Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

Fără evaluarea anuală, Cioacă şi Oprea nu mai pot fi directori

  • Written by Magda BĂNCESCU
  • Hits: 731

Alexandru Oprea şi Liviu Cioacă n-ar trebui să mai ocupe funcţiile de directori la Muzeul Municipal şi Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”. Asta lasă să se înţeleagă liberalii, care, la conferinţa de presă a partidului, de vineri, 27 aprilie 2018, au lansat o întrebare cu iz retoric: mai sunt manageri ai instituţiilor culturale amintite cei doi, dacă n-au evaluarea activităţii realizată pe anul 2017? Conform legilor aplicabile în materie, mai pot îndeplini această calitate, în lipsa analizei modului în care au fost realizate anul trecut angajamentele asumate prin planul de management? În anii trecuţi, când exista încă o brumă de transparenţă în comunicarea Primăriei cu cetăţenii, rezultatele evaluărilor celor trei şefi de unităţi de cultură - Biblioteca Municipală „Ion Barbu”, Muzeul Municipal Câmpulung şi Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”-, erau afişate pe site-ul instituţiei, pentru ca cei interesaţi să afle notele directorilor subordonaţi. De când a devenit Liviu Ţâroiu primar oficial, s-a rupt obiceiul care, culmea, a rezistat cât a ţinut bulibăşeala interimatului la conducerea Primăriei. Chiar dacă formalităţile au fost îndeplinite în 2016, câmpulungenilor nu li s-a mai comunicat verdictul comisiei. În 2017, mai grav decât nişte note ţinute la secret! Şeful opoziţiei câmpulungene, membru într-una dintre comisiile responsabile cu verificarea şi notarea muncii dintr-un an a managerilor din subordine, susţine că, anul trecut, n-a fost invitat să asiste la nicio procedură obligatorie prin lege. Mai mult decât atât, interesându-se la Serviciul Personal al Primăriei, a intrat în posesia unui singur raport de evaluare, cel privitor la Biblioteca Municipală. Aşa a tras concluzia că singurul manager „controlat” de superiori a fost părintele Ştefan Ştefănescu.

Evaluarea anuală a managerilor, obligatorie. La fel, prezentarea publică a notelor obţinute de directori  

Pentru a da credibilitate mesajului său, Bogdan David a invocat prevederile Ordinului Ministrului Culturii Nr.2799 din 10 decembrie 2015, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management, a Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum şi a modelului-cadru al contractului de management. De asemenea, a făcut trimitere şi la prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată prin Legea nr.269/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Studiind cele două acte normative, David lansează următoarea întrebare autorităţii executive, consiliate de un staff juridic impresionant: „Cei doi manageri, care nu au evaluarea anuală pe 2017, mai sunt managerii acestor instituţii?”

Anexa 5 a ordinului citat, care prezintă modelul-cadru al contractului de management, prevede, la articolul 9, alineatul 1, că: „Evaluarea managementului se face anual şi final, pe baza Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului, verificând modul în care au fost realizate obligaţiile asumate prin contractul de management, în raport cu resursele financiare alocate.” Iar la articolul 10, alineatul 1: „Evaluarea managementului se realizează pe baza raportului de activitate înaintat de manager în termen de 30 de zile de la termenul stabilit de autoritate pentru depunerea situaţiilor financiare anuale.” Alineatul 2: „În termen de 60 de zile de la depunerea raportului de activitate, autoritatea are obligaţia să organizeze evaluarea managementului.”

Aşadar, această evaluare a directorilor subordonaţi, despre care relatăm, nu este o opţiune, ci o obligaţie. Rezultatul ei este esenţial, întrucât, conform articolului 14, alineatul 1, al aceleiaşi anexe din care csităm, „Contractul de management încetează în următoarele cazuri: a) dacă rezultatul evaluării anuale este sub 7.”, un asemenea rezultat fiind considerat nesatisfăcător.   

Procedura prin care autoritatea verifică modul în care au fost realizate obligaţiile asumate prin contractul de management stabileşte că evaluarea managementului este organizată în două etape, astfel: a) prima etapă: analiza raportului de activitate; b) a doua etapă: susţinerea raportului de activitate de către manager în cadrul unui interviu, desfăşurat la sediul autorităţii sau al instituţiei, conform deciziei autorităţii.

La fel, nu este o opţiune, ci o obligaţie, prezentarea publică a verdictului comisiei. Actul normativ în vigoare prevede că: „În 24 de ore de la expirarea termenului în care pot fi depuse contestaţii sau, după caz, de la data soluţionării acestora, rezultatul final al evaluării este adus la cunoştinţa publică prin grija autorităţii. Rezultatul final al evaluării se aprobă prin ordin sau dispoziţie a autorităţii. După finalizarea procedurii de evaluare, autoritatea va afişa pe site raportul de activitate anual/final.”

„La Personal, n-au putut să-mi pună la dispoziţie decât evaluarea la Bibliotecă”

Or pentru anul 2017 nu avem nicio informaţie în acest sens prezentată în spaţiul public. Liderul grupului liberal din Consiliul Local toarnă gaz pe foc, informând opinia publică despre lipsa rapoartelor privindu-i pe Alexandru Oprea şi Liviu Cioacă la Serviciul Resurse Umane al Primăriei. Acesta susţine că a fost nevoit să întreprindă documentări pe cont propriu despre derularea formalităţilor, părându-i-se suspect faptul că, în 2017, n-a fost invitat să participe la vreo procedură dintre cele despre care relatăm. „(…) Înseamnă că nu poţi să mai fii conducătorul unităţii, neavând evaluarea obligatorie. Sunt într-una dintre aceste comisii şi, anul trecut, n-am fost chemat la nicio evaluare. Consider că, anul trecut, n-a fost făcută evaluarea. Vorbim despre Casa de Cultură, Muzeu şi Bibliotecă. La Personal, la Primărie, n-au putut să-mi pună la dispoziţie decât evaluarea la Bibliotecă, celelalte două instituţii neavând evaluarea făcută.”, a afirmat acesta, lansând Executivului întrebarea privind posibilitatea continuării activităţii lui Oprea şi Cioacă, în condiţiile în care n-a fost bifată etapa obligatorie. „Cel mai important şi cel mai rău este că în Anul Centenarului - nu că aş avea ceva cu domnul Oprea, este vorba despre post în sine - se semnează pe nişte bani. La ora actuală, pot să semnez dacă eu nu sunt evaluat şi s-ar putea să nu mai fiu directorul instituţiei? Acelaşi lucru şi la Casa de Cultură. Pot sau nu să semneze documente?”, este altă neclaritate exprimată, de această dată, de consilierul local Ionel State. 

Legat de activitatea culturală a anului 2018, liberalii au comentat critic dezinteresul autorităţilor locale de a atrage fonduri de la Ministerul Culturii pentru finanţarea activităţilor întreprinse în Anul Centenarului. „Câmpulungul este aproape zero la evenimente alocate Centenarului. Primăria Curtea de Argeş a depus 12 proiecte, a reuşit să câştige trei, a luat peste 2,5 miliarde (n.r. lei vechi) pentru Centenar, iar Primăria Câmpulung n-a reuşit să depună niciun proiect. N-avea cum să câştige, pentru că n-a depus. Noi suntem axaţi pe proiecte care nu se văd.”, a încheiat preşedintele PNL Câmpulung. 

The most visited gambling websites in The UK