaterea publică, pentru a-i spune lui Ţâroiu ce-şi doresc ei pe malurile Râului Târgului.

 

 

The most visited gambling websites in The UK