Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Carnivorele din situl Râul Târgului-Argeşel-Râuşor, urmărite prin intermediul camerelor cu senzori

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 567

b_400_250_16777215_10_images_2300_carnivore.jpgEchipa Fundaţiei „Conservation Carpathia”, responsabilă de punerea în practică a proiectului „Elaborarea planului de management al Ariei Protejate Râul Târgului - Argeşel - Râuşor”, a organizat vineri, 13 iulie 2018, o acţiune la Primăria Lereşti, în cadrul căreia a fost expus progresul iniţiativei susţinute cu fonduri europene, în decursul unui an. Întâlnirea, la care au fost reprezentate instituţii judeţene şi locale - Consiliul Judeţean Argeş, Primăriile Lereşti, Rucăr, Valea Mare Pravăţ, Garda Forestieră, Agenţia de Protecţia Mediului Argeş, Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, Salvamont Câmpulung, GAL Muscel, reprezentanţi ai obştilor de moşneni, ocoalelor silvice şi asociaţiilor de vânătoare din zona sitului Natura 2000 - a suscitat un interes atât de ridicat, încât şi-a dublat durata de timp programată. Proiectul, care a generat dialogul iniţiatorilor cu invitaţii lor, reprezintă, potrivit managerului Daniel Bucur, specialist în Arii Protejate, o obligaţie a Fundaţiei „Conservation Carpathia”, în calitatea sa de custode al sitului Natura 2000 Râul Târgului - Argeşel - Râuşor. Potrivit reprezentanţilor F.C.C., situl, cu o suprafaţă de 13.213 hectare, cuprinde, în procent majoritar, comunele Rucăr (14%), Valea Mare Pravăț (22%), Lereşti (45%) şi Albeștii de Muscel (12%) şi, în procent mult mai mic, Bughea de Sus, Nucşoara şi Zărneşti. Din 2014, Fundaţiei „Conservation Carpathia” i s-a încredinţat de către Ministerul Mediului calitatea de custode, care, printre altele, presupune obligaţia de a elabora un plan de management al ariei protejate.

Prin proiectul european, „Carpathia” s-a dotat cu aparatură de monitorizare

b_400_250_16777215_10_images_2300_carnivore2.jpgPentru îndeplinirea acestei obligaţii, fundaţia a accesat o finanţare europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Perioada de implementare este cuprinsă între iunie 2017 - noiembrie 2019. Calitatea de custode al sitului Natura 2000 Râul Târgului - Argeşel - Râuşor „include şi obligaţii de ordin financiar, dar prin programele de finanţare ale Uniunii Europene şi ale României, din fonduri structurale, am aplicat la un astfel de proiect şi am reuşit să acoperim financiar tot ceea ce implică elaborarea planului de management, fiind o obligaţie asumată prin contractul de custodie.”, a precizat Daniel Bucur, managerul proiectului, sprijinit în prezentarea de la sfârşitul săptămânii trecute de directorul tehnic al fundaţiei, Mihai Zotta, Angela Pop, de la Departamentul de Comunicare al „Conservation Carpathia”, şi alţi colegi ai echipei consistente, prezente la Lereşti.   

Valoarea programului aflat în derulare se ridică la aproximativ 2 milioane de lei, din care 500.000 de lei sunt contribuţia F.C.C. „Este localizat în Sudul Masivului Iezer-Păpuşa, în situl Râul Târgului - Argeşel - Râuşor, şi cuprinde activităţi complexe, de la inventarierea şi evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor existente aici, specii pentru care s-a constituit situl, la analize de ordin socio-economic ale comunităţilor din zonă, la investiţii în reconstrucţie sau activităţi de informare şi comunicare.”, a adăugat Daniel Bucur. În perioada iunie 2017 - februarie 2018, a fost realizat un studiu socio-economic, care furnizează informaţii despre comunităţile existente în sit, cum este, de pildă, evoluţia populaţiei. „Este foarte important să ştim trendul evoluţiei populaţiei, care înregistrează o scădere pe fondul plecării oamenilor la muncă în străinătate sau slaba natalitate înregistrată, în general, la nivelul României. Aceste informaţii ne ajută să vedem nivelul de impact social asupra ariei protejate.”, spunea managerul Daniel Bucur.

Alte informaţii care îi interesează foarte mult pe membrii echipei de implementare este ponderea populaţiei de etnie romă, „fiindcă lumea asociază, în general, această categorie de populaţie cu venituri mici sau cu probleme contravenţionale sau de infracţionalitate. Atunci, este important să cunoaştem dimensiunea acestei populaţii, pentru a lua cele mai bune măsuri. Poate, în acele zone putem crea noi oportunităţi pentru locuri de muncă pentru această categorie de populaţie.”, a adăugat acesta. 

Altă activitate desfăşurată a fost realizarea unor hărţi privind regimul de proprietate al terenurilor din situl Râul Târgului - Argeşel - Râuşor şi regimul de administrare, pentru că administrator poate fi altcineva decât proprietarul, informaţie care determină complexitatea elaborării planului de management, ţinând cont de nevoile fiecărui administrator. În situl despre care relatăm sunt proprietăţi ale Fundaţiei „Conservation Carpathia”, administrate de Ocolul Silvic „Carpathia”, suprafeţe administrate de Ocolul Silvic Păpuşa Rucăr, Ocolul Silvic Câmpulung, Primăria Albeştii de Muscel, MAI şi Regia Publică Locală a Pădurilor Zărneşti. Plus câteva suprafeţe al căror administrator nu se cunoaşte, amplasate în Masivul Iezer-Păpuşa. Potrivit lui Daniel Bucur, situl Râul Târgului - Argeşel - Râuşor se învecinează cu un alt sit, Munţii Făgăraş, iar în partea de Est, cu Parcul Naţional Piatra Craiului, ca o arie de legătură, un coridor ecologic între Făgăraş, Piatra Craiului şi, mai departe, Bucegi. 

„Alt gen de activităţi - a continuat expunerea managerului de proiect - s-au referit la inventarierea şi evaluarea speciilor, pentru care s-a constituit situl: amfibieni şi reptile. Au fost cercetători pe teren, care au colectat date, se fac hărţi să vedem starea de conservare, nivelul de ameninţare asupra speciilor şi apoi putem dispune nişte măsuri. De asemenea, activităţi legate de insectele de aici, pentru că, deşi, aparent, considerăm că nu sunt importante, oamenii de ştiinţă au foarte multe informaţii de pe urma existenţei sau inexistenţei anumitor specii de insecte, care sunt indicatori ai calităţii pădurilor sau pajiştilor, de aceea sunt luate în calcul, fiind foarte importante pentru cercetători.” Aceştia s-au aplecat cu precădere asupra speciei zglăvoacă, importantă la nivelul ţării, fiind pe cale de dispariţie inclusiv la nivelul UE. 

b_400_250_16777215_10_images_2300_carnivorew4.jpg„Un subiect foarte important este legat de carnivore în special, pentru că, în ultimul timp, sunt destule probleme cu animalele sălbatice, care creează pagube în gospodăriile oamenilor şi în culturi. Considerăm că acest subiect trebuie abordat mai atent, în sensul că trebuie să cunoaştem exact numărul de exemplare existente în zonă şi să luăm măsuri, în primul rând, preventive pentru evitarea pagubelor, întrucât oamenii au de suferit şi au întâietate. Noi ne-am extins cercetările prin prelevarea de probe genetice, este o metodă nouă şi non-invazivă prin colectarea de probe de excremente, de păr şi urină, pe care le trimitem la analiză în Slovenia, la un laborator de cercetare, care analizează ADN-ul din aceste probe şi ne pot furniza informaţii la nivel de individ. Am profitat de ocazie să ne extindem cercetările, pentru că habitatul ursului sau al lupului nu ţine cont de graniţele unui sit de 13.000 de hectare. În prezent, F.C.C. are în concesiune două fonduri de vânătoare, pe care desfăşurăm activităţi de monitorizare a acestor specii şi încercăm să venim în preîntâmpinarea pagubelor provocate de animale. Ca rezultat, prin proiect au fost achiziţionate camere cu senzori de monitorizare, care se declanşează la trecerea unui animal, altă metodă de evaluare a speciilor, care dă rezultate foarte bune.”, mai spunea Daniel Bucur.

În plus, s-au pregătit foarte multe materiale informative, printre care un ghid tematic pentru elevi, deoarece, la toamnă, se vor derula caravane de informare în comunităţi, în rândul adulţilor şi al copiilor. Elevilor le vor fi furnizate ghiduri despre ceea ce înseamnă arie protejată, speciile şi habitatele considerate valoroase, mai ales în situl Râul Târgului - Argeşel - Râuşor. Expozeul lui Daniel Bucur a fost urmat de prezentarea unui material video, realizat în cadrul proiectului, despre habitatele de fag, care ocupă o suprafaţă mare în sit, dar care au început să facă loc molidului, cultivat artificial, încă de acum 60-70 de ani, pe scară largă, fiind mai productiv şi mai valoros economic. „Pădurile naturale din trecut, de fag şi amestec de fag cu brad sau molid, care conferă o biodiversitate foarte valoroasă, au început să piardă teren şi de aceea sunt foarte importante pentru conservare.”, a conchis managerul de proiect. 

Sesiunile de consultare cu factorii de decizie locali vor începe în această iarnă, când membrii Fundaţiei „Conservation Carpathia” vor avea rezultatele finale ale cercetărilor efectuate de specialişti şi o formă draft a planului de management, care va fi finalizată împreună cu autorităţile şi reprezentanţii comunităţilor locale. 

The most visited gambling websites in The UK