Menu
TRAFIC

Potrivit specialiştilor care au lucrat Strategia de Dezvoltare a GAL Câmpulung Muscel, Aproape 45% dintre tinerii şi adulţii de la Pescăreasa nu au serviciu

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 4944

b_400_250_16777215_10_images_2252_Clipboard13.jpgDupă Grui, a doua zonă marginalizată inclusă în teritoriul Grupului de Acţiune Locală „Câmpulung Muscel” este Pescăreasa. Dacă în privinţa selectării celui mai tânăr cartier al municipiului între periferiile menite a fi modernizate cu cele 7 milioane de euro atrase de la Uniunea Europeană sunt ceva semne de întrebare, spulberate, însă, de acceptul dat de Ministerul Dezvoltării, care a aprobat Strategia de Dezvoltare a GAL-ului, în schimb, Pescăreasa, cu toate relele sale, este întru totul îndreptăţită să fie considerată defavorizată, marginalizată şi săracă. Aici trăieşte o populaţie îmbătrânită, mulţi n-au serviciu, mulţi sunt etnici romi, neştiutori de carte, necalificaţi şi, pe cale de consecinţă, neangajaţi. În această ediţie vom arăta cum stă zona sudică la criteriile analizate de firma Ascedo, care a întocmit Strategia de Dezvoltare „mică”, în baza căreia va lucra GAL „Câmpulung Muscel”, constituit de Primărie şi partenerii săi. Mai întâi, prezentăm teritoriul cartierului Pescăreasa, inclus în raza de acţiune a GAL Câmpulung Muscel: =străzile dezavantajate pe ocupare: Fraţii Săndescu, Georgeta Moloiu Gherasim, Godeni, Izlaz, Şoseaua Naţională, Aleea Pescăreasa, Drumul Uzinei, Valea Unchiaşului; =străzile dezavantajate pe capital uman: Decovilului, Grădiştei, Şoseaua Naţională, Drumul Uzinei. Au contribuit esenţial la includerea ei în program faptul că peste 44% nu au loc de muncă şi nesiguranţa locativă, generată de predominanţa comunităţii etnice rome, unde proprietatea asupra gospodăriilor rămâne o problemă pe mai departe. 

Peste 95% dintre gospodării sunt lipsite de reţea de gaz şi, cel mai grav, peste 55%, de reţea de canalizare!  

Un prim aspect analizat de specialiştii firmei ieşene care a întocmit Strategia de Dezvoltare a GAL Câmpulung Muscel îl constituie populaţia, în rândul căreia bărbaţii şi femeile ocupă procente asemănătoare. La Pescăreasa, conform sondajului efectuat de oamenii de teren ai consultantului, 50,6% sunt femei, iar 49,4%, bărbaţi. După etnie, 78,8% sunt români, iar 21,2%, romi. Determinarea populaţiei având drept criteriu vârsta locuitorilor a relevat următoarele procente: 35,6% au vârsta cuprinsă între 30-54 ani; 19,4%, peste 65 de ani; 17,5%, între 0-17 ani, 16,6%, între 18-29 ani, 10,9%, între 55-64 ani. În ceea ce priveşte starea civilă, cei mai mulţi câmpulungeni din partea sudică a municipiului sunt căsătoriţi, 53,3%. Necăsătoriţii deţin şi ei un procent însemnat, 33,8%. Iar diferenţa se împarte între văduvi, cu 6,3%, divorţaţi, 4,1%, şi cetăţenii care trăiesc în concubinaj, 2,5%. 

Ca să poată redacta un material complet, în vederea depunerii lui la Ministerul Dezvoltării Regionale, la sfârşitul anului trecut, pe consultanţi i-a interesat şi nivelul de educaţie al cetăţenilor de la Pescăreasa. Din punct de vedere al studiilor, situaţia nu este chiar una de laudă: 46,6% au pregătire liceală; 28%, gimnazială; 9,8%, universitară; 8%, primară; 4,2% nu au studii deloc, iar 3,4% şi-au continuat studiile şi după absolvirea facultăţii. În privinţa calificării, concluzia specialiştilor este că în 73,5% dintre gospodăriile din zona Pescăreasa există adulţi care au cel puţin o calificare. 26,5%, însă, sunt necalificaţi. Zona este trasă în jos, educaţional, economic, social, de prezenţa comunităţilor etnice poziţionate atât la strada principală, cât şi pe Drumul Godeni, ai căror membri, în mare majoritate, nu au serviciu. Rezumând studiul în această parte a Câmpulungului, autorii Strategiei au subliniat următoarele idei principale. În zona Pescăreasa, 30% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani nu au absolvit mai mult de opt clase. O pondere de 5,3% este reprezentată de adulţii care nu au fost niciodată înscrişi la şcoală. 16,7% dintre adulţi nu au absolvit învăţământul minim obligatoriu. 

Copiii de aici beneficiază de următoarele programe sociale: Cornul şi laptele - 51,6%; program de rechizite şcolare - 22,6%; alt program social - 9,7%; bursă socială - 6,5%; after school - 6,5%; centru de zi - 6,5%. 

Sectoarele de activitate existente la Pescăreasa au fost rezumate astfel: servicii - 57,9%; producţie - 16,9%; comerţ - 10,8%; industrie - 8,4%; construcţii - 6%. Proporţia persoanelor de 15-64 ani, care nu sunt încadrate pe piaţa formală a muncii şi nici nu urmează o formă de învăţământ, este de 44,8%. Sursele de venit lunar constau în: pensie - 51,3%; alocaţie pentru copii - 29,1%; indemnizaţie de handicap - 5,8%; ajutoare sociale - 1,3%; bursă socială şcolară - 1,3%; alocaţie de sprijin - 0,6%; ajutor de şomaj - 0,6%. După calculele consultanţilor, numai 10% dintre cetăţenii zonei ar trăi din salariu. Ca o concluzie desprinsă din analiza veniturilor: În cazul a 38,8% dintre gospodării, veniturile lunare ajung doar pentru strictul necesar; veniturile nu ajung pentru strictul necesar în cazul a 52,5% dintre gospodăriile din zona Pescăreasa; în 8,7% dintre gospodării, veniturile lunar permit cheltuieli peste strictul necesar.

Pe partea de locuire, 67% dintre câmpulungenii de aici stau la bloc, în apartament sau garsonieră, iar diferenţa de 33%, la casă. Consultanţii notează că 19,4% dintre gospodării prezintă nesiguranţă locativă. În 15,2% dintre gospodării, persoanele care locuiesc la casă nu deţin acte de proprietate asupra terenului. 27,8% dintre locuinţele din zona Pescăreasa sunt supraaglomerate. În cadrul acestora, suprafaţa medie care revine unei persoane este de 10 metri pătraţi. 

În privinţa accesului la utilităţi, 83,5% beneficiază de apă curentă; 44,7%, de sistem de canalizare; 4,9%, de gaze naturale şi energie termică; 99%, de energie electrică; 74,8%, de serviciul de salubrizare locală. La capitolul minusuri ale infrastructurii de utilităţi, cea mai serioasă problemă o constituie lipsa gazelor naturale. 95,1% dintre gospodăriile de la Pescăreasa nu beneficiază de acest confort al încălzirii locuinţe cu gaz natural. Însă mai grav - şi pasibil de sancţiuni de la Mediu - este faptul că 55,3% dintre gospodării nu beneficiază de sistem de canalizare. 

Din analiza per ansamblu a problemelor comunitare a reieşit că 86,8% dintre persoanele din zona Pescăreasa se confruntă cu o deprivare materială severă, 43,4% se află în risc de sărăcie, 20,2% trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii. 

Conflicte dese între rudarii şi ursarii de la Pescăreasa

Enumerăm în continuare câteva dintre măsurile prioritare gândite pentru dezvoltarea acestei zone urbane marginalizate cu ajutorul fondurilor europene. În primul rând, se urmăreşte dezvoltarea reţelei de utilităţi oferite populaţiei (gaze naturale, apă curentă, sistem de canalizare, serviciu de salubrizare, extinderea iluminatului public şi modernizarea staţiei de epurare). Următorul obiectiv îl reprezintă construcţia, extinderea şi/sau modernizarea reţelei de drumuri (asfaltare, trotuare, indicatoare rutiere la nivelul trecerilor de pietoni din apropierea şcolilor, cât şi semnalizarea trecerilor de pietoni de pe străzile intens circulate). Prin Strategie s-au mai propus: reabilitarea clădirilor şcolare şi a împrejmuirii spaţiilor şcolare din acest cartier; înfiinţarea şi acreditarea unui serviciu de îngrijire la domiciliu la Pescăreasa şi nu numai, căci şi în zona Cazărmilor se intenţionează punerea în practică a acestui deziderat; organizarea de campanii de informare, conştientizare a importanţei efectuării controalelor medicale periodice pentru adulţi şi a monitorizării dezvoltării adecvate a copiilor sub un an, respectiv a educaţiei sexuale; campanii de comunicare şi prevenire a problemelor şi activităţi de mediere a conflictelor comunitare existente la Pescăreasa şi cursuri de dezvoltare şi mobilizare a comunităţii. „Din ce am discutat cu cei din zona Pescăreasa, apar conflicte dese în populaţia romă de acolo, între rudari şi ursari, care ajung să se certe din cauză că se mai ceartă copiii la şcoală… apar situaţii conflictuale. Dar aceste situaţii nu sunt generalizate, sunt ţinute sub control. (…) Sunt în sală persoane în vârstă care o să fie bucuroase la ce o să le spun acum: o direcţie de intervenţie la nivelul GAL-ului va viza înfiinţarea de şcoli profesionale, aşa cum le ştiaţi de pe timpul celălalt.”, a precizat consultantul Cornel Bertea Hanganu, reprezentantul firmei Ascedo, participant la două evenimente publice: prezentarea Strategiei de Dezvoltare a GAL în faţa comunităţii câmpulungene şi a Consiliului Local.    

Părintele de la Apa Sărată a contestat prezenţa tinerilor în cartier în procentul rezultat din sondajul firmei de consultanţă 

După ce a ascultat cifrele prezentate public, preotul paroh al Bisericii Apa Sărată a avut o îndoială în privinţa procentului reprezentat de tineri din totalul populaţiei cartierului. „Nu ştiu unde aţi văzut atâţia tineri acolo.”, a afirmat preotul Gheorghe Dumitru. „Sunt câţiva.”, a fost răspunsul neconvingător al consultantului care s-a bazat pe cifrele furnizate de colegii care au făcut munca de teren. „Eu sunt preot şi vă spun sigur că nu sunt tineri. Cei mai mulţi sunt în vârstă. Cei tineri au plecat. Poate, doar au buletinul. Câţiva tineri din colonii, dar în rest, dacă o luaţi pe Şoseaua Naţională, o să vedeţi că nu este niciun tânăr.”, a adăugat părintele Dumitru. „Într-adevăr, predomină cei în vârstă.”, i-a dat dreptate specialistul.                    

 

The most visited gambling websites in The UK