Te informam ca site-ul nostru foloseste cookie-uri, iar prin navigarea pe site iti exprimi acordul asupra folosirii acestora. 

Menu
TRAFIC

A fost dorinţa Regelui Mihai să fie înmormântat la Curtea de Argeş. Pentru el s-a ridicat Noua Catedrală

  • Written by Evenimentul Muscelean
  • Hits: 1110

b_400_250_16777215_10_images_2241_Clipboard01.jpgRegele Mihai I a murit la domiciliul său din Elveţia, decesul survenind marţi, 5 decembrie, la ora 13.00. Regele avea 96 de ani, împliniţi pe 25 octombrie şi, de mai bine de un an şi jumătate, era grav bolnav. Sicriul cu corpul neînsufleţit al Majestăţii Sale Regele Mihai I va ajunge în România miercuri, 13 decembrie, iar de la Aeroportul Otopeni va fi transportat cu maşina la Castelul Peleş, urmând să fie depus în Holul de Onoare. La Sinaia, publicul nu va avea acces la sicriu. În aceeaşi zi, după ora 18.00, corpul neînsufleţit al Regelui Mihai I va fi transportat la Sala Tronului din Palatul Regal. Cei care vor dori să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale vor putea veni la Palatul Regal miercuri, 13 decembrie, între orele 21.00 şi 24.00; joi, 14 decembrie, şi vineri, 15 decembrie, între orele 8.00 şi 22.00. Sâmbătă, 16 decembrie, după un scurt serviciu religios, sicriul va fi aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal. După o altă ceremonie religioasă şi militară, cortegiul funerar va merge la Catedrala Patriarhală, unde se va desfăşura slujba de înmormântare. La finalul ei, convoiul va pleca spre Curtea de Argeş. La ora 18.45 va avea loc slujba de îngropare a Regelui Mihai I în Noua Catedrală de la Curtea de Argeş. Guvernul a aprobat trei zile de doliu naţional, 14, 15 şi 16 decembrie 2017.

„Noi vom urma protocolul Casei Regale”

Despre nefericitul eveniment a vorbit Înaltpreasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului: „A plecat la Dumnezeu Regele Mihai şi slujba va fi la fel ca la Regina Ana. Locul este lângă Regina Ana, acolo este spaţiul pregătit special. Piatra tombală este gata, mormântul în sine. Este înmormântarea obişnuită, ca pentru toţi creştinii, ca şi pentru arhierei, preoţi, diaconi şi toţi credincioşii, la fel este. Deosebit, dacă ar fi să se ţină un discurs funebru, ceea ce se va hotărî de către Casa Regală. Noi vom urma protocolul Casei Regale. Se va face slujbă afară, pe esplanadă şi, după aceea, va avea loc înhumarea.”

Înaltpreasfinţitul Calinic a rememorat prima întâlnire cu Regele Mihai: „Pentru prima dată când ne-am văzut, am stat de vorbă între patru ochi, nu aşezaţi pe fotolii sau pe scaune, ci pe scara de la palat, vreo două ore şi ceva. Eu, auzind cum spuneau unii, alţii, că nu se exprimă bine în limba română, că are nişte stări emoţionale mai deosebite, am observat că vorbea limba română perfect, fără niciun fel de neologisme. Deci, şi-a păstrat limba română. După aceea a povestit despre suferinţe, mă rog, întâmplări diferite pe care le-a avut el. Şi, printre altele, m-a impresionat că a crescut găini pentru familie. Avea seră în Elveţia, gospodar românul nostru. A fost cu mici regrete în suflet, că a trebuit să vândă avionul, pentru că era greu să-l întreţină, şi cu mare, mare admiraţie pentru mama lui. Regele Mihai a avut o bunătate extraordinară, care, putem spune, a fost o caracteristică a lui principală, bunătatea şi răbdarea extraordinară. Îmi povestea, legat de bunătate şi răbdare, că, dacă nu era mama lui, Regina Elena, el era mort de mult. Pentru că era o mare sfătuitoare şi el un mare ascultător. A ascultat de mama lui nu numai pe problemele politice, sociale, religioase, Casa Regală era grea şi se sfătuiau, iar el nu ieşea din sfatul mamei lui, în primul rând. Regele Mihai a fost un ortodox formidabil.”

Despre a doua vizită a Regelui Mihai la locul în care sunt îngropaţi înaintaşii lui, la Curtea de Argeş, ÎPS Calinic, povesteşte: „Am trăit anumite scene, în curtea mănăstirii, când a fost în vizită. Îmi făcea observaţie când observa o necuviinţă sau vreo atitudine nepotrivită în biserică. De exemplu, era un bărbat care filma în biserică şi care avea o şapcă întoarsă cu cozorocul la spate. El era la treabă, filma şi a uitat de şapca lui şi, când l-a văzut, mi-a zis să-l scot afară sau să-şi scoată şapca. Pe el îl interesa ca tipul să aibă o atitudine cuviincioasă în biserică. I-am spus: Majestatea voastră, haideţi să mergem, că-şi va scoate şapca, ca să-i distrag atenţia. Eram în Catedrala mare. Când am mers la Sfânta Filofteia, în paraclis, a apărut din nou tipul, filma. N-a mai rezistat şi a spus că această atitudine este una necuviincioasă. Voia să se păstreze atitudinea corectă în biserică.”

În cadrul acestei întâlniri s-a luat hotărârea construirii Noii Catedrale la Curtea de Argeş: „A fost un personaj foarte important, special, am putea spune. A fost regele răbdării, al speranţei că se va putea întoarce în România. Am fost foarte bucuros că el şi-a păstrat identitatea de român. Unui rege român nu i-a fost ruşine că-i român, mai ales că avea dor de ţară. Avea şi o dorinţă, de a fi înmormântat la Curtea de Argeş. Într-un dialog pe care l-am avut cu dânsul, singuri, cu Regina Ana, în Catedrală, mi-a spus: şi noi suntem muritori, va trebui să murim într-o zi. M-a întrebat dacă mai este vreun loc de înmormântare, în Catedrală. I-am spus că, după cum vede, nu mai este şi, cum este voinic, lung, trebuie spaţiu, ori acolo nu era. M-a întrebat dacă nu se poate afară, în paraclis. Nu, Majestate, i-am răspuns. Atunci, un mausoleu în parc, a insistat. Nu, nici în parc, nu e potrivit locul, după câtă aşteptare aţi avut. O aşteptare istorică, unică, am putea spune. I-am spus că va fi înmormântat într-o biserică nouă, făcută cum se cuvine. I-am arătat unde va fi noua construcţie. S-a uitat de pe scările Catedralei şi m-a întrebat dacă e în curte sau în afară. I-am răspuns că gardul se duce după biserică, iar noul locaş va fi în aceeaşi curte, în acelaşi ansamblu istoric, dumnezeiesc şi duhovnicesc de la Curtea de Argeş. Mormântul Regelui e pregătit de când s-a pregătit cel al Reginei Ana. La Catedrala Nouă mai este de lucru, pentru că ne gândim cum să facem frescă, să punem mozaic. Casa Regală vrea ca, acolo unde sunt mormintele, totul să fie din mozaic, şi aşa cum doresc, aşa se va face. În biserică o să facem o frescă frumoasă, dar diferită de cea în pictură mozaic de la mormintele regale şi arhiereşti. Acum suntem la tencuielile interioare şi ne vom muta cu slujba acolo înainte de a se face pictura şi mozaicul. Se va face o sfinţire de începere a slujbei şi se va lucra în continuare. Spaţiul acolo este mai mare, mai generos, iar lumea va asculta slujba mai lejer, în condiţii mai bune.”

Şi, aşa, în anul 2009 au început lucrările la Noua Catedrală, cu hramul Sintei Filofteia şi a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril.

Acum 20 de ani, Regele Mihai, în drum spre Braşov, s-a oprit la Câmpulung

În urmă cu 20 de ani, în primăvara lui 1997, Regele Mihai, al cărui nume se află, în prezent, pe buzele tuturor, a venit în Argeş. Mai precis la Curtea de Argeş, unde s-a recules la mormintele înaintaşilor săi. Asta s-a întâmplat în martie. La sfârşitul lui aprilie, de Paşti, în drum spre Braşov, s-a oprit la Câmpulung, unde a fost întâmpinat de 200 de musceleni, auzind despre prezenţa sa în zonă. Majestatea Sa fusese în vizită la Elisabeta Rizea, pe care o reîntâlnise la Curtea de Argeş. Vom prezenta cele două momente istorice pentru Muscel, un nume familiar Regelui, care venea, împreună cu Patriarhul Miron Cristea, la reşedinţa de vară de la Dragoslavele.

Peste 5.000 de simpatizanţi, din toate zonele judeţului Argeş şi nu numai, l-au aşteptat luni, 3 martie 1997, la Curtea de Argeş, pe Regele Mihai I. Mulţi sosiseră de la primele ore ale dimineţii. Unii erau mânaţi de pură curiozitate, alţii îl iubeau cu adevărat pe Rege. Nu lipseau amintirile despre tânărul conducător al anilor ’40. La poarta de acces în curtea Mănăstirii, pictorul Traian Duţă aştepta cu un portret al Regelui, încă neuscat. Atât la Primărie, cât şi la Mănăstire se făceau pregătirile de primire a familiei regale. Printre mulţimea de preoţi veniţi pentru festivitate se aflau şi patru slujitori ai Domnului de la parohii din zona Câmpulungului: protopopul de Muscel, Eugen Matei şi preoţii Constantin Tarbă, Marian Vasilescu şi Ion Stuparu.

Aproape de ora 12.30, din autoturismul Opel 11 WEZ, la Primărie au coborât Regele Mihai, Regina Ana, Principesa Margareta şi soţul ei, Radu Duda. Cum este obiceiul la români, fostul suveran a fost întâmpinat cu pâine şi sare. După un scurt discurs al primarului Gheorghe Nicuţ, fostul suveran a rostit câteva cuvinte în Limba română: „Întorcându-mă acasă, am văzut că s-a reparat o nedreptate. Mă bucur că am venit acasă. Vă mulţumesc pentru cum m-aţi primit. Vă iubesc şi oricând, la Curtea de Argeş, voi veni cu drag.”

Momentul entuziasmant a fost acela când primarul Nicuţ i-a înmânat Regelui Mihai cheia municipiului. După ce au urcat câteva clipe în biroul primarului, cuplul regal, cu întreaga suită, s-a deplasat la Mănăstire. Cu un „Bine aţi venit, Majestate!”, Înaltpreafinţitul Calinic şi-a întâmpinat oaspeţii în curtea Mănăstirii, după care i-a condus în interior. Aşezată în faţa stranei regale, familia regală a asistat la un parastas închinat strămoşilor lui Mihai I (Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria). „Dumnezeu nu părăseşte pe cei care au răbdat şi, pentru că am vorbit de răbdare, pot spune că sunteţi un „Rege al Răbdării şi al Aşteptării”. Să rabzi şi să aştepţi o jumătate de secol, pentru a păşi fără griji pe pământul unde aţi văzut lumina zilei, este demn de legendă. Bun venit pe pământul sfânt al Argeşului şi inima să vă salte de bucurie!”, au fost cuvintele Înaltpreasfinţitului Calinic adresate familiei regale.

După parastas, cuplul regal a depus coroane de flori la mormintele strămoşilor. La mormântul Regelui Ferdinand, printre lacrimi, Regina Ana a murmurat: „Nu credeam că o să mai apuc să mă rog la mormintele voastre”. După ce Mănăstirea a fost evacuată, fostul suveran şi ceilalţi membri ai familiei regale au rămas singuri, câteva clipe, pentru a se reculege în linişte la morminte. În timp ce se deplasa spre morminte, Regele a fost întâmpinat de o femeie într-un cărucior, însoţită de soţul său, care i-a dăruit Reginei Ana un costum naţional din zona Muscelului, cusut de ea. Întrebat dacă îşi mai aduce aminte de ea, Regele a rămas pe moment fără replică. Când femeia l-a întrebat: „De ce sug purceii la purcea cu ochii închişi?”, fostul suveran şi-a adus aminte de Elisabeta Rizea, de 86 de ani, din Nucşoara, şi de soţul său, Gheorghe Rizea, de 97 de ani, victime ale regimului comunist, foşti deţinuţi politici. După ce i-a povestit, în câteva cuvinte, Regelui tragedia vieţii sale şi i-a mulţumit pentru răspunsul primit la o scrisoare anterioară, Elisabeta Rizea a exclamat: „Acum pot să mor liniştită, că mi-am văzut visul îndeplinit.”

În timp ce cuplul regal se deplasa spre Palatul Episcopal, pentru un dineu oferit de Înaltpreasfinţitul Calinic, atenţia regelui a fost reţinută, timp de câteva momente, de o pancartă pe care scria: „PNŢCD Câmpulung, după 50 de ani grei, bine aţi venit acasă!”, purtată de o delegaţie a acestei organizaţii, condusă de Ion Ilincu. „Câmpulung Muscel!”, a exclamat Majestatea Sa, după ce a citit înscrisurile de pe pancartă. Delegaţia musceleană l-a invitat pe Rege şi la Câmpulung. La ora 16.30, familia regală a părăsit Curtea de Argeş, impresionată de reţetele culinare ale măicuţelor de la Mănăstire.

În după amiaza celei de-a treia zi de Paşti, care, în 1997, a picat pe 27 aprilie, Regele Mihai I şi Regina Ana au fost, preţ de câteva minute, oaspeţi ai Câmpulungului. Conform promisiunii făcute la vizita anterioară, din luna martie, Regele Mihai a dorit să o vadă pe legendara Elisabeta Rizea la ea acasă, la Nucşoara. Familia regală a fost aşteptată de Elisabeta Rizea cu masa pusă în „casa mare”, cea mai frumoasă cameră, cu bucate specifice Sărbătorilor Pascale. Bucuria bătrânei a fost fără margini, ea mulţumind bunului Dumnezeu că i-a dat zile să-l vadă pe Rege la ea acasă.

În drumul său spre Braşov, Regele Mihai, la volanul unui superb BMW, a făcut o scurtă oprire în faţa Primăriei Câmpulung. Deşi nu fusese anunţată vizita familiei regale, câmpulungenii au aflat de trecerea delegaţiei şi s-au adunat în faţa Primăriei. Manifestarea de simpatie a fost spontană şi a strâns circa 200 de persoane în centrul municipiului. Primarul Sorin Buta i-a întâmpinat pe Regele Mihai şi Regina Ana cu un cuvânt de „bun venit” adresat în numele câmpulungenilor. Regele Mihai a fost impresionat de faptul că muscelenii au venit să-l salute, iar Regina Ana şi-a exprimat dorinţa ca, la următoarea sosire în ţară, să vină pentru o vizită mai lungă şi la Câmpulung. Regele Mihai s-a interesat de mersul lucrurilor în zonă, manifestându-şi încrederea că vom trece peste greutăţi, deşi „sunt multe de făcut, şi înăuntru, şi în afara ţării”. Familia regală a primit florile şi urările celor prezenţi, adresându-le creştinescul „Hristos a înviat!”, după care coloana oficială s-a pus în mişcare, îndreptându-se spre Rucăr. După o scurtă oprire în faţa Mausoleului Mateiaş, şi-a continuat drumul spre Braşov.

Chipul Regelui, pictat în Biserica de la Dragoslavele, alături de cel al patriarhului Miron Cristea

Cu ocazia unei slujbe de pomenire a ctitorilor Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, din centrul comunei Dragoslavele, participanţii la eveniment au descoperit în pronaos portretul Regelui Mihai I. „În februarie 1989, când am venit în Dragoslavele, ca preot - a povestit părintele Gheorghe Cârstina - am observat în partea dreaptă, în pronaos, un loc unde pictura iniţială fusese acoperită. L-am întrebat pe fostul preot paroh Ion Pârvu cum se face că locul unde, de obicei, se pictează ctitorii bisericii, a rămas nepictat sau a fost intenţionat acoperit. Mi-a răspuns că nu cunoaşte, iar, după câteva luni, când m-a cunoscut mai bine, prin septembrie 1989, mi-a spus: „Taică, nu prea mă simt bine şi vreau să-ţi spun că-n locul respectiv este pictat Regele Mihai. Comuniştii din sat mi-au cerut să stric tencuiala până la zid, iar eu am acoperit-o cu un strat de grund special, spre a nu afecta pictura. Am agăţat deasupra un tablou cu chipul domnitorului Grigore Ghica Voevod, ctitorul bisericii. Când va veni vremea, dumneata să-l scoţi la iveală.” După Revoluţie am spălat locul şi am descoperit chipul Regelui Mihai I de România, alături de Patriarhul Miron Cristea. Nu întâmplător a fost pictat Regele Mihai I în această biserică, monument istoric, construită în 1661, deoarece adesea venea cu Patriarhul Miron Cristea la Dragoslavele, la reşedinţa de vară a patriarhilor. Mulţi bătrâni zic: „Am copilărit cu Regele, la vilă.” Când a trecut Regele Mihai prin Dragoslavele, oamenii l-au salutat cu căldură. A recunoscut locurile.” 

The most visited gambling websites in The UK