Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Partenerii din „Schimbă-ţi viitorul!” au nevoie de voluntari

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 620

b_400_250_16777215_10_images_2286_Schimba-ti-viitorul.jpgPrimul workshop organizat în cadrul proiectului „Schimbă-ţi viitorul!”, destinat îmbunătăţirii vieţii câmpulungenilor din cartierele marginalizate, cu ajutorul fondurilor europene, s-a consumat vineri, 25 mai 2018, în sala de festivităţi a Primăriei. Cea mai consistentă participare au asigurat-o cei care activează în domeniul Învăţământului, reprezentat prin directorii George Radu, de la Colegiul Naţional Pedagogic „Carol I”, Petre Parghel, de la Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”, Nicolae Zaharia, de la Liceul Teoretic „Dan Barbilian”, George Ghinescu, de la Şcoala Gimnazială „Oprea Iorgulescu”, Claudiu Căţoiu, de la Şcoala „Sfântul Iacob”, alături de colegi ai acestora. Liceul cu Program Sportiv a avut-o ca reprezentant pe prof.Loredana Năstase, iar Biserica, pe părintele Serafim Caiea, stareţul Mănăstirii „Negru Vodă”, şi părintele Ciprian Dragomir, parohul Bisericii Fundeni. Ca direct interesat de implicarea celor ale căror interese le susţine, minoritatea romă din Câmpulung - deşi proiectul „Schimbă-ţi viitorul!” nu se adresează exclusiv romilor, ci tuturor câmpulungenilor în impas material -, Marian Neagoe, preşedintele Partidei Romilor Muscel, s-a numărat printre participanţi. Consemnăm şi participarea doamnelor Doina Iacob, de la societatea „Un băiat şi o fată”, şi Carmen Bârloiu, preşedintele Asociaţiei „Clubul Prieteniei”. O altă asociaţie reprezentată la eveniment a fost Centrul „Start pentru Autism” Câmpulung, prin preşedintele Dragoş Vlăsceanu. „Sprijin pentru comunitatea marginalizată din Câmpulung”, tema aleasă pentru prima întâlnire cu partenerii sociali, a insistat pe necesitatea cultivării ideii de voluntariat, mentalitate de dorit să se manifeste la nivelul comunităţii locale şi după încheierea proiectului.                       

Cu ce poate ajuta societatea civilă 

Deschiderea evenimentului i-a aparţinut primarului Liviu Ţâroiu, care, în mesajul de salut, a punctat cuvântul în jurul căruia a gravitat dialogul gestionarilor proiectului cu publicul: voluntariatul. „Este ceva mai nou în zona noastră.”, a recunoscut şeful Executivului, care are nevoie de voluntari în derularea iniţiativei susţinute cu fonduri europene, „Schimbă-ţi viitorul!”, adresate câmpulungenilor defavorizaţi. „Proiectul este al Primăriei Câmpulung şi ţinem cu tot dinadinsul să-l ducem la bun sfârşit şi să-i ajute pe cetăţenii din zonele defavorizate stabilite. Eu voi fi tot timpul alături de parteneri, în aşa fel legătura dintre cetăţeni, societăţi comerciale să se poarte prin mine.”, a afirmat primarul Ţâroiu.

Fiecare dintre cei cinci „actori” reuniţi sub titulatura „Schimbă-ţi viitorul!”, fiecare cu misiunea sa, a prezentat care este rolul său în iniţiativa axată pe reducerea sărăciei în două zone deplorabile ale Câmpulungului: fostul complex muncitoresc ARO şi partea urâtă a Vişoiului. După prezentarea generală asigurată de managerul de proiect, Violeta Iarca, directorul economic al Primăriei, colegul său de la Direcţia de Asistenţă Socială, Cătălin Bădiţa a susţinut o prelegere având ca subiect dezvoltarea unui sistem de servicii sociale sustenabile la nivelul Câmpulungului. În absenţa directorului Dan Dănescu, profesorul Paula Adam şi-a axat speech-ul pe fenomenul abandonului şcolar, mai cu seamă în rândul copiilor proveniţi din zona sudică a municipiului, Apa Sărată - Pescăreasa - Grădişte. 

b_400_250_16777215_10_images_2286_schimba.ti-viitorul2.jpgDupă cei trei parteneri publici a venit rândul asociaţilor privaţi ai municipalităţii să-şi prezinte sarcinile în programul dedicat celor lipsiţi de o direcţie în viaţă. Magda Petre a reprezentat Profijobs Consulting, care şi-a asumat prin acest proiect, sub coordonarea Primăriei, activităţile ce vizează măsurile integrate pentru adulţii cu capacitate de muncă, fie ea una redusă. Iar Corina Dumitru, reprezentanta Agrafics Communication, a vorbit despre „Voluntariatul în cadrul proiectului. Construirea unei reţele de parteneri sociali şi modalităţi de sprijin reciproc.”                 

În această ediţie a ziarului nostru ne vom referi la acest ultim expozeu, întrucât s-a suprapus temei propuse pentru prima întâlnire a oficialilor cu cei care au dorit să participe din partea societăţii civile. Corina Dumitru a dezvoltat conceptul de inovare socială şi voluntariat şi implicaţiile lor în „Schimbă-ţi viitorul!”, „unul dintre cele mai complexe proiecte din punct de vedere social, pentru că îşi propune să acopere o gamă foarte largă de persoane, de nevoi ale persoanelor marginalizate.” „Fiecare persoană care va intra în grupul ţintă va beneficia de cel puţin două măsuri sociale, fie că este vorba despre şcoală, analize medicale ş.a.m.d. Dar ca un corolar al tuturor acestor măsuri oferite de proiect avem partea de inovare socială şi voluntariat. Mi-aş dori foarte mult din partea dumneavoastră un feed-back, pentru că voluntariatul şi inovarea socială presupun ceva ce nu se poate face decât de membrii comunităţii şi doar de către persoanele care au o influenţă în comunitate. (…) Comisia Europeană, în calitate de organism responsabil de gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune, cum este Fondul Social European, din care este finanţat acest proiect, pune un mare accent pe inovarea socială. Există şi o competiţie de idei de inovare socială finanţate de Comisie în fiecare an. Conform Comisiei Europene, inovarea socială presupune dezvoltarea de idei, servicii şi modele, prin care pot fi mai bine abordate provocările sociale, cu participarea actorilor publici şi a celor privaţi, inclusiv a societăţii civile, în scopul îmbunătăţirii serviciilor sociale.”, a afirmat reprezentanta Agrafics Communication.   

Potrivit acesteia, inovarea socială are o importanţă deosebită, mai ales în contextul iniţiativelor din domeniul incluziunii sociale, cum este proiectul „Schimbă-ţi viitorul!”, şi a combaterii sărăciei, având în vedere faptul că acestea vizează cu prioritate zonele marginalizate aflate în situaţii deosebite. „Scopul nostru în proiect este acela de a construi un mecanism de implicare voluntară a membrilor societăţii în acţiuni care să sprijine soluţionarea problemelor cu care se confruntă comunitatea vizată de proiect (prin intermediul asociaţiilor, firmelor pe care le reprezentau cei din sală).”, a continuat aceasta.    

Unul dintre obiectivele urmărite prin seria de întâlniri debutate la sfârşitul săptămânii trecute: realizarea unei reţele de parteneri sociali consolidată în vederea dezvoltării voluntariatului. Iar reţeaua la care s-a referit Corina Dumitru poate fi consolidată prin organizarea unor grupuri de lucru, în cadrul cărora să fie gândite acţiuni de voluntariat ulterioare, precum şi prin implicarea celor decişi să se alăture celor cinci parteneri din proiect în mobilizarea celor din zone marginalizate în diverse activităţi de voluntariat.   

Corina Dumitru a prezentat publicului posibile tematici ale unor viitoare dezbateri. Una dintre acestea ar fi „Educaţie şi învăţământ. Modalităţi de creştere a performanţelor şcolare.” „Ne-am gândit la nişte activităţi de voluntariat, pe care să le facem în comunitate. Pe una dintre acestea am intitulat-o „Fratele mai mare”, pornind de la ideea că există elevi de gimnaziu sau liceu, care ar putea oferi meditaţii celor cu un ciclu şcolar sub ei. Pentru a face acest mecanism viabil, ar trebui să gândim şi o formă de recompensare. O primă propunere din partea mea ar fi un soi de bursă de studii. Dacă printre dumneavoastră sunt persoane care lucrează la un centru sportiv sau la o bibliotecă, putem oferi celor care fac meditaţii nişte vouchere, cu ajutorul cărora să meargă la sală, la restaurant sau la un spectacol gratis. Nu neapărat o recompensă materială, cât o recompensă prin alte servicii oferite de dumneavoastră.”, a continuat relatarea acesteia.

Altă propunere de tematică de discuţie: modalităţi de motivare a tinerilor pentru implicarea în activităţi de voluntariat. „Am putea veni în şcoli ca să le vorbim copiilor, de la gimnaziu şi liceu, despre avantajele voluntariatului. În societatea modernă, voluntariatul cântăreşte foarte mult. În momentul în care doreşti să aplici pentru o bursă în străinătate, activitatea de voluntariat este considerată experienţă în muncă. Cred că am putea să-i determinăm pe copii să participe la astfel de activităţi. Altă tematică, împreună cu cei de la Asistenţă Socială: un workshop pentru reducerea numărului de părinţi adolescenţi, o problemă în comunitatea marginalizată. Ar trebui să lăsăm la o parte pudoarea şi să avem ore de educaţie sexuală şi în şcoli, şi în comunitate. O altă propunere pe care v-aş face-o eu, nu numai pentru mamele adolescente, dar pentru mame tinere în general: a fi mamă pentru mame. Se poate identifica o persoană din comunitate, cu copil mai mare, care ar putea să ajute proaspăta mămică cu sfaturi în privinţa creşterii celui mic.”, sunt câteva idei lansate de reprezentanta firmei partenere participanţilor, în ideea de a-i determina să prezinte şi ei propuneri corelate cu acţiunile menite să schimbe viitorul celor care doresc să şi-l schimbe.

The most visited gambling websites in The UK