Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Puţinii curioşi să vadă Muscelul, sătui de Valea Prahovei, Moldova şi Maramureş, puşi pe fugă de familiile ursăreşti! Ursarii frig porcul, întind mese, beau şi joacă, în urlete de manele, la intrarea în Câmpulung

  • Written by E.M
  • Hits: 2044

b_400_250_16777215_10_images_2280_ciori1.jpgIntrarea în Câmpulung, populată masiv de familii de ursari, care au deschis sezonul estival 2018 cu cele mai gălăgioase petreceri, de 1 Mai Muncitoresc, constituie cel mai bun avertisment pentru turiştii aflaţi în tranzit de a nu opri vreodată la noi, pentru a-şi rata concediul în Muscel. Şi să capete Muscelul, în cele mai fanteziste scenarii, recunoaştere turistică, prezenţa covârşitoare a rudarilor, la ţară, şi a ursarilor, la Câmpulung zădărniceşte singura şansă de dezvoltare a unei zone care concentrează marea majoritate a etnicilor din judeţ. Cifre neoficiale, care zdrobesc rezultatele ruşinoase ale făcăturii de recensământ din 2011, înclină către 30.000 de etnici romi numai în Nordul Argeşului. Or imitaţia de numărătoare de acum şapte ani, al cărei verdict paralel cu realitatea, justifică imputarea sumelor celor angajaţi să contabilizeze populaţia, indică prezenţa a puţin peste 16.000 de romi în tot judeţul. Un număr sfruntat, dovadă a bătăii de joc în care s-a derulat ultimul recensământ, de vreme ce voci care vorbesc în cunoştinţă de cauză susţin, neoficial, că numărul minoritarilor musceleni este dublu. Şi nu ne miră să fie aşa, de vreme ce, de ani buni, 80% dintre naşterile înregistrate la Spitalul Câmpulung se datorează familiilor provenind din cătunele Muscelului, care asigură obiectul muncii al Maternităţii municipale. Revenind la ce ne doare pe noi, suflarea etnică orăşenească, postată strategic, la marginea drumurilor naţionale, ca să fie cât mai vizibilă, extinderea ei, dar şi manifestările stridente prin care îşi face simţită existenţa îi pun pe fugă pe puţinii curioşi să „exploreze” o zonă aspirantă la statutul turistic. Ce se întâmplă la o azvârlitură de băţ de intrarea în Câmpulung, lângă blocurile de la Grădişte - ca să dăm un singur exemplu -, accentuează sentimentul de izolare la nesfârşit a Muscelului, combinat cu resemnarea că nu mai este nimic de făcut. 

Cu proţapul, băutura şi maneaua la şosea

b_400_250_16777215_10_images_2280_ciori4.jpgDe când au prins gustul Facebook-ului, unde pun poze şi filmări realizate cu telefoanele asortate la maşini de şmecheri, isprăvile ţigăneşti din zona aşa-zis „carte de vizită” a Câmpulungului au ajuns în lumea largă. Cele mai proaspete sunt chilomanele închinate Zilei Muncii, căreia ursarii, la fel ca bugetarii, i-au dedicat patru zile şi cinci nopţi, în care minoritarii au chefuit, cităm, „pe sistem turbo”. PR-ul evenimentelor de la graniţa Câmpulungului cu Schitu Goleşti, comună căreia îi aparţin aceşti cetăţeni înşiraţi cu vilişoarele cu bătături pline de BMW-uri negre la şosea, şi-a făcut conştiincios datoria de a arăta lumii largi cum se cinstesc cu adevărat oamenii muncii. Folosim, aşadar, ca sursă de documentare reţeaua de socializare, un loc public, mai public decât Primăria, pentru a arăta proporţiile bairamurilor care au depăşit de mult graniţa curţii, căci era păcat ca şoferii aflaţi pe DN 73 să fie împiedicaţi de un gard, privându-i astfel de explozia de culoare şi tânguiri care, ieşite din gâtlejul cui trebuie, fac să zboare „verzişorii” din portofele. 

b_400_250_16777215_10_images_2280_ciori3.jpg1 Mai, zi bună de ieşit din casă şi din Câmpulung. Din Sudul Câmpulungului, petrecăreţii s-au mutat în Nord, la o păstrăvărie de la Nămăeşti, dând pastrama pe un păstrăv proaspăt, sătui de grătarele din zilele anterioare. S-a petrecut în draci, după cum arată filmarea din 29 aprilie 2018, cu fripturi şi un cazan plin ochi cu băutură ţinută la gheaţă. Iar pe masă, o frapieră aurită era dovada că romii, umblaţi prin lume, se respectă. Ca să arate lumii belşugul, unul a introdus mâna în cazan şi a rotit cantitatea de sticle, a scos una şi a îndreptat eticheta băuturii către telefonul care imortaliza bairamul. Manele ca la balamuc, căci nu s-a pomenit petrecere fără lăutari, fie ei imprimaţi pe CD, urlând din boxele uriaşe, ca să simtă şi cei care tranzitau drumul naţional că e sărbătoare. Ce sărbătoare? Ziua lui Ştefan Anchetatorul, în cinstea căruia se ţinea cheful, care, la un moment dat, s-a mutat din curte, la stradă, cu masa plină de sticle de bere, cu frapiera elegantă şi cu o găleată din plastic, aşijderea, plină cu băutură ţinută la rece, ca să le facă în ciudă vecinilor şi celor care străbăteau DN 73, către destinaţii cu adevărat turistice. Practic, chefliii blocau trotuarul cu masa, scaunele şi boxele şi se bucurau de claxoanele celor care apreciau actul artistic desfăşurat în vâjâiala autoturismelor. Şi trafic era, nu glumă, căci 29 aprilie a picat duminica, atunci când românii răsplătiţi cu libere de la stat se grăbeau către staţiunile montane. Cine n-a prins loc pe scaun s-a mulţumit cu marginile podeţelor betonate, suficient de încăpătoare încât să preia familionul înşirat la stradă, unde s-a băut, s-a dansat, iar, cu câteva zile înainte, fix în acelaşi loc, s-a perpelit un porc la proţap!

b_400_250_16777215_10_images_2280_ciori5.jpgRitualul consumat lângă rigola umplută de mizerie a oripilat, cu siguranţă, conducătorii auto, martori, fără voia lor, la festinul stradal al familiilor ţigăneşti, pentru care domeniul public e o extensie a curţii. Adică de ce să facă murdărie în ogradă, când pot frige şi porţiona porcul la şosea?! Puhoi de adulţi şi copii, din acelaşi arbore genealogic, conform mărturisirii unuia dintre tranşatori, cum că sunt neamuri unii cu ceilalţi, aşteptau să-şi primească porţia din animalul peste care erau aplecate mai multe telefoane decât cuţite. Ce n-a putut rezolva cuţitul, s-a rezolvat cu toporul, care a împărţit porcul echitabil mulţimii viu colorate adunate la mai multe porţi. Ce-au făcut mesenii cât timp s-a fript porcul la doi paşi de traficul auto? S-a mâncat şi s-a băut la mesele din curte şi din afara curţii, fiind scoase în văzul lumii frapiera şi cazanul cu bere, mormanele de fructe, sucuri şi apă minerală. În curte fusese pus la treabă un grătar, pe care se perpeleau nişte gustări frugale în aşteptarea piesei de rezistenţă. 

b_400_250_16777215_10_images_2280_ciori8.jpgDupă Ziua Muncii, a urmat Ziua Tineretului, consumată pe lângă casă şi pe lângă o masă, pe care de-aia o mai ţineau picioarele de greutatea cantităţii de sticle şi de platouri. Toate naţiile de răcoritoare, sucuri pe culori, cu acid, fără acid, de apă minerală, plată sau carbogazoasă, bere din cea branduită, nu pentru plebea amărâtă, vinuri şi tării au asigurat hidratarea corespunzătoare a mesenilor, numai bărbaţi, care îl sărbătoreau pe unul de-al lor. Ce s-a întâmplat în urmă cu o săptămână şi ceva a fost o modestă continuare a petrecerilor de Paşte, cu „munţi” de mâncare şi băutură, care au zgâlţâit puternic de manele „ţeava” lui Zuckerberg. 

sursa foto: FACEBOOK

The most visited gambling websites in The UK