Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Proiectul de exploatare a Râului Târgului, moştenirea lui Liviu Ţâroiu pentru următorii trei-patru primari

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 1402

b_400_250_16777215_10_images_2309_proiect-raul-targlui.jpgAmenajarea Râului Târgului a depăşit stadiul de promisiune electorală a vreunui candidat la Primărie şi pe cel de vis de primar, căci municipiul are, după trei decenii în care se vorbeşte despre acest proiect, prima documentaţie oficială, care va sta la baza unor investiţii viitoare. Un viitor tradus tot în decenii, cum a fost perioada de aşteptare, dată fiind complexitatea propunerilor din studiul de prefezabilitate, din care autorităţile, de preferat, împreună cu câmpulungenii, vor alege ce doresc să se realizeze pe malurile râului care străbate Câmpulungul. Din păcate, deşi locuitorii au fost invitaţi de Liviu Ţâroiu la Primărie, marţi, 14 august 2018, la dezbaterea publică, pentru a afla de la ei cum vor să arate o zonă neexploatată deloc, nu s-au prezentat decât cei care resping proiectul cu totul. Şi nu pentru că n-ar avea obiective realizabile - măcar o parte dintre ele -, ci pentru că nu e făcut de ei. Vom reţine în această ediţie doar reacţiile constructive generate de prezentarea autoarei studiului de prefezabilitate, arhitectul Tana Lascu, nu pe cele turbulente, de care, din nefericire, evenimentul n-a dus lipsă.

Arhitectul Tana Lascu: „Turistul secolului XXI vrea şi cultură, şi gastronomie, şi mişcare, poate vrea şi băi termale, tratament, este un turist complex”

În ediţiile trecute, v-am prezentat principalele repere ale primei documentaţii întocmite în istoria Câmpulungului care priveşte valorificarea unui spaţiu care, în toate oraşele turistice ale lumii traversate de un râu, înseamnă aur curat. Rezumând studiul amplu, acesta propune administraţiei publice următoarele idei de exploatare a Râului Târgului: regularizarea albiei, sursa de rezervă pentru alimentarea consumatorilor din municipiu; înfiinţarea unei microhidrocentrale; posibilitatea amplasării unui parc fotovoltaic şi obiectivul pe care se va insista, intuim, cel mai mult - probabil că pe acesta se va axa Liviu Ţâroiu -, transformarea Râului Târgului într-o zonă de agrement. Cum? Dând posibilitatea amatorilor de mişcare să se relaxaze şi să facă sport într-un spaţiu amenajat de-o parte şi de alta a firului de apă. Dintre toate facilităţile sportive propuse de autorii studiului - spaţii pentru tenis de masă, badminton, şah, fitness -, întreaga atenţie se concentrează asupra pistei de biciclete, de 12 kilometri + 2,5 kilometri (dublare între podul Calea Braşovului - podul Calea Măgurii, podul Turn - podul de pe strada Nicolae Bălcescu - relaţie cu Turnul Bărăţiei) + 2,5 kilometri (zona sudică Jidova), în total 17 kilometri. 

De ce pistă de biciclete, după cum, probabil, vă întrebaţi? „Avem foarte multe solicitări să creăm piste de biciclete.”, susţine Liviu Ţâroiu, provenind de la grupurile de biciclişti nevoiţi să practice sportul preferat în împrejurimile municipiului. „În Câmpulung, sunteţi convinşi că pe aceste străzi mici n-avem cum să facem piste de biciclete. O să facem pe Râul Târgului, o să facem pe Grui, unde unul dintre trotuare va avea destinaţia de pistă de bicicletă, căci avem trei kilometri de stradă asfaltată. Ca idee vom continua, dacă vom reuşi să urcăm, până la Mărcuş, de unde să coborâm până la Jidova, pe Boboc, şi după aceea venim, pe râu, frumos, înapoi la Câmpulung.”, le încântă Ţâroiu auzul pasionaţilor de mersul pe bicicletă. Fostul director economic al Primăriei, actual consilier al primarului, Gheorghiţa Nestor, a confirmat că pe strada Gruiului, unde domiciliază ea, sunt biciclişti nonstop.      

„La podurile carosabile - a continuat arhitectul Tana Lascu - am propus ca unul dintre trotuare să aparţină bicicliştilor sau să existe principiul spaţiului comun. (…) Pista are 2,20 metri lăţime, stânga - dreapta, unde se poate. Nu se poate unde există stăvilarul între podul al doilea (Calea Măgurii) şi podul de la „Anomis”. În zona stânga-dreapta podului „Kretzulescu”, există un pietonal de 3,50 metri, vreo doi kilometri între poduri. Pista este dublată de promenadă.” Dacă s-ar fi optat pentru promenadă separată de traseul cicloturistic, soluţia de realizare ar fi fost foarte scumpă. În afara spaţiului de promenadă în zona Parcului „Kretzulescu”, vor fi amenajate oglinzi de apă.

„Considerăm că municipiul are un potenţial fantastic pentru turism, pentru că şi acest traseu cicloturistic are ca scop atragerea turiştilor pasionaţi de biciclete. Turistul secolului XXI vrea şi cultură, şi gastronomie, şi mişcare, poate vrea şi băi termale, tratament, este un turist complex. Sunt multe oportunităţi pe care Câmpulung le poate oferi dacă va reuşi să-şi promoveze brandul local.”, a mai afirmat arhitectul Tana Lascu. 

Fostul primar George Bălan: „Nu cunosc dacă în România există aşa ceva”

Chiar dacă am insistat pe traseul cicloturistic, proiectul amenajării Râului Târgului înseamnă mult mai mult de atât. De pildă, microhidrocentrala, care, deşi aflată la stadiul de teorie, are deja contestatari. „Microhidrocentrala este o idee. Putem face un parteneriat între Primărie şi Hidroelectrica, noi să investim bani în construcţia ei, iar energia pe care o furnizează s-o folosim noi, administraţia publică. Avem dreptul s-o vindem. (…) Între noi, Apele Române şi Hidroelectrica există un protocol, semnat încă din 2009-2010, prin care cele trei părţi vor colabora la realizarea proiectului. Acest prim pas între cei trei parteneri este făcut, dar trebuie actualizat în momentul în care vom decide că vom continua această idee. Şi, clar, vom decide că vom continua, o să facem un caiet de sarcini pentru partea de studiu de fezabilitate în sine şi proiectare. Dacă noi am fi fost corecţi, malurile, cu excepţia zonei unde avem calea ferată, şi, în special, malul stâng al Râului Târgului, ar fi trebuit să aibă o distanţă de la îndiguire până la proprietăţi de 6 metri. Fiecare s-a extins, şi-a făcut cadastre.”, a precizat primarul Liviu Ţâroiu, omiţând să spună că, în unele situaţii, chiar Primăria a încuviinţat extinderile ilegale, eliberând autorizaţii de construire. „Noi am gândit mai inginereşte, nu arhitectural, că albia Râului Târgului este suficient de mare şi putem acapara, ca să restrângem albia inferioară, şi pe albia majoră să putem face zone de atracţie, agrement şi pistă de biciclete ş.a.m.d.”, a mai declarat şeful Executivului. 

Atracţia şi agrementul vor fi asigurate, în caz că se vor înfăptui, de amenajarea de spaţii tradiţionale de sărbătoare, a unei plaje şi a unui camping, a unui pavilion belvedere, a unui parc, hrănitoare şi observatoare pentru păsări, pavilion Expoflora, un iluminat corespunzător şi, foarte important, renovarea podurilor în sensul de a fi măcar curăţate şi vopsite.

„Mă bucur că am putut asista la această prezentare şi bucuria este dublă, pentru că, în sfârşit, o idee mai veche se pare că va prinde contur.”, i-a lăudat fostul primar George Bălan iniţiativa lui Ţâroiu. „O parte dintre dumneavoastră ştiţi că, în perioada în care am fost primar, 2000-2004, am lansat această idee, dar, la acea vreme, instrumentele şi pârghiile erau cam puţine, pentru a asigura finanţarea unui astfel de proiect. Şi atunci, şi acum, pot să spun că nu cunosc dacă în România există aşa ceva. Amenajări pentru albia minoră şi majoră există. Dar cu o punere în evidenţă a potenţialului turistic şi acele locuri de belvedere... nu cunosc. S-ar putea să fie. Să le dea Dumnezeu sănătate domnului primar şi administraţiei locale, să poată să-l împingă, căci este un proiect de anvergură şi va avea multe obstacole pe parcurs, pe care ar trebui să le rezolve. Dacă va reuşi şi sper să reuşească, va crea un punct de mare atracţie pentru Câmpulung. Nu pot avea decât cuvinte de laudă. E un pas mare. Cel puţin jumătate din sală trebuia să fie ocupată, pentru că este un lucru pe care administraţia locală îl face pentru Câmpulung, nu pentru altcineva, şi va beneficia întreg Câmpulungul de rezultatele acestui proiect în momentul în care se va finaliza.”, a transmis George Bălan.

Liviu Ţâroiu: „N-o să stau aici până nu ştiu când! Tot trei-patru mandate mai stau şi restul mai las şi altora”

Primarul a ţinut să amintească votanţilor că şi programul său electoral de candidat la Primărie, în 2008, a inclus acest deziderat. În momentul în care va avea toate proiectele şi banii necesari ca să se apuce de treabă, va amenaja doar tronsonul cuprins între Podul Braşovului - „Dinicu Golescu”. Ţâroiu a estimat ca perioadă de timp pentru realizarea generosului proiect, la capitolul dotări şi amenajări, un interval de 20 de ani, din care 12-16 ani vor fi ai lui, ca primar al Câmpulungului. 12-16 ani din 2020 încolo. „Dacă toţi primarii care vor veni după mine… că n-o să stau aici până nu ştiu când! Tot trei-patru mandate mai stau şi restul mai las şi altora. Dacă facem un plan pentru 20 de ani încolo, vor fi trei-patru primari după mine, o să vedeţi că poate deveni o atracţie. Dacă nu gândim şi pentru viitor, degeaba facem acum. Fac Piaţa Primăriei, că n-a făcut-o cel de dinainte, căci trebuia s-o facă, facem bulevardul, facem ăstea şi după aia încheiem. De 27 de ani tot aşteptăm. Hai să trecem la treabă, să facem, nu să aşteptăm!”, a răbufnit primarul când i s-a sugerat din sală să nu mişte un deget până când nu este gata noul Plan Urbanistic General al Câmpulungului.  

The most visited gambling websites in The UK